Inadmissibility of cassation against dismissal of annulment of arbitral award under Article 613(4) CPC

Şedinţa publică din data de 6 februarie 2024

Asupra recursului, din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului constată următoarele:

1. Prin cererea de arbitrare înregistrată la data de 15 decembrie 2014 reclamanta Casa de Asigurări de Sănătate Dolj, în contradictoriu cu pârâtul CMI Dr. A., a solicitat Comisiei Centrale de Arbitraj ca, prin hotărârea ce o va pronunţa, să oblige pârâta la plata sumei de 61,44 RON plus dobânzi şi penalităţi de întârziere, calculate pentru perioada de când s-a efectuat plata şi până la data achitării debitului, reprezentând contravaloarea prescripţiilor medicale eliberate de furnizorul de servicii de asistenţă medicală unor persoane care nu aveau calitatea de pensionari.

Prin cererea adiţională înregistrată sub nr. x/11.02.2016 reclamanta a solicitat obligarea pârâtului la plata sumei de 3.868,8 RON plus beneficiul nerealizat calculat până la data achitării efective a debitului, reprezentând diferenţe rezultate ca urmare a stabilirii incorecte a punctajului obţinut de cabinetul medical pentru condiţiile în care şi-a desfăşurat activitatea în anul 2012.

Prin hotărârea arbitrală nr. 192 din 5 august 2021 pronunţată de Comisia Centrală de Arbitraj s-a luat act de renunţarea la judecată cu privire la restituirea sumei de 61,44 RON.

A fost admisă, în parte, cererea reclamantei, fiind obligat pârâtul la restituirea parţială a sumelor reprezentând punctajul obţinut de cabinetul medical pentru condiţiile în care şi-a desfăşurat activitatea în anul 2012.

Totodată, au fost respinse restul pretenţiilor ca neîntemeiate.

2. Împotriva acestei sentinţe a formulat acţiune în anulare Casa de Asigurări de Sănătate Dolj.

Prin încheierea nr. 46F/2022 din 4 octombrie 2022 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă în dosarul nr. x/2022 a fost declinată competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea secţiei specializate a V-a sau a VI-a din cadrul Curţii de Apel Bucureşti.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă sub nr. x/2022.

Prin încheierea din 23 februarie 2023 s-a dispus introducerea în cauză a moştenitorului B., în calitate de succesor în drepturi şi obligaţii al pârâtului CMI Dr. A..

Prin sentinţa civilă nr. 42F din 23 martie 2023 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă a fost respinsă acţiunea în anulare ca inadmisibilă.

3. Împotriva acestei din urmă sentinţe a formulat recurs reclamanta Casa de Asigurări de Sănătate Dolj, solicitând modificarea sentinţei recurate, cu consecinţa admiterii acţiunii în anulare.

Reclamanta susţine caracterul greşit al considerentelor curţii de apel prin care s-a reţinut că hotărârea arbitrală nu a analizat petitul de cerere având ca obiect obligarea pârâtului la plata penalităţilor şi dobânzilor de întârziere, sens în care reclamanta avea posibilitatea de a solicita completarea hotărârii arbitrale, iar nu de a uza de dispoziţiile art. 608 alin. (1) lit. h) C. proc. civ.

Potrivit recurentei, contrar celor reţinute prin sentinţa atacată, Comisia Centrală de Arbitraj a analizat petitul în discuţie, respectiv cel constând în obligarea pârâtului la plata dobânzilor şi a penalităţilor de întârziere, sens în care a dispus admiterea acţiunii în ceea ce priveşte debitul principal, respingând restul pretenţiilor ca neîntemeiate.

Intimatul-pârât, deşi legal citat, nu a formulat întâmpinare.

Prin rezoluţia din 14 iulie 2023 s-a dispus întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului.

Prin încheierea din 3 octombrie 2023, constatând întrunite condiţiile prevăzute de art. 493 alin. (3) C. proc. civ., instanţa a dispus comunicarea raportului către părţi, conform art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Părţile nu au depus puncte de vedere la raport.

Prin rezoluţia din data de 6 februarie 2024 a fost stabilit termen pentru analiza admisibilităţii în principiu a recursului, în complet de filtru, la 6 februarie 2024.

4. Înalta Curte, luând în examinare, cu prioritate, conform art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepţia inadmisibilităţii recursului, reţine următoarele considerente:

Potrivit dispoziţiilor art. 457 alin. (1) C. proc. civ., "Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei ".

Principiul legalităţii căilor de atac consfinţeşte faptul că o hotărâre judecătorească nu poate fi supusă decât căilor de atac prevăzute de lege, cu consecinţa că, în afară de căile de atac prevăzute de lege, nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obţine reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătoreşti.

De asemenea, legalitatea căilor de atac este un principiu a cărui respectare este impusă şi de exigenţele art. 6 din Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, concretizând una dintre garanţiile unui proces echitabil.

În cauză, acţiunea arbitrală a fost introdusă la 15 decembrie 2014 şi respectiv completată prin cererea din 11 februarie 2016, fiind incidente dispoziţiile art. 613 alin. (4) C. proc. civ., forma anterioară modificărilor aduse prin articolul unic pct. 2 din Legea nr. 17/2017 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2016, pentru modificarea Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., precum şi a unor acte normative conexe.

Astfel, potrivit art. 613 alin. (4) C. proc. civ., forma în vigoare la data introducerii acţiunii arbitrale, "hotărârile curţii de apel, pronunţate potrivit alin. (3), sunt supuse recursului", iar conform art. 613 alin. (3) din acelaşi act normativ, "admiţând acţiunea, curtea de apel va anula hotărârea arbitrală (...)".

Din analiza coroborată a dispoziţiilor legale anterior evocate, rezultă că sunt supuse recursului numai hotărârile curţii de apel prin care a fost admisă acţiunea în anularea unei hotărâri arbitrale.

Per a contrario, hotărârile curţii de apel prin care a fost respinsă acţiunea în anularea unei hotărâri arbitrale nu sunt supuse recursului, fiind definitive de la data pronunţării, conform art. 634 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., potrivit căruia, "sunt hotărâri definitive: hotărârile care nu sunt supuse apelului şi nici recursului", raportat la alin. (2) al aceluiaşi articol:

"hotărârile prevăzute la alin. (1) devin definitive la data expirării termenului de exercitare a apelului ori recursului sau, după caz, la data pronunţării".

În aplicarea art. 27 C. proc. civ., sentinţa curţii de apel ce face obiectul recursului pendinte nu face parte din categoria hotărârilor enunţate limitativ la art. 613 alin. (4) C. proc. civ., forma în vigoare la data formulării acţiunii arbitrale.

Fiind o hotărâre judecătorească prin care a fost respinsă acţiunea în anularea unei hotărâri arbitrale, se impune concluzia că sentinţa civilă nr. 42F din 23 martie 2023 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamanta Casa de Asigurări de Sănătate Dolj împotriva sentinţei civile nr. 42F din 23 martie 2023 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamanta Casa de Asigurări de Sănătate Dolj împotriva sentinţei civile nr. 42F din 23 martie 2023 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă.

Fără nicio cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 6 februarie 2024.