Civil action to annul procurement recommendation letter declared inadmissible due to specialized administrative remedies and lack of subjective right

Şedinţa publică din data de 12 decembrie 2023

Asupra recursului de faţă, reţine următoarele:

Prin cererea înregistrată la 09.08.2021 pe rolul Judecătoriei Constanţa, sub dosar nr. x/2021, reclamanta A. S.R.L. a chemat-o în judecată pe pârâta Agenţia Română de Salvare a Vieţii Omeneşti pe Mare (A.R.S.V.O.M.), solicitând instanţei constatarea nulităţii absolute a Recomandării emise de pârâtă şi înregistrată sub nr. x/04.12.2014, cu cheltuieli de judecată.

Prin sentinţa civilă nr. 2657/17.03.2022 a Judecătoriei Constanţa s-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Constanţa, pe rolul căruia, cauza a fost înregistrată sub acelaşi număr de dosar.

La termenul de judecată din 22.06.2022, Tribunalul Constanţa, secţia a II-a civilă a invocat din oficiu excepţia inadmisibilităţii acţiunii, raportat, pe de o parte, la dispoziţiile art. 255 din O.U.G. nr. 34/2006, raportat la contestaţia formulată de către societatea reclamantă şi care a fost soluţionată de către Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, raportat la adresa nr. x/26.03.2015, emisă de reclamanta A. S.R.L., precum şi faţă de temeiul indicat de către reclamantă, respectiv C. civ., raportat şi la condiţiile de validitate ale actului juridic. De asemenea, pentru ca reclamanta să precizeze dacă actul contestat îndeplineşte condiţiile de validitate ale unui act juridic sau este un act pur şi simplu; iar dacă este un act care produce efecte juridice să formuleze precizări, pe de o parte, raportat la dispoziţiile art. 1179 şi art. 1225 C. civ., iar pe de altă parte, să precizeze dacă a făcut sau nu obiectul contestaţiei formulată la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, s-a acordat termen la 28.09.2022.

Prin sentinţa civilă nr. 1047/28.09.2022, Tribunalul Constanţa, secţia a II-a civilă a admis excepţia inadmisibilităţii cererii de chemare în judecată şi a respins cererea, ca inadmisibilă.

Împotriva acestei sentinţe, reclamanta a declarat apel, care a fost respins, ca nefondat, prin decizia civilă nr. 46 din 5 aprilie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de Insolvenţă şi Litigii cu Profesionişti şi Societăţi.

Împotriva acestei decizii, reclamanta a declarat recurs, solicitând, în temeiul art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., admiterea recursului, casarea deciziei atacate, admiterea apelului îndreptat împotriva sentinţei primei instanţe şi, în consecinţă, admiterea cererii de chemare în judecată, astfel cum a fost formulată.

Cu titlu prealabil, în temeiul art. 413 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ., recurenta a solicitat suspendarea judecăţii prezentei cauze, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti ce se va pronunţa în dosarul nr. x/2020, aflat pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanţa, ce are ca obiect plângerea formulată de petenta A. S.R.L. împotriva domnilor B., administrator al C. S.R.L. şi D., administrator al E. S.R.L., privind săvârşirea a câte două infracţiuni de fals în declaraţii şi două infracţiuni de uz de fals în legătură cu procedura de atribuire a acordului cadru de servicii având ca obiect "Ro-EBF/2013/P2/A4/01 - Mijloace de mobilitate navală. Servicii de modernizare şi mentenanţă pentru tehnica de mobilitate navală din dotarea structurilor PFR", iniţiată de Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră, prin intermediul anunţului de participare nr. x/19.11.2014.

Totodată, învederează că, la 28.07.2022, a învestit Judecătoria Constanţa cu o contestaţie, formulată în temeiul art. 4881 C. proc. pen., vizând durata procesului penal, formându-se dosarul nr. x/2022, soluţionat prin încheierea nr. 983/05.08.2022. Arată că, prin această încheiere s-a stabilit termen pentru rezolvarea cauzei de către procuror la 05.08.2023 şi s-a reţinut că, o nouă contestaţie privind durata procesului aflat în faza de urmărire penală nu poate fi introdusă până la data de 06.08.2023.

