Non-contradictoriness of final judgments on corporate representation preventing revision under Art. 509(1)(8) Civil Procedure Code

Şedinţa publică din data de 14 decembrie 2023

Asupra recursurilor de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bihor cu nr. x/2020*, ca urmare a soluţionării conflictului de competenţă de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, reclamanţii A. şi B. S.R.L., în contradictoriu cu pârâţii C., D. S.A., reprezentată prin administrator judiciar E. şi S.C. F. S.A., precum şi intervenientul accesoriu G. S.R.L. au solicitat constatarea nulităţii absolute/anularea următoarelor acte:

- Actul intitulat Decizia asociaţilor S.C. B. S.R.L. din data de 03.06.2020;

- Mandatul nr. x/15.06.2020, (nr. 71/16.06.2020) acordat de C., în pretinsa calitate de reprezentant al H. S.R.L., prin care acesta îl împuterniceşte pe I. să mandateze la rândul său terţe persoane să reprezinte H. S.R.L. în adunarea generală a acţionarilor D. S.A. din data de 25.06.2020, având ca obiect desemnarea administratorului special al D. S.A.;

- Mandatul de vot nr. 41/15.06.2020, (nr. 72/16.06.2020) acordat de C. lui I. pentru AGA din 29.06.2020

- Mandatele speciale nr. 46/15.06.2020 (80/16.06.2020), 50/15.06.2020 (79/16.06.2020), 48/15.06.2020 (78/16.06.2020), prin care persoane fără calitatea de reprezentant al H. S.R.L. desemnează terţe persoane să exercite votul în AGA de desemnare a administratorului special,

- Votul exprimat în adunarea generală din data de 25.06.2020 de terţii mandataţi de către persoanele desemnate prin decizia din data de 3.06.2020.

- Hotărârii adunării generale a acţionarilor D. S.A. din data de 25.06.2020 H. S.R.L..

Prin sentinţa nr. 102/LP/2022 din 5 mai 2022, Tribunalul Bihor, secţia a II-a civilă respinge excepţia lipsei calităţii procesuale active invocată de către pârâţii C. şi F. S.A. şi intervenientul accesoriu G. S.R.L..

Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de către pârâţii C. şi F. S.A. şi intervenientul accesoriu G. S.R.L..

Admite în parte cererea formulată de reclamanţii A. şi B. S.R.L., în contradictoriu cu pârâţii C., D. S.A. prin administrator judiciar E., S.C. F. S.A., intervenienta G. S.R.L..

Admite în parte cererea de intervenţie accesorie formulată de intervenienta G. S.R.L..

Constată nulitatea absolută a Deciziei/Hotărârii din data de 03.06.2020 a asociaţilor B. S.R.L..

Constată nulitatea absolută a:

- mandatului nr. x/15.06.2020, (nr. 71/16.06.2020) acordat de C., în calitate de reprezentant al H. S.R.L., prin care acesta îl împuterniceşte pe I. să mandateze la rândul său terţe persoane să reprezinte H. S.R.L. în adunarea generală a acţionarilor D. S.A. din data de 25.06.2020, având ca obiect desemnarea administratorului special al D. S.A..

- mandatelor speciale nr. 46/15.06.2020 (80/16.06.2020), 50/15.06.2020 (79/16.06.2020), 48/15.06.2020 (78/16.06.2020), prin care H. S.R.L. desemnează terţe persoane să exercite votul în AGA de desemnare a administratorului special,

- votului exprimat în adunarea generală din data de 25.06.2020 de terţii mandataţi de către persoanele desemnate prin decizia din data de 3.06.2020;

Respinge cererea privind constatarea nulităţii absolute a Mandatului nr. x/15.06.2020, (nr. 72/16.06.2020) acordat de C. lui I..

Respinge cererea privind constatarea nulităţii absolute a Hotărârii adunării generale a acţionarilor D. S.A. din data de 25.06.2020 H. S.R.L..

