Inadmissibility of cassation against interlocutory appellate annulment retaining case for re-judgment
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the cassation appeal as inadmissible, leaving the appellate decision in force, as the appellant could not separately challenge the intermediate appellate ruling that annulled the lower court judgment and remanded the case for re-judgment. The underlying dispute involved a company seeking 950,000 RON in compensation for judicial expenses incurred to store 48.7 kg of liquid mercury retained as evidence in a penal case, originally brought against the State, the Ministry of Public Finance, and local tax authorities, but subsequently adjudicated against the Ministry of Internal Affairs after procedural interventions. The decisive legal basis was the principle of the exclusivity of appeal routes, established by Article 129 of the Constitution and Article 457 of the Code of Civil Procedure, which prohibits filing a cassation appeal against an intermediate decision under Article 480(6) that annuls a first-instance judgment and retains the case for further proceedings; consequently, the appeal was barred by Article 483(1) and Article 480(6) of the Code of Civil Procedure until the final judgment on the merits is rendered.
Legislator headnote
AI generatedart. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ, art. 178 alin. (1) C. proc. civ, art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ, art. 477 alin. (1) C. proc. civ, art. 488 alin. (1) pct. 7 C. proc. civ, art. 501 C. proc. civ; Inadmissibility of cassation against interlocutory appellate annulment retaining case for re-judgment: The underlying dispute involved a company seeking 950,000 RON in compensation for judicial expenses incurred to store 48.7 kg of liquid mercury retained as evidence in a penal case, originally brought against the State, the Ministry of Public Finance, and local tax authorities, but subsequently adjudicated against the Ministry of Internal Affairs after procedural interventions. The decisive legal basis was the principle of the exclusivity of appeal routes, established by Article 129 of the Constitution and Article 457 of the Code of Civil Procedure, which prohibits filing a cassation appeal against an intermediate decision under Article 480(6) that annuls a first-instance judgment and retains the case for further proceedings; consequently, the appeal was barred by Article 483(1) and Article 480(6) of the Code of Civil Procedure until the final judgment on the merits is rendered.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedCited Case Law
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedMain procedural basis cited in the dispositive order for dismissing the cassation appeal as inadmissible.
Procedural rule applied in the dispositive order specifying the simplified procedure used to issue the decision.
Full text
Şedinţa publică din data de 6 martie 2024
Asupra recursului de faţă, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la 09.07.2018 pe rolul Tribunalului Olt, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, reclamanta S.C. A. S.R.L. a chemat în judecată pe pârâţii Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice, Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Craiova şi Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Olt, solicitând instanţei ca, prin sentinţa ce o va pronunţa, să oblige pârâtele la plata sumei de 950.000 RON, reprezentând cheltuieli judiciare efectuate cu conservarea a 48,7 kg mercur metalic în stare pură lichidă, ce a constituit mijloc material de probă în dosarul penal nr. x/2016 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Slatina.
Prin sentinţa nr. 204/27.03.2019, Tribunalul Olt, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a respins excepţia inadmisibilităţii, a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de pârâţi şi a respins acţiunea, ca fiind formulată împotriva unor persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.
Împotriva acestei sentinţe, reclamanta S.C. A. S.R.L. a declarat apel, care a fost respins prin decizia nr. 537/03.07.2019, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia a II-a civilă.
Împotriva deciziei instanţei de apel, reclamanta S.C. A. S.R.L. a promovat recurs, care a fost admis prin decizia nr. 1871/07.10.2020, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă; decizia atacată şi sentinţa primei instanţe au fost casate, iar cauza, trimisă primei instanţe, spre o nouă judecată.
În al doilea ciclu procesual, prin încheierea din 19.04.2021, Tribunalul Olt, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a respins declaraţia de abţinere formulată de membrul completului de judecată căruia i-a fost repartizată cauza în rejudecare; prin încheierea din 26.05.2021, a dispus introducerea în cauză, în calitate de intervenient forţat, a Ministerului Afacerilor Interne şi prin încheierea din 08.09.2021, a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a acestuia.