În ce priveşte motivele de recurs, după ce expune, pe larg, motivele de apel îndreptate împotriva sentinţei pronunţate de Tribunalul Constanţa, precum şi o parte a considerentelor din decizia atacată, recurenta-reclamantă susţine faptul că reţinerile instanţei de apel privind împrejurarea că cererea de chemare în judecată este incompatibilă cu o acţiune întemeiată pe dreptul comun, respectiv pe dispoziţiile art. 1324, art. 1325 şi art. 1237 C. civ., sunt eronate, fiind incident motivul de casare prevăzut de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În continuare, recurenta prezintă o serie de considerente teoretice privind incidenţa şi efectele sancţiunii inadmisibilităţii unei cereri de chemare în judecată şi conchide că această sancţiune trebuie utilizată cu o prudenţă rezonabilă în practică, pentru a nu se nesocoti dreptul de acces efectiv la instanţă al justiţiabililor, în acest sens menţionând hotărârea pronunţată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza Miu Margareta c. României.

În concret, arată că, în condiţiile în care, pe de o parte, prin decizia nr. 524/53 C10/321 din 24.04.2015, pronunţată de Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, au fost vizate cu totul alte aspecte, trimiterea la caracterul nereal al informaţiilor din Recomandarea nr. 8736/04.12.2014 făcându-se doar marginal în considerentele deciziei, iar pe de altă parte, o eventuală plângere formulată de recurentă împotriva deciziei nr. 524/53 C10/321 din 24.04.2015, sub acest aspect, s-ar fi circumscris unei ipoteze de tipul celei reglementate de art. 478 alin. (3) C. proc. civ., având în vedere şi dispoziţiile art. 281 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2016, care impun de plano necesitatea existenţei unei vătămări pentru ca persoana să exercite calea de atac, rezultă că prezenta cerere de chemare în judecată pare cel puţin admisibilă, în condiţiile art. 5 alin. (1), (2) şi 3 din C. proc. civ.

În plus, susţine că, în raport de decizia C.N.S.C., o acţiune vizând constatarea nulităţii absolute a Recomandării emisă de intimata-pârâtă şi întemeiată pe dreptul comun este singura modalitate prin care recurenta poate lipsi de efecte acest act juridic unilateral şi, pe cale de consecinţă, a demantela construcţia juridică la originea căreia se găseşte sentinţa civilă nr. 410/04.03.2023, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a civilă în dosarul nr. x/2019.

Arată că, în condiţiile în care subcontractantul F. nu s-ar fi retras, iar G. nu şi-ar fi anulat oferta, autoritatea contractantă ar fi declarat câştigătoare a procedurii oferta Asocierii C.-E., atribuindu-i astfel contractul de achiziţie publică.

La 18 august 2023, intimata-pârâtă a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

Întâmpinarea a fost comunicată recurentei-reclamante, care nu a formulat răspuns la întâmpinare.

La termenul din 12 decembrie 2023, recurenta-reclamantă a renunţat la cererea privind suspendarea judecăţii cauzei până la soluţionarea dosarului nr. x/2020

Analizând recursul, în baza motivelor invocate şi a temeiurilor de drept incidente, Înalta Curte îl va respinge ca nefondat, pentru următoarele considerente:

Prin memoriul de recurs s-a invocat faptul că instanţa de apel, în acord cu prima instanţă, a reţinut greşit că cererea de chemare în judecată este incompatibilă cu o acţiune întemeiată pe dispoziţiile dreptul comun, respectiv art. 1324, art. 1325 şi art. 1237 C. civ.

Critica, subscrisă motivului de recurs prevăzut de pct. 8 al art. 488 alin. (1) C. proc. civ., este nefondată.

Potrivit stării de fapt, necontestată de părţi, instanţa supremă reţine că, în anul 2014, autoritatea contractantă Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră a iniţiat, în temeiul O.U.G. nr. 34/2006, o procedură de atribuire cu licitaţie deschisă, cu faza finală de licitaţie electronică, pentru atribuirea acordului cadru de servicii, având ca obiect "RO-EBF/2013/P2/A4/01-Mijloace de mobilitate navală din dotarea structurilor PFR". Au fost depuse două oferte, respectiv cea a recurentei-reclamantei A. S.R.L., pe de o parte şi cea a asocierii C. S.A. şi E. S.R.L., pe de altă parte.