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj, secţia a II-a civilă, la 22 iulie 2019 sub dosar nr. x/2019, contestatorii S.C. B. S.R.L. (H. SRL) şi S.C. J. S.A. au formulat contestaţie împotriva măsurii administratorului judiciar de a nu consemna votul real în procesul-verbal al adunării generale ordinare a acţionarilor D. S.A. nr. 196/11.07.2019, solicitând instanţei să constate nelegalitatea măsurii acestuia judiciar prin care a constatat că adunarea generală nu adoptă/aprobă o hotărâre cu privire la ordinea de zi; să constate că la adunarea generară a acţionarilor D. S.A. din data de 11.07.2019, H. S.R.L. a exprimat un vot valabil prin reprezentantul său legal, A., în sensul desemnării sale în calitate de administrator special al D. S.A., iar celălalt vot exprimat în numele H. S.R.L. este lovit de nulitate.

În subsidiar, au solicitat obligarea administratorului judiciar la întocmirea procesului-verbal în conformitate cu dispoziţiile legale, consemnarea situaţiei reale, respectiv că votul acţionarului majoritar B. S.R.L. a fost exprimat prin unicul său reprezentant legal unic, A., în sensul desemnării în calitate de administrator special al D. S.A. a lui A..

Prin sentinţa nr. 44/2019 din 12 noiembrie 2019 pronunţată de Tribunalul Dolj, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2019 a fost respinsă excepţia inadmisibilităţii invocată de administratorul judiciar şi de creditorul K. S.A..

A fost respinsă contestaţia împotriva măsurii administratorului judiciar, formulată de contestatorii S.C. B. S.R.L. (H. SRL) şi S.C. J. S.A., în contradictoriu cu debitorul S.C. D. S.A., prin administrator judiciar E. şi creditorul K. S.A., având ca obiect procedura insolvenţei.

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Craiova, la 6 martie 2023, sub nr. x/2023, C., G. S.R.L. şi F. S.A. au formulat, în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., cerere de revizuire a sentinţei civile nr. 102/LP/2022 din 5 mai 2022 pronunţate de Tribunalul Bihor, secţia a II-a civilă în dosarul nr. x/2020, solicitând admiterea acesteia şi anularea sentinţei contestate, întrucât încalcă autoritatea de lucru judecat a sentinţei civile nr. 44/2019 din 12 noiembrie 2019 pronunţate de Tribunalul Dolj în dosarul nr. x/2019, definitivă prin decizia nr. 62/27.02.2020 a Curţii de Apel Craiova.

Prin sentinţa nr. 38/2023 din 16 mai 2023 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia a II-a civilă a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuenţii C., G. S.R.L. şi F. S.A. împotriva sentinţei nr. 102/LP/2022 din 5 mai 2022 pronunţate de Tribunalul Bihor, secţia a II-a Civilă, în dosarul nr. x/2020.

Împotriva acestei hotărâri, recurenţii C., F. S.A. şi G. S.R.L. au formulat recurs principal, iar recurenţii A. şi B. S.R.L. au formulat recursul incident.

Recursul principal declarat de recurenţii C., F. S.A. şi G. S.R.L..

Prin recursul formulat, recurenţii solicită admiterea acestuia, casarea hotărârii atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare, având în vedere că sentinţa a fost dată cu încălcarea regulilor de procedură, motiv de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.

Prin sentinţa atacată, Curtea de Apel Craiova a respins cererea de revizuire ca inadmisibilă, motivat de faptul că deşi există două hotărâri definitive pronunţate în două dosare diferite nu se poate reţine caracterul potrivnic al acestora. Prin urmare, constată că nu este îndeplinită condiţia esenţială a inadmisibilităţii unei cereri de revizuire, întemeiată pe art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., aceea a existenţei a două hotărâri contradictorii.

Sub acest aspect, Curtea de Apel Craiova a reţinut, în mod greşit, faptul că prin sentinţa civila nr. 44/12.11.2019 pronunţată de Tribunalul Dolj în dosarul nr. x/2019, judecătorul sindic nu a statuat în nicio manieră cu privire la calitatea de reprezentant legal al H. pentru C. şi, prin urmare, nu a dat nicio dezlegare problematicii dreptului de reprezentare al H., în opinia instanţei, judecătorul sindic concluzionând doar în sensul că asociatul majoritar al D. S.A. a exprimat prin proprii asociaţi, care deţin şi calitatea de administratori, propuneri diferite, motiv pentru care nu s-a putut reţine o unanimitate în manifestarea voinţei sociale a acţionarului H. S.R.L. în ce priveşte desemnarea administratorului special al D. S.A..

