Competence for administrative challenge to government ordinance modifying military pension indexation: jurisdiction between administrative and civil courts

Şedinţa publică din data de 7 martie 2024

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal la 23.02.2023, reclamantul A. a chemat în judecată pârâţii Guvernul României şi Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne, solicitând instanţei ca, prin hotărârea care o va pronunţa, să constate existenţa vătămării drepturilor şi intereselor sale legitime prin aplicarea măsurii reglementate de art. VII din O.U.G. nr. 59/2017, să desfiinţeze această ordonanţă şi să oblige pârâţii să-i restituie reclamantului sumele reprezentând indexări şi actualizări aferente pensiei, conform Legii nr. 223/2015, actualizate cu rata inflaţiei, la care se adaugă dobânda legală penalizatoare.

Prin sentinţa civilă nr. 128/20.06.2023, Curtea de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei sale materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Brăila, secţia I civilă.

Pentru a hotărî astfel, a reţinut că sunt incidente prevederile art. 101-103 din Legea nr. 223/2015 şi că litigiul este unul de asigurări sociale, context în care competenţa aparţine secţiei civile din cadrul tribunalelor. De asemenea, a subliniat că invocarea dispoziţiilor art. 9 din Legea nr. 554/2004 nu determină automat competenţa instanţei de contencios administrativ, aceste dispoziţii fiind aplicabile doar în cazul cererilor care intră în sfera domeniului contenciosului administrativ; în plus, în dezvoltarea excepţiei de neconstituţionalitate invocate, reclamantul nu a invocat un raport de drept administrativ, ci un raport ce ţine de domeniul pensiilor şi asigurărilor sociale şi nu a solicitat acordarea de despăgubiri, ci restituirea unor sume pretins a fi reţinute din pensie în mod nelegal.

A mai reţinut că, obiectul cererii de chemare în judecată nu se referă la un act administrativ tipic sau asimilat în sensul art. 2 alin. (1) lit. c) şi art. 2 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 şi nici nu are ca obiect taxe/impozite, contribuţii, datorii vamale care să atragă competenţa instanţei de contencios administrativ.

La rândul său, prin sentinţa civilă nr. 884/28.11.2023, Tribunalul Brăila, secţia I civilă a admis excepţia necompetenţei sale materiale, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă, a suspendat din oficiu judecata cauzei şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea soluţionării conflictului de competenţă.

Pentru a hotărî astfel, instanţa a analizat obiectul cererii reclamantului şi a constatat că acesta nu vizează un litigiu de asigurări sociale, subliniind că reclamantul nu a contestat o decizie de pensie şi nici nu a acţionat în conformitate cu art. 65 din Legea nr. 223/2015; în schimb, acesta a sesizat instanţa de contencios administrativ cu o acţiune împotriva ordonanţelor guvernului, pe care le-a considerat ca fiind vătămătoare, iar în conformitate cu art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 competenţa aparţine Curţii de Apel Galaţi.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă la 26.01.2024

Analizând actele dosarului din perspectiva conflictului de competenţă ivit în soluţionarea litigiului, Înalta Curte reţine următoarele:

Normele de competenţă materială sunt stabilite în funcţie de obiectul, valoarea sau natura cererii, determinând astfel categoria de pricini ce pot fi rezolvate, în concret, de o anumită categorie de instanţe judecătoreşti.

Reclamantul a învestit instanţa de judecată cu o acţiune prin care a solicitat repararea prejudiciului determinată de punerea în aplicare a dispoziţiilor art. VII din O.U.G. nr. 59/2017, iar ca efect al anulării acestui act normativ, obligarea pârâţilor la restituirea sumelor pretins reţinute din pensie în mod nelegal, în raport cu art. 38 din Legea nr. 153/2017, sume ce se vor actualiza cu rata inflaţiei şi la care se adaugă dobânda legală.

Astfel, reclamantul solicită constatarea existenţei vătămării ce i-a fost produsă de reglementarea art. VII din O.U.G. nr. 59/2017 şi anularea modificărilor legislative aduse prin O.U.G. nr. 59/2017, în legătură cu art. 59 şi art. 60 din Legea nr. 223/2015, care prevăd actualizarea pensiei militare cu rata medie anuală a inflaţiei, reclamând măsura eliminării actualizării anuale a pensiilor de serviciu în raport cu majorarea salariilor personalului aflat în activitate; de asemenea, a formulat şi o cerere de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a art. VII pct. 2 şi 3 din O.U.G. nr. 59/2017.

Aşadar, autorul demersului judiciar urmăreşte anularea parţială a unui act administrativ emis de Guvernul României, ca autoritate publică, în regim de putere publică.

Prin urmare, litigiul dedus judecăţii are natura unuia de contencios administrativ, motiv pentru care competenţa materială trebuie stabilită prin raportare la dispoziţiile art. 9 alin. (1) şi art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, potrivit cărora persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim prin ordonanţe sau dispoziţii din ordonanţe poate introduce acţiune la instanţa de contencios administrativ, iar litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice centrale se soluţionează în fond de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel.

Având în vedere considerentele anterior expuse, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., competenţa de soluţionare a litigiului va fi stabilită în favoarea Curţii de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 7 martie 2024.