Bucharest Tribunal holds territorial jurisdiction in public procurement payment dispute under alternative forum rule.

Şedinţa publică din data de 6 februarie 2024

Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă, din actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

1. Prin cererea înregistrată la data de 6 septembrie 2022 pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal sub nr. x/2022 reclamantele A. S.A. şi B. S.R.L., în contradictoriu cu pârâţii Administraţia Bazinală de Apă Buzău - Ialomiţa, Administraţia Naţională Apele Române şi Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, au solicitat instanţei să dispună: obligarea pârâtelor la plata oricăror obligaţii de plată restante în baza contractului de achiziţie publică de servicii nr. x/28.10.2019 respectiv achitarea contravalorii serviciilor prestate şi neachitate în sumă totală de 4.745.553,71 RON, reprezentând contravaloarea facturilor nr. x din data de 01.09.2022 în sumă de 1.376.825,37 RON, nr. x din data de 01.09.2022 în sumă de 688.412,69 RON, nr. x din data de 01.09.2022 în sumă de 1.376.825,37 RON, nr. x din data de 01.09.2022 în sumă de 1.303.490,28 RON; restituirea garanţiei de bună execuţie de 173.912,12 RON, ca urmare a încetării contractului din cauze ce nu pot fi atribuite vreunei culpe a prestatorului; suportarea de către pârâte a costurilor cu asistenţa juridică şi a dobânzilor de întârziere începând cu data scadenţei sumelor de restituit şi până la data efectivă a plaţii; anularea/constatarea lipsirii de efecte cu privire la notificarea de reziliere/încetare de drept/desfiinţare de drept a contractului nr. x/RA din 04.08.2022; anularea/constatarea nulităţii art. 6 din contract, fiind o clauză suspensivă pur potestativă raportat la fapta culpabilă a achizitorului; anularea Adresei nr. x/18.08.2022 emise de către Administraţia Bazinală de Apa Buzău-Ialomiţa, înregistrată de către reclamantă sub nr. x/19.08.2022 şi obligarea pârâtelor la emiterea unui aviz favorabil, cu acoperirea oricărui prejudiciu generat prestatorului; emiterea avizului CTE MMAP, solicitare adresată la data de 04.02.2022 şi ulterior la data de 23.02.2022 prin adresa nr. x, rămasă fără răspuns.

Prin încheierea din data de 7 septembrie 2022 Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei funcţionale şi a declinat competenţa în favoarea secţiei a VI-a a Tribunalului Bucureşti.

Cauza a fost înregistrată la data de 28 septembrie 2022 pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a civilă sub nr. x/2022*.

La data de 12 octombrie 2022 au fost înregistrate întâmpinarea şi cererea reconvenţională formulate de pârâta Administraţia Bazinală Buzău - Ialomiţa.

La data de 5 decembrie 2022 a fost înregistrată cererea de modificare/completare a cererii introductive formulată de reclamantele A. S.A. şi B. S.R.L., prin care acestea au arătat că înţeleg să se judece şi cu Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, respectiv cu Administraţia Naţională Apele Române.

La data de 7 decembrie 2022 a fost înregistrată întâmpinarea formulată de pârâtul Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor cu privire la cererea reconvenţională a pârâtei Administraţia Bazinală de Apă Buzău - Ialomiţa, prin care s-a invocat excepţia necompetenţei teritoriale a Tribunalului Bucureşti, prin raportare la clauza art. 22.2 din contractul de achiziţie publică nr. x/28.10.2019.

Prin sentinţa civilă nr. 1064/2023 din 28 aprilie 2023 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a civilă a fost admisă excepţia necompetenţei teritoriale, invocată de pârâtul Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, fiind declinată competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Buzău.

Pentru a hotărî astfel, s-a arătat, în prealabil, că primul termen de judecată a fost la data de 23.03.2023, întrucât, la data de 07.12.2022, cauza a fost amânată ca urmare a desfiinţării completului de judecată C10 Fond, fără ca instanţa să antameze problema competenţei instanţei.

S-a reţinut că, potrivit art. 22.2 din contractul de achiziţie publică nr. x, "în situaţia în care părţile nu reuşesc o soluţionare amiabilă, fiecare dintre acestea poate solicita ca disputa să se soluţioneze de către instanţele judecătoreşti a căror competenţă teritorială va fi stabilită prin raportare la sediul achizitorului."

Prin raportare la sediul achizitorului, situat în judeţul Buzău, s-a apreciat că instanţa competentă din punct de vedere teritorial este Tribunalul Buzău.

Cauza a fost înregistrată la data de 17 iulie 2023 pe rolul Tribunalului Buzău, secţia I civilă sub nr. x/2022.

Prin încheierea din 5 octombrie 2023 pronunţată de Tribunalul Buzău, secţia I civilă a fost declinată competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea secţiei a II-a de contencios administrativ şi fiscal a Tribunalului Buzău - complet de litigii cu profesionişti.

Cauza a fost înregistrată la 13 octombrie 2023 pe rolul secţiei a II-a de contencios administrativ şi fiscal a Tribunalului Buzău - complet de litigii cu profesionişti sub nr. x/2022.

2. Prin sentinţa civilă nr. 663/2023 din 28 noiembrie 2023 pronunţată de Tribunalul Buzău, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a fost admisă excepţia necompetenţei teritoriale, invocată prin notele de şedinţă depuse la 14.11.2023, fiind declinată competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a civilă.

Totodată, constatându-se ivit conflictul negativ de competenţă, s-a dispus suspendarea judecării cauzei şi înaintarea dosarului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării acestuia.

Pentru a hotărî astfel, s-a arătat că, potrivit art. 53 alin. (1)1 din Legea nr. 101/2016, forma în vigoare la data cererii de chemare în judecată, competenţa aparţine secţiei civile a tribunalului în circumscripţia căruia se află sediul autorităţii contractante sau în circumscripţia în care îşi are sediul social/domiciliul reclamantul, legea instituind o competenţă alternativă.

Având în vedere că reclamantul a introdus cererea la Tribunalul Bucureşti, această alegere