Contrar reţinerilor instanţei de revizuire, sentinţa nr. 44/12.11.2019 a pus în discuţie însăşi chestiunea reprezentativităţii H., stabilind în mod indubitabil că ambii administratori A. si C. deţin calitatea de reprezentanţi legali ai H., tocmai din acest motiv neputându-se da prevalenţă votului exprimat doar de H. prin reprezentant legal A. în AGA D. S.A., având ca obiect desemnare administrator special.

Prin sentinţa civila nr. 102/05.05.2022, supusă revizuirii, Tribunalul Bihor a admis în parte acţiunea formulată de reclamanţii A. şi H. şi a anulat mandatele de reprezentare şi votul exprimat în AGA D. S.A. din 25 iunie 2020 prin reprezentanţii împuterniciţi de dl C., în calitate de reprezentat legal al H. S.R.L., pe motiv că dl C. nu avea dreptul de reprezentare al H. şi, prin urmare, nici reprezentanţii mandataţi de acesta nu au această calitate şi nu pot exprima vot valabil din partea societăţii H. S.R.L..

Prin sentinţa nr. 44/12.11.2019 Tribunalul Dolj a reţinut că, din moment ce acţionarul majoritar H. a exprimat prin proprii asociaţi "care deţin si calitatea de administratori" propuneri diferite, este întemeiată măsura administratorului judiciar, aceea de a nu fi desemnat administrator special.

Astfel, stabilirea dreptului de reprezentare a dlui C. pentru H. rezultă cu prisosinţă din considerentele sentinţei nr. 44/12.11.2019 care reţine în mod expres că dreptul de a reprezenta societatea cu răspundere limitată aparţine fiecărui administrator, conform art. 75 şi art. 197 alin. (3) din Legea nr. 31/1990, afară de stipulaţie contrară în actul constitutiv. Hotărârea judecătorului sindic a rămas definitivă la Curtea de Apel Craiova prin decizia 62/27.02.2020 pronunţată în dosarul nr. x/2019, care menţine aceeaşi statuare ca şi judecătorul sindic, respectiv că atât C., cât şi A. "deţin şi calitatea de administratori" ai H., iar voturile contradictorii exprimate de acest acţionar majoritar (H. ns) prin reprezentanţi diferiţi împiedică formarea unei voinţe unitare la nivelul acestei societăţi.

Aşadar, Curtea de Apel Craiova s-a aflat în confuzie când a reţinut faptul că în dosarul nr. x/2019, instanţa s-ar fi raportat doar la calitatea de asociaţi a dlui C. şi a dlui A. şi nu la aceea de reprezentanţi legali ai H., ignorând faptul că acest dosar a avut ca obiect o măsura a administratorului judiciar de a nu fi desemnat administrator special din cauză că a primit două voturi diferite exprimate de H. (acţionar al debitoarei D.) prin administratori, prin reprezentanţi legali, nu prin asociaţi.

Or, reţinând faptul că între cei doi administratori aflaţi în conflict nu exista nicio departajare, ambii având puterea de reprezentare a societăţii H., judecătorul sindic, prin sentinţa nr. 44/12.11.2019 a respins susţinerile H. şi A. privind calitatea de unic reprezentant legal a acestuia din urmă, reţinând că ambii administratori au putere de reprezentare, obiectul disputei constituindu-l aşadar votul exprimat de H. prin C., în calitate de administrator reprezentant legal şi de H. prin A., ca reprezentant legal, administrator.

Astfel, prin sentinţa nr. 44/12.11.2019 s-au înlăturat susţinerile intimaţilor privind unica reprezentare a H., în persoana dlui A..

Aşadar, decizia nr. 62/27.02.2020, prin care Curtea de Apel Craiova a respins apelul intimaţilor împotriva sentinţei civile nr. 44/12.11.2019 a reţinut faptul că "în contextul arătat, în care problema privind reprezentarea H. durează de o lungă perioadă de timp, nu se poate ţine o voinţă a societăţii H. referitoare la o reprezentare valabilă".