Potrivit art. III. 2.3 lit. a) din fişa de date a achiziţiei, cădea în sarcina potenţialilor ofertanţi să facă dovada că în ultimii 3 ani anteriori au prestat servicii de întreţinere sau similare într-un anumit cuantum, prin depunerea a cel puţin unui document doveditor, contract, proces-verbal de recepţie sau recomandare. În dovedirea acestei cerinţe, cele două societăţi asociate au depus Recomandarea nr. 8736/04.12.2014 emisă de A.R.S.V.O.M. (intimata-pârâtă din prezenta cauză), care atestă o colaborare anterioară în derularea unui contract de prestări servicii şi întreţinere şi reparaţii nave şi echipamente navigaţie, comunicaţii şi observare, a cărui valoare ce se încadrează în specificaţiile solicitate prin fişa de date a achiziţiei.

Asocierea formată din C. S.A. şi E. S.R.L. a câştigat licitaţia, iar rezultatul a fost contestat de către recurenta-reclamantă A. S.R.L. Prin decizia Consiliului Naţional pentru Soluţionarea Contestaţiilor nr. 524/53 C10/321 din 24.04.2015 s-a admis contestaţia formulată de A. S.R.L., s-a constatat neconformitatea ofertei depuse de asocierea C. S.A. - E. S.R.L. Totodată, potrivit art. 278 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006, s-a dispus anularea actelor care desemnau câştigătoare oferta C. S.A. - E. S.R.L.

Prin acţiunea ce face obiectul prezentului dosar, aşa cum au reţinut şi instanţele anterioare, reclamanta A. S.R.L. a solicitat constatarea nulităţii Recomandării nr. 8736/04.12.2014, întrucât atestă o situaţie nereală. Prezenta acţiune a fost formulată, potrivit susţinerilor recurentei-reclamante, în contextul în care unul din membrii Asocierii a chemat-o în judecată pentru plata de despăgubiri, acuzând-o de înţelegeri anticoncurenţiale având ca obiect limitarea comercializării serviciilor de mentenanţă pentru un anumit echipament din cadrul licitaţiei iniţiate de Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră în anul 2014.

Instanţa supremă reţine că, sistemul privind căile de atac în materia achiziţiilor publice şi al concesiunilor este reglementat în capitolul IX din O.U.G. nr. 34/2006, care prevede remedii pre şi post-contractuale. Remediile pre-contractuale sunt menite să corecteze încălcările regulilor privind achiziţiile publice/concesiunile în ceea ce priveşte procedura de atribuire.

Potrivit art. 255 din O.U.G. nr. 34/2006, în vigoare la data demarării procedurii de licitaţie publică:

"Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept ori într-un interes legitim printr-un act al autorităţii contractante, prin încălcarea dispoziţiilor legale în materia achiziţiilor publice, poate solicita, prin contestaţie, anularea actului, obligarea autorităţii contractante de a emite un act, recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim pe cale administrativ-jurisdicţională, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă", iar potrivit art. 256 din acelaşi act normativ, "În vederea soluţionării contestaţiilor pe cale administrativ-jurisdicţională, partea care se consideră vătămată are dreptul să se adreseze Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, cu respectarea prevederilor art. 2562 şi 270-271."

În cauză, aşa cum corect au reţinut şi instanţele anterioare, Recomandarea a cărei nulitate absolută se cere a fi constatată reprezintă o formalitate ce se impunea a fi îndeplinită de către asocierea C. S.A. - E. S.R.L. în vederea participării la licitaţia publică organizată conform O.U.G. nr. 34/2006. Instanţa supremă reţine că actul a cărui nulitate se solicită nu este un act juridic unilateral, în sensul art. 1324 C. civ., întrucât nu conţine manifestarea voinţei unei persoane de a se angaja juridic, ci este un document care constată o situaţie de fapt, respectiv confirmă faptul că C. S.A. a avut raporturi contractuale anterioare cu intimata-pârâtă, şi ar fi fost apt sa producă consecinţe juridice doar în cadrul procedurii de achiziţie publică, respectiv pentru aprecierea îndeplinirii condiţiilor prevăzute la art. III. 2.3 lit. a) din fişa de date a achiziţiei.

Nefiind un act juridic unilateral, în cauză nu sunt incidente dispoziţiile art. 1325 şi art. 1237 C. civ., invocate de recurenta-reclamantă, documentul în cauză nefiind supus regimului juridic aplicabil contractelor.

