Disability allowance revision rejected; res judicata conditions unmet, prior ruling upheld

Şedinţa publică din data de 29 februarie 2024

Asupra cererii de revizuire, din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului constată următoarele:

1. Prin cererea înregistrată la 5 noiembrie 2021 pe rolul Tribunalului Bacău, secţia a II-a civilă şi de contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2021, reclamantul A., prin reprezentant B., a solicitat obligarea pârâtei Direcţia de Asistenţă Socială a Municipiului Bacău la modificarea deciziilor nr. 2310 din 05.11.2018, nr. 2132 din 05.08.2019, nr. 2445 din 06.11.2020 şi nr. 1944 din 07.06.2021, în sensul recalculării cuantumului indemnizaţiei cuvenite persoanei cu handicap grav proporţional cu numărul total de zile de absenţă temporară a asistentului personal şi în cuantum egal cu salariul net al asistentului personal gradaţia zero, stabilit potrivit prevederilor legale care reglementează nivelul de salarizare al personalului plătit din fonduri publice, plata diferenţelor rezultate din recalculare şi actualizarea acestor sume cu coeficienţii ratei de inflaţie la data efectuării plăţii efective şi dobânda legală aferentă, calculată conform O.G. nr. 13/2011, începând cu data introducerii acţiunii la instanţă şi până la data plăţii efective.

În drept, reclamanta a invocat dispoziţiile Legii nr. 448/2006, H.G. nr. 268/2007, Legii nr. 292/2011, Legii nr. 151/2010, Ordinului MS CNAS MENCS MMFPSPV nr. 968/714/5194/1945/2016 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 151/2010, Legii nr. 153/2017 şi Legii nr. 554/2004.

Ulterior, reclamanta a depus o precizare a acţiunii, prin care a individualizat perioadele de lipsă temporară a asistentului personal din motive de efectuare a concediului de odihnă şi a solicitat ca la calcularea indemnizaţiei cuvenite să se pornească de la salariul brut al asistentului personal gradaţia zero format din salariul brut de bază, care este egal cu salariul minim pe economie, la care se aplică sporul de 15% din salariul de bază pentru orele lucrate în cele trei schimburi, sporul de 15% pentru activităţi care se desfăşoară în condiţii deosebite, cum ar fi stres sau risc, sporul de 100% în vederea asigurării continuităţii activităţii în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează în cadrul programului normal de lucru, şi indemnizaţia de hrană de 347 RON, din care se scad contribuţiile salariale datorate bugetului de stat.

Prin încheierea nr. 32 din 30.03.2022, pronunţată de Tribunalul Bacău, secţia a II-a civilă şi de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2021, a fost declinată competenţa de soluţionare a cauzei secţiei I civile a Tribunalului Bacău.

Prin sentinţa nr. 914 din 04.11.2022, pronunţată de Tribunalul Bacău, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2021, s-a admis acţiunea şi a fost obligată pârâta să procedeze la recalcularea cuantumului indemnizaţiei cuvenite persoanei cu handicap grav A., stabilite prin deciziile contestate nr. 2310 din 05.11.2018, nr. 2132 din 05.08.2019, nr. 2445 din 06.11.2020 şi nr. 1944 din 07.06.2021, în sensul că indemnizaţia netă, la care este îndreptăţit reclamantul, corespunde sumei care va fi calculată prin adăugarea, la salariul de bază lunar brut al asistentului personal gradaţia zero, stabilit conform Legii nr. 153/2017, a sporurilor şi indemnizaţiilor (inclusiv de hrană) de care acesta beneficiază.

De asemenea, a fost obligată pârâta la plata diferenţelor astfel calculate, ce vor fi actualizate cu rata inflaţiei la data plăţii efective, precum şi dobânda legală aferentă, începând cu data introducerii acţiunii şi până la data plăţii efective.

2. Împotriva acestei decizii pârâta Direcţia de Asistenţă Socială a Municipiului Bacău a formulat recurs, calificat ulterior de instanţă ca fiind apel.

Prin decizia civilă nr. 618 din 02.10.2023, pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2021, s-a admis apelul pârâtei, s-a schimbat în tot sentinţa apelată şi, în rejudecare, s-a respins acţiunea ca nefondată.