Prin urmare, din sentinţa nr. 44/12.11.2019, rămasă definitivă prin decizia nr. 62/27.02.2020, rezultă în mod neîndoielnic faptul că voturile au fost exprimate de către cei doi reprezentanţi legali ai H., aceste instanţe nerealizând o departajare a puterii de reprezentare între aceştia, ceea ce înseamnă că prin hotărârile menţionate s-a statuat puterea de reprezentare a dlui C., iar din cauza faptului că voturile exprimate prin reprezentanţii legali au fost diferite nu s-a putut consemna voinţa acţionarului majoritar în cadrul AGA D. S.A. cu privire la desemnarea administratorului special.

Aşadar, ceea ce s-a disputat în cele două dosare nr. x/2020 şi nr. y/2019 este chestiunea litigioasa a calităţii de reprezentant legal al H., ambele instanţe tranşând în mod diferit aceasta calitate prin hotărârile pronunţate în cele două dosare menţionate.

Prin urmare, tocmai din cauza conflictului la nivel de reprezentare a societăţii H. nu s-a putut da eficienţă unuia sau altuia din cele două voturi exprimate de C. şi A., concluzia logică fiind aceea că ambii reprezintă legal societatea H., motiv pentru care judecătorul sindic nu a putut considera că un vot este valabil, iar celalalt nu. Aşadar, calitatea de reprezentant legal al H. a dlui C. confirmată prin sentinţa nr. 44/12.11.2019 nu mai putea fi pusă în discuţie prin sentinţa nr. 102/05.05.2022 care a statuat contrariul şi anume, că dl C. nu are calitatea de reprezentant legal al H. S.R.L..

Faţă de aceste susţineri, din care rezultă cu evidenţă caracterul potrivnic al hotărârilor pronunţate în cele două dosare nr. x/2020 şi nr. y/2019, recurenţii apreciată că este îndeplinită cerinţa prevăzută de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., motiv pentru care, se impune admiterea recursului, casarea sentinţei atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare Curţii de Apel Craiova.

Recursul incident declarat de recurenţii A. şi B. S.R.L..

În temeiul dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 5 şi al art. 491 C. proc. civ., recurenţii au formulat recurs incident împotriva considerentelor sentinţei civile nr. 38/16.05.2023 pronunţate de Curtea de Apel Craiova în dosarul nr. x/2023, prin care solicită admiterea recursului, modificarea considerentelor sentinţei atacate, în sensul admiterii excepţiei inadmisibilităţii derivate din lipsa caracterului definitiv al hotărârii atacate cu revizuire şi a respingerii în consecinţă a cererii de revizuire.

In acest context, recurenţii apreciază că în cauză s-au încălcat normele de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii, întrucât instanţa a respins în mod nelegal excepţia inadmisibilităţii revizuirii referitor la caracterul definitiv al hotărârii.

Astfel, punctul 8 al art. 509 C. proc. civ., care vizează motivul revizuirii întemeiat pe existenţa unor hotărâri potrivnice, are în vedere numai acele hotărâri care sunt definitive în sensul C. proc. civ.

Prin urmare, analizând coroborat argumentele expuse, recurenţii susţin că este inadmisibilă cererea de revizuire formulată împotriva sentinţei civile nr. 102/05.05.2022, pronunţate de Tribunalul Bihor, secţia a II-a civilă în dosarul nr. x/2020, având în vedere că împotriva acesteia a fost formulată calea de atac a apelului, astfel încât, prin decizia civilă nr. 23/02.02.2023, pronunţată de Curtea de Apel Oradea a fost evocat fondul, aceasta fiind hotărârea definitivă, în sensul dispoziţiilor art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În acest context, recurenţii solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat în scris şi depus la dosar, menţionând că recursul acestora vizează doar considerentele referitoare la respingerea excepţiei inadmisibilităţii revizuirii, întrucât celelalte considerente sunt pe deplin legale şi judicioase.