Instanţa supremă reţine că recurenta-reclamantă a uzat deja de calea legală pusă la dispoziţie de O.U.G. nr. 34/2006 pentru a contesta actele îndeplinite în procedura achiziţiei publice la momentul respectiv, formulând, în termenul prevăzut de art. 2562, contestaţie potrivit dispoziţiilor art. 255 din actul normativ, care a fost admisă prin decizia C.N.S.C. nr. 524/53 C10/321 din 24.04.2015, în sensul anulării actelor care desemnau câştigătoare oferta C. S.A. - E. S.R.L.

Aşadar, pentru admisibilitatea prezentei acţiuni, nu prezintă importanţă analizarea sau nu, prin decizia CNSC, a aceloraşi susţineri ale reclamantei privind consemnarea unor informaţii nereale în cadrul documentului depus în procedura de licitaţie publică de către Asocierea formată din C. S.A. - E. S.R.L., relevant în cauză este faptul că, remedierea neconformităţilor survenite în cadrul procedurii de achiziţie publică se face în conformitate cu dispoziţiile O.U.G. nr. 34/2006, respectiv în procedura contestaţiei, iar nu prin formularea unei acţiuni de drept comun.

Prin urmare, în mod judicios au reţinut instanţele anterioare că nu se poate formula, pe calea dreptului comun, o nouă contestaţie împotriva neregulilor săvârşite în procedura de achiziţie publică, în sensul neîndeplinirii condiţiilor impuse prin Fişa de date a achiziţiei, demersul recurentei-reclamante fiind inadmisibil, din acest punct de vedere.

Fără a cenzura raţionamentul instanţei de apel din decizia atacată, care justifică soluţia din dispozitiv, instanţa supremă consideră că motivarea instanţei de prim control judiciar se impune a fi completată cu următoarele considerente:

Prin acţiunea în anulare ce face obiectul prezentului dosar, recurenta-reclamantă a solicit anularea Recomandării nr. 8736/04.12.2014, document depus de Asocierea C. S.A. - E. S.R.L. (societăţi care nu sunt părţi în prezentul proces) într-o procedură de licitaţie publică reglementată de dispoziţiile O.U.G. nr. 34/2006, cu motivarea că aceasta conţine informaţii care nu sunt conforme realităţii, reclamanta urmărind să demonstreze că nu se poate vorbi despre o ofertă a Asocierii care să fi îndeplinit toate condiţiile de admisibilitate din documentaţia de atribuire, cu posibilitatea încheierii contractului de achiziţie cu Asocierea, iar nu cu reclamanta.

Potrivit art. 32 lit. c) C. proc. civ., una dintre condiţiile de formulare a acţiunii civile o reprezintă afirmarea unei pretenţii şi are în vedere invocarea unui drept subiectiv sau a unei situaţii juridice, izvorâte dintr-un raport de drept material, îndreptată împotriva celui care este ţinut să respecte acel drept sau acea situaţie juridică, anume pârâtul.

Or, în cauză, instanţa supremă reţine că reclamanta-recurentă nu afirmă o pretenţie propriu-zisă în raport cu intimata-pârâtă ci urmăreşte constatarea unei situaţii de fapt diferită de cea consemnată în înscrisul probator emis de intimata-pârâtă, aspect ce nu este echivalent cu "formularea unei pretenţii", ca şi condiţie de exercitare a acţiunii.

Aşadar, nefiind îndeplinită una dintre condiţiile cumulative pentru admisibilitatea unei cereri de chemare în judecată, prevăzute de dispoziţiile art. 32 C. proc. civ., respectiv afirmarea unei pretenţii, acţiunea ce formează obiectul prezentului dosar este inadmisibilă şi din acest punct de vedere.

Mai mult, potrivit art. 35 C. proc. civ., o acţiune în constatarea unei situaţii de fapt este, de asemenea, inadmisibilă.

Pentru toate aceste considerente, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta-reclamantă A. S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 46 din 5 aprilie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de Insolvenţă şi Litigii cu Profesionişti şi Societăţi.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurenta-reclamantă A. S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 46 din 5 aprilie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de Insolvenţă şi Litigii cu Profesionişti şi Societăţi, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 12 decembrie 2023.