Prin sentinţa nr. 81/16.03.2022, Tribunalul Olt, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a admis acţiunea şi a obligat Ministerul Afacerilor Interne la plata către reclamantă a sumei de 10 euro/oră, reprezentând cheltuieli judiciare efectuate în dosarul penal nr. x/2016 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Slatina, pentru conservarea cantităţii de 48,7 kg mercur, pentru perioada 15.06.2016-22.06.2021 şi, în continuare, până la rămânerea definitivă a hotărârii.
Împotriva acestei sentinţe, reclamanta S.C. A. S.R.L. şi Ministerul Afacerilor Interne (în continuare, "M.A.I.") au declarat apel, acesta din urmă atacând şi încheierea din 08.09.2021.
Prin decizia nr. 544/15.11.2022, Curtea de Apel Craiova, secţia a II-a civilă a constatat că apelanta-reclamantă este decăzută din dreptul de a mai invoca excepţii, a respins ca tardiv formulată excepţia lipsei dovezii calităţii de reprezentant a persoanei care a declarat apelul în numele M.A.I., a respins ca lipsit de interes apelul promovat de apelanta-reclamantă, a admis apelul formulat de apelantul-intervenient M.A.I., a anulat încheierea şi sentinţa atacate şi a acordat termen la 31.01.2023 pentru evocarea fondului.
La termenul din 31.01.2023, judecata cauzei a fost suspendată în temeiul art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., până la soluţionarea căii de atac de faţă.
Împotriva deciziei nr. 544/15.11.2022, reclamanta S.C. A. S.R.L. a declarat recurs, solicitând casarea ei şi trimiterea cauzei pentru o nouă judecată instanţei de apel.
În motivare, după prezentarea situaţiei de fapt şi a etapelor procesuale anterioare, autoarea căii de atac a arătat, sub un prim aspect, că decizia recurată este nulă, în temeiul art. 178 alin. (1) C. proc. civ. a invocat, astfel, motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.
Evocând dispoziţiile art. 476 alin. (1) şi pe cele ale art. 477 alin. (1) C. proc. civ., a afirmat că nu i-a fost comunicată întâmpinarea prin care intimata Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Olt a ridicat excepţia lipsei de interes în declararea apelului, că această excepţie nu a fost pusă în discuţia părţilor, fiind soluţionată cu încălcarea principiului contradictorialităţii şi a dreptului său la apărare.
În continuare, a susţinut că în cauză este incident şi motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 7 C. proc. civ., prin prisma încălcării dispoziţiilor art. 501 C. proc. civ.
Recurenta a mai susţinut nelegalitatea deciziei atacate şi prin prisma motivului de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., din perspectiva căruia a relevat că instanţa de prim control judiciar nu a pus în dezbatere motivele sale de apel, nu le-a analizat şi nu s-a pronunţat asupra lor; a apreciat că hotărârea este lovită de nulitate absolută, potrivit art. 178 alin. (1) C. proc. civ., întrucât încalcă principiile disponibilităţii, contradictorialităţii şi dreptul la apărare prevăzut de art. 6 C. proc. civ. şi de Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
Un alt motiv de casare a fost cel prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., în motivarea căruia a arătat că instanţele de fond, în cel de-al doilea ciclu procesual, au dat o dezlegare greşită dispoziţiilor art. 223 alin. (1) şi celor ale art. 224 C. civ.
La 31.03.2023, intimata Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Olt a ridicat, prin întâmpinare, excepţiile inadmisibilităţii şi nulităţii recursului.
În susţinerea primei excepţii, intimata a învederat că, faţă de prevederile art. 480 alin. (6) C. proc. civ., recurenta nu are deschisă calea de atac a apelului la acest moment, decizia atacată fiind doar o hotărâre intermediară.
În argumentarea celei de-a doua excepţii, a afirmat că motivele expuse de autoarea căii de atac nu se încadrează în cazurile de casare prevăzute de art. 488 alin. (1), fiind incidentă sancţiunea nulităţii prevăzute de art. 489 alin. (2) C. proc. civ.