Analizând decizia atacată prin prisma criticilor formulate şi a dispoziţiilor legale aplicabile cauzei, Înalta Curte reţine că recursul principal declarat de recurenţii C., F. S.A. şi G. S.R.L., cât şi recursul incident declarat de recurenţii A. şi B. S.R.L. sunt nefondate, urmând a fi respinse, pentru următoarele considerente:

Recursul principal declarat de recurenţii C., F. S.A., G. S.R.L. cât şi recursul incident declarat de recurenţii A. şi B. S.R.L. urmează a fi analizate împreună, având în vedere că ambele recursuri au fost întemeiate pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.

Motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. vizează neregularităţi de ordin procedural ce sunt sancţionate cu nulitatea de art. 174 C. proc. civ., dispoziţii ce constituie dreptul comun în materia actelor de procedură şi care vizează o singură ipoteză de nulitate, respectiv încălcarea formelor procedurale.

În argumentarea acestui motiv de casare, potrivit căruia "casarea unor hotărâri se poate cere atunci când prin hotărârea dată instanţa a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii", recurenţii C., F. S.A., G. S.R.L. susţin că prin sentinţa atacată, instanţa a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii, întrucât a respins cererea de revizuire ca inadmisibilă, motivat de faptul că, deşi, există două hotărâri definitive pronunţate în două dosare diferite nu se poate reţine caracterul potrivnic al acestora.

Această critică este nefondată, întrucât fundamentul motivului de revizuire reglementat de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. îl reprezintă autoritatea de lucru judecat, care presupune îndeplinirea mai multor condiţii cumulative, iar soluţiile pronunţate în dosarele nr. x/2019 şi nr. y/2020, prin decizia civilă nr. 62/27.02.2020 pronunţată de Curtea de Apel Craiova şi decizia civilă nr. 23/02.02.2023 pronunţată de Curtea de Apel Oradea nu sunt contradictorii.

Astfel, în dosarul nr. x/2019, nu s-a tranşat chestiunea referitoare la calitatea de reprezentant a lui C. pentru societatea H. S.R.L., ci s-a reţinut dubla reprezentativitate a H. în persoana C. şi A. şi s-a arătat că, din cauza faptului că s-a exprimat o poziţie divergentă de către cei doi asociaţi şi administratori cu privire la persoana desemnată administrator special, administratorul judiciar al debitoarei D. S.A. nu a putut consemna că ar fi fost desemnat un administrator special în procedura insolvenţei, neexistând unanimitatea necesară exprimării voinţei sociale.

În ceea ce priveşte dosarul nr. x/2020, se constată că nici instanţa de fond, nici instanţa de apel nu au realizat o analiză proprie a chestiunii privind calitatea de reprezentant, ci au reţinut autoritatea de lucru judecat a hotărârilor prin care a fost tranşat acest aspect. Prin urmare, problema reprezentării legale a H. S.R.L. nu reprezintă o chestiune litigioasă de natură a genera incidenţa căii extraordinare de atac, astfel cum susţin recurenţii-pârâţi, fiind tranşată definitiv de instanţe anterior sesizate şi neprimind rezolvări diferite în dosarul nr. x/2020.

De asemenea, nu există identitate de cauză, obiect şi părţi între litigiul ce a făcut obiectul dosarului nr. x/2019 şi litigiul ce a făcut obiectul dosarului nr. x/2020, acest aspect rezultând din analiza hotărârilor judecătoreşti pronunţate în cele două dosare.

Aşadar, între cauzele în care s-au pronunţat hotărârile pretins contrare nu se poate reţine identitatea cerută în mod expres prin dispoziţiile care reglementează cazul de revizuire invocat, care se referă la existenţa unor hotărâri definitive potrivnice date în una şi aceeaşi pricină, între aceleaşi persoane, având aceeaşi calitate.

Astfel, autoritatea de lucru judecat a hotărârii pronunţate în dosarul nr. x/2019 a fost invocată în cadrul dosarului nr. x/2020, potrivit menţiunilor din întâmpinare partea susţinând că "în raport de dezlegarea dată de Tribunalul Dolj în dosarul nr. x/2019 sus menţionat, apreciem că nu se mai poate pune în discuţie, fie şi pe cale indirectă, măsura administratorului judiciar de a nu fi desemnat un administrator special în AGA din 25.06.2020".