3. La data de 30 octombrie 2023 intimatul A., prin reprezentant legal B., a formulat cerere de revizuire a deciziei civile sus-menţionate, în temeiul dispoziţiilor art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., susţinând că această decizie este potrivnică altor două hotărâri pronunţate de Curtea de Apel Bacău, respectiv decizia civilă nr. 798 din 19.11.2021 pronunţată în dosarul nr. x/2021 şi decizia civilă nr. 532 din 21.09.2023 pronunţată în dosarul nr. x/2022.

În esenţă, revizuentul susţine că, prin pronunţarea deciziei civile nr. 618 din 02.10.2023, Curtea de Apel Bacău a nesocotit efectul pozitiv al lucrului judecat raportat la cele două decizii anterior pronunţate, fiind în prezenţa unor dosare cu obiect similar şi având aceleaşi părţi.

Potrivit revizuentului, în toate cele trei dosare a fost invocat acelaşi temei legal, iar din probele administrate a rezultat fără echivoc faptul că persoana cu handicap grav, cu asistent social, este îndreptăţită să primească pe întreaga perioadă de lipsă temporară a asistentului personal o indemnizaţie care trebuie să acopere serviciile sociale zilnice.

Prin întâmpinarea înregistrată la 8 ianuarie 2024, pârâta Direcţia de Asistenţă Socială a Municipiului Bacău a solicitat respingerea cererii de revizuire ca inadmisibilă, întrucât hotărârile pretins a fi potrivnice au fost pronunţate în dosare cu obiect diferit.

Prin decizia nr. 9 din 12.01.2024, pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2023, s-a admis excepţia necompetenţei materiale şi s-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

4. Cauza a fost înregistrată la 30 ianuarie 2024 pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, sub acelaşi număr, iar prin rezoluţia din 1 februarie 2024, s-a fixat termen de judecată la 29 februarie 2024.

Analizând cererea de revizuire formulată în cauză, Înalta Curte urmează să o respingă pentru considerentele care succed:

Revizuirea este o cale de atac extraordinară, care permite retractarea unei hotărâri judecătoreşti în cazurile expres şi limitativ prevăzute de lege, dezbaterile fiind limitate la admisibilitatea revizuirii şi la faptele pe care se întemeiază.

Cererea de revizuire formulată în cauză este întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., în motivarea acesteia arătându-se că decizia supusă revizuirii este potrivnică altor două hotărâri pronunţate de Curtea de Apel Bacău, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, respectiv deciziei civile nr. 798 din 19.11.2021 pronunţate în dosarul nr. x/2021 şi deciziei civile nr. 532 din 21.09.2023 pronunţate în dosarul nr. x/2022.

Potrivit art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri definitive, care evocă sau nu fondul, poate fi cerută dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri.

De asemenea, conform prevederilor art. 513 alin. (4) C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 310/2018 "dacă instanţa încuviinţează cererea de revizuire, ea va schimba, în tot sau în parte, hotărârea atacată, iar în cazul hotărârilor potrivnice, ea va anula cea din urmă hotărâre şi, după caz, va trimite cauza spre rejudecare atunci când s-a încălcat efectul pozitiv al autorităţii de lucru judecat".

Se observă că, în noua sa formulă, textul alin. (4) al art. 513 C. proc. civ. a extins motivul de revizuire referitor la existenţa unor hotărâri potrivnice, în sensul că acesta vizează şi încălcarea autorităţii de lucru judecat sub aspectul efectului pozitiv al acesteia, concretizat în nesocotirea considerentelor prin care s-a tranşat o chestiune litigioasă.

Prin intermediul efectului pozitiv al autorităţii de lucru judecat, reglementat de dispoziţiile art. 431 alin. (2) C. proc. civ., se valorifică aspecte dezlegate anterior de instanţe, care au legătură cu ceea ce se deduce judecăţii în litigiul în care s-a pronunţat hotărârea a cărei revizuire se cere, fără ca o asemenea operaţiune juridică să presupună tripla identitate, de obiect, cauză şi părţi.

Textul art. 431 C. proc. civ. are ca finalitate înlăturarea unor contradicţii ce pot apărea între dispozitivele hotărârilor judecătoreşti, dar şi între dispozitivul şi considerentele unei hotărâri ce au rezolvat un aspect litigios având legătură cu ceea ce se deduce ulterior judecăţii şi hotărârea pronunţată în această a doua judecată. De asemenea, urmăreşte evitarea contradicţiilor între considerentele decizorii ale hotărârilor.

Deşi în cazul efectului pozitiv al autorităţii de lucru judecat, între cele două procese nu trebuie să fie întrunită tripla identitate de elemente - părţi, obiect şi cauză, trebuie, însă, să existe o identitate de chestiune litigioasă între aceleaşi părţi, indiferent dacă, în al doilea dosar, figurează sau nu şi alături de alte părţi, fapt care obligă instanţa sesizată cu al doilea litigiu să ţină seama de ceea ce s-a decis deja în prima hotărâre şi să-şi sprijine propriul raţionament pe dezlegările jurisdicţionale anterioare, în măsura în care acestea au legătură şi influenţează chestiunea litigioasă dedusă judecăţii.

Pentru a deveni incidente dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., în ceea ce priveşte efectul pozitiv al autorităţii de lucru judecat, este necesară îndeplinirea unor condiţii cumulative: hotărârea supusă revizuirii, cea din urmă, să fie pronunţată într-un litigiu început după intrarea în vigoare a Legii nr. 310/2018, considerentele apreciate a fi contrare să susţină şi să conducă, sub aspectul raţionamentului logico-juridic, spre soluţia pronunţată şi, de asemenea, aceste considerente să tranşeze asupra unei chestiuni litigioase identice cu problema dedusă judecăţii.

În cauză, Înalta Curte constată că cea din urmă cerinţă nu este îndeplinită, întrucât hotărârile judecătoreşti invocate de revizuent nu conţin considerente decisive care să fi avut legătură cu litigiul finalizat cu hotărârea supusă revizuirii, şi nici considerente prin care să se fi dezlegat o chestiune litigioasă incidentală, care să fi fost pusă în discuţie, din nou, în litigiul intervenit între părţile din prezenta cauză.

Înalta Curte reţine că revizuentul a solicitat instanţei să constate că hotărârea supusă revizuirii, respectiv decizia civilă nr. 618 din 02.10.2023, pronunţată de Curtea de Apel Bacău, în dosarul nr. x/2021 nesocoteşte autoritatea de lucru judecat, sub aspectul efectului pozitiv, a două hotărâri pronunţate de aceeaşi instanţă, respectiv decizia civilă nr. 798 din 19.11.2021 pronunţată în dosarul nr. x/2021 şi decizia civilă nr. 532 din 21.09.2023 pronunţată în dosarul nr. x/2022.

Verificând dosarele menţionate mai sus, Înalta Curte constată că prin acţiunile introductive au fost contestate decizii diferite emise de intimată, sub alte aspecte şi în baza unor argumente diferite, astfel că instanţele de judecată au analizat chestiuni de drept diferite.

Or, în condiţiile în care motivele care au fundamentat solicitarea de recalculare a indemnizaţiei cuvenite persoanei cu handicap grav în cadrul celor trei acţiuni sunt diferite, nu poate exista o legătură între acestea, nefiind vorba despre hotărâri potrivnice prin care să fi fost analizată de către instanţe diferite aceeaşi chestiune litigioasă, aplicarea efectelor puterii de lucru judecat fiind exclusă.

Astfel, în cauza finalizată cu decizia nr. 798 din 19.11.2021, pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, respectiv în dosarul nr. x/2021, revizuentul a solicitat modificarea deciziilor nr. 2567 şi 2568 din 11.12.2020, recalcularea cuantumului indemnizaţiilor cuvenite persoanei cu handicap grav proporţional cu numărul de zile de absenţă temporară a asistentului personal şi în funcţie de cuantumul salariului net al asistentului personal gradaţia 0, plata diferenţelor rezultate din recalculare şi actualizarea acestor sume cu coeficienţii ratei de inflaţie la data efectuării plăţii efective şi dobânda legală aferentă, începând cu data introducerii acţiunii până la data plăţii efective.

De asemenea, în dosarul nr. x/2022, în care a fost dată decizia nr. 532 din 21.09.2023, pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, revizuentul a solicitat modificarea deciziei nr. 1940 din 31.05.2022, recalcularea cuantumului indemnizaţiei proporţional cu numărul de zile de absenţă temporară a asistentului personal şi în funcţie de cuantumul salariului net al asistentului personal gradaţia 0, plata diferenţelor rezultate din recalculare şi actualizarea acestor sume cu coeficienţii ratei de inflaţie la data efectuării plăţii efective şi dobânda legală aferentă, calculate potrivit O.G. nr. 13/2011, începând cu data introducerii acţiunii până la data plăţii efective.

În schimb, în litigiul pendinte, revizuentul a solicitat modificarea deciziilor nr. 2310 din 05.11.2018, nr. 2132 din 05.08.2019, nr. 2445 din 06.11.2020 şi nr. 1944 din 07.06.2021 şi recalcularea indemnizaţiilor cuvenite persoanei cu handicap grav pentru perioadele când asistentul său personal a lipsit temporar, în funcţie de salariului brut al asistentului personal gradaţia zero, care este egal cu salariul minim pe economie reglementat la nivel naţional, la care se aplică sporul de 15% din salariul de bază pentru orele lucrate în cele trei schimburi, sporul de 15% pentru activităţi care se desfăşoară în condiţii deosebite, sporul de 100% în vederea asigurării continuităţii activităţii în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, în cadrul programului normal de lucru, şi indemnizaţia de hrană de 347 RON, din care se scad contribuţiile salariale datorate bugetului de stat.

Prin decizia civilă nr. 618 din 02.10.2023, pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2021, s-a admis apelul pârâtei, s-a schimbat în tot sentinţa apelată şi, în rejudecare, s-a respins acţiunea ca nefondată, reţinându-se că ceea ce se acordă persoanei cu handicap este o indemnizaţie în cuantum fix, care nu este asimilată salariului pe care l-ar fi obţinut asistentul său personal în cazul în care ar fi prestat muncă în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care nu se lucrează sau în condiţii de stres sau risc. În consecinţă, s-a reţinut că sporurile solicitate nu pot fi acordate, întrucât acestea sunt beneficii acordate suplimentar faţă de salariu, iar statul acordă persoanei cu handicap o indemnizaţie.

Înalta Curte constată că deciziile contestate în cadrul celor trei acţiuni sunt diferite, fiind invocate în privinţa acestora motive distincte de recalculare a indemnizaţiei cuvenite persoanei cu handicap în lipsa asigurării unui înlocuitor al asistentului personal, potrivit art. 37 alin. (3) din Legea nr. 448/2006.

Astfel, pe de o parte, în dosarele în care au fost pronunţate deciziile pretins a fi potrivnice hotărârii supuse revizuirii, s-a solicitat recalcularea cuantumului indemnizaţiei proporţional cu numărul de zile de absenţă temporară a asistentului personal şi în funcţie de cuantumul salariului net al acestuia, în timp ce în dosarul pendinte s-a solicitat recalcularea cuantumului indemnizaţiei prin adăugarea la salariul de bază lunar brut al asistentului personal, stabilit conform Legii nr. 153/2017, a sporurilor şi indemnizaţiilor (inclusiv de hrană) de care acesta beneficiază.

Prin urmare, Înalta Curte constată că între cele trei cauze nu există o legătură care să justifice constatarea efectului pozitiv al autorităţii de lucru judecat, nefiind întrunită condiţia cumulativă a identităţii chestiunilor litigioase rezolvate în hotărârile indicate de revizuent cu acelea din cauza dedusă judecăţii.

Faţă de considerentele arătate, întrucât nu se identifică ipoteza legală reglementată de art. 509 alin. (1) pct. (8) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge cererea de revizuire formulată de revizuentul A. prin reprezentant legal B. împotriva deciziei civile nr. 618/2023 din 2 octombrie 2023, pronunţate de Curtea de Apel Bacău, secţia I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de revizuire formulată de revizuentul A. prin reprezentant legal B. împotriva deciziei civile nr. 618/2023 din 2 octombrie 2023, pronunţate de Curtea de Apel Bacău, secţia I civilă.

Cu drept de recurs în termen de 30 de zile de la comunicare.

Recursul se depune la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 29 februarie 2024.