La 04.04.2023, prin întâmpinare, intimatul Ministerul Afacerilor Interne a invocat excepţia inadmisibilităţii recursului şi pe fond a solicitat respingerea lui.
Recurenta a răspuns la ambele întâmpinări.
În temeiul art. 493 C. proc. civ., Înalta Curte a dispus întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului; acesta a fost depus la dosar şi, în urma analizării lui de către completul de filtru, a fost comunicat părţilor, care au fost înştiinţate asupra faptului că pot depune puncte de vedere la raport în termen de 10 zile de la comunicare; recurenta şi intimata Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Olt şi-au expus punctul de vedere.
Examinând, în temeiul art. 248 alin. (1) raportat la art. 494 C. proc. civ., cu prioritate, excepţia inadmisibilităţii recursului, Înalta Curte reţine următoarele:
Calea extraordinară de atac are ca obiect decizia nr. 544/15.11.2022, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia a II-a civilă, prin care s-a anulat sentinţa primei instanţe şi s-a reţinut cauza spre rejudecare, stabilindu-se termen pentru evocarea fondului la 31.01.2023.
Principiul legalităţii căilor de atac, consacrat la nivel constituţional prin art. 129 din Constituţie, precum şi prin normele de drept procesual la art. 457 C. proc. civ., impune părţilor obligaţia de a exercita numai căile de atac prevăzute de lege şi numai în condiţiile şi termenele prevăzute de normele legale.
Conform art. 483 alin. (1) C. proc. civ., pot forma obiect al recursului hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum şi alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege.
Art. 480 alin. (6) C. proc. civ. prevede, totodată, că atunci când se constată că există un alt motiv de nulitate decât cel referitor la competenţa primei instanţe, iar aceasta a judecat în fond, instanţa de apel, anulând în tot sau în parte procedura urmată în faţa primei instanţe şi hotărârea atacată, va reţine procesul spre rejudecare, pronunţând o hotărâre susceptibilă de recurs, dacă este cazul.
Aşadar, prin această hotărâre de anulare, instanţa de prim control judiciar nu se dezînvesteşte, ci continuă judecata, decizia pronunţată fiind una intermediară, premergătoare celei prin care se soluţionează fondul litigiului.
În acest context, nefiind finalizată cercetarea apelului, care se realizează numai după evocarea fondului în virtutea efectului devolutiv al acestei căi de atac, împotriva deciziei prin care s-a anulat sentinţa primei instanţe şi s-a reţinut cauza spre rejudecare, stabilindu-se termen în acest sens, nu se poate exercita separat calea extraordinară de atac a recursului, ci numai odată cu hotărârea finală.
Această concluzie derivă şi din principiul unicităţii căii de atac, în virtutea căruia o persoană nu se poate judeca de mai multe ori în aceeaşi cale de atac, precum şi din Decizia nr. 33/2007 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţiile Unite, aplicabilă mutatis mutandis, prin care s-a statuat că împotriva hotărârii prin care s-a anulat sentinţa primei instanţe şi s-a reţinut cauza pentru evocarea fondului nu se poate declara recurs decât odată cu decizia pronunţată după rejudecarea în apel, în caz contrar, acesta fiind inadmisibil.
Prin urmare, de vreme ce prin decizia recurată nu s-a finalizat judecata apelului, ci doar s-a anulat hotărârea primei instanţe şi s-a reţinut cauza pentru o nouă judecată pe fond a litigiului, faţă de dispoziţiile art. 483 alin. (1), raportate la cele ale art. 480 alin. (6) şi ale art. 457 C. proc. civ., instanţa supremă constată că recursul declarat împotriva deciziei nr. 544/15.11.2022, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia a II-a civilă este inadmisibil.
Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, urmează ca, în temeiul art. 496 alin. (1), să respingă ca inadmisibil recursul, în procedura prevăzută de art. 493 alin. (5) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurenta-reclamantă S.C. A. S.R.L. împotriva deciziei nr. 544/15.11.2022, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia a II-a civilă.
Fără nicio cale de atac.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 6 martie 2024.