Din considerentele sentinţei civile nr. 102/LP/05.05.2020 rezultă că Tribunalul Bihor a analizat efectele hotărârii anterior pronunţate, reţinând că, în raport cu dezlegarea dată de Tribunalul Dolj în dosarul nr. x/2019, nu se mai poate pune în discuţie, fie şi pe cale indirectă, măsura administratorului judiciar de a nu fi desemnat un administrator special în AGA din 25.06.2020, hotărârile pronunţate în cauză bucurându-se de putere de lucru judecat.

Din această perspectivă, se constată că, în mod corect, Curtea de Apel Craiova, secţia a II-a civilă a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire, aceasta fiind limitată la cazurile şi motivele prevăzute de lege şi neputând fi transformată într-o noua cale de atac de reformare, în urma demersului revizuenţilor care tind în fapt la reevaluarea considerentelor şi soluţiei definitive pronunţate în cauză.

Critica susţinută de recurenţii A. şi B. S.R.L., prin recursul incident, vizează modificarea considerentelor sentinţei atacate, în sensul admiterii excepţiei inadmisibilităţii derivate din lipsa caracterului definitiv al hotărârii atacate cu revizuire şi a respingerii în consecinţă a cererii de revizuire.

Această critică este nefondată şi nu poate fi primită, având în vedere că, în mod corect instanţa a respins excepţia inadmisibilităţii revizuirii derivate din lipsa caracterului definitiv al hotărârii, reţinând că se încadrează în noţiunea de hotărâri definitive, în înţelesul avut în vedere de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. şi o hotărâre pronunţată în primă instanţă, în situaţia în care apelul declarat împotriva acesteia a fost respins ca nefondat.

Astfel, din analiza actelor dosarului, se constată că împotriva sentinţei civile nr. 102/05.05.2022 pronunţate de Tribunalul Bihor, secţia a II-a civilă în dosarul nr. x/2020, supusă revizuirii, a fost exercitată calea de atac a apelului, ce a fost respinsă prin decizia civilă nr. 23/02.02.2023 pronunţată de Curtea de Apel Oradea, hotărârea rămânând astfel definitivă prin respingerea căii de atac fără modificarea aspectelor de fond reţinute.

În consecinţă, s-a constatat în mod corect admisibilitatea căii extraordinare de atac declarate în cauză împotriva hotărârii primei instanţe, cât timp dispoziţiile art. 509 alin. (1) teza I C. proc. civ. stabilesc posibilitatea formulării acesteia împotriva unei hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul, hotărârea primei instanţe păstrându-şi prima trăsătură menţionată.

Aşadar, din analiza sentinţei atacate se constată că, din perspectiva cerinţelor impuse de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., recurenţii nu au invocat nicio neregularitate de ordin procedural ce ar putea conduce la nulitatea actului, criticile formulate fiind neîntemeiate întrucât, contrar raţionamentului acestora, hotărârea atacată a fost pronunţată cu respectarea dispoziţiilor legale în materie.

În considerarea celor ce preced, Înalta Curte, în temeiul art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., va respinge ca nefondat recursul principal declarat de recurenţii C., F. S.A. şi G. S.R.L. împotriva sentinţei nr. 38/2023 din 16 mai 2023 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia a II-a civilă, precum şi recursul incident declarat de recurenţii A. şi B. S.R.L. împotriva aceleiaşi sentinţe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondat recursul principal declarat de recurenţii C., F. S.A. şi G. S.R.L. împotriva sentinţei nr. 38/2023 din 16 mai 2023 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia a II-a civilă, în contradictoriu cu intimata D. S.A. prin administrator judiciar E..

Respinge recursul incident declarat de recurenţii A. şi B. S.R.L. împotriva sentinţei nr. 38/2023 din 16 mai 2023 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia a II-a civilă, în contradictoriu cu intimata D. S.A. prin administrator judiciar E..

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 14 decembrie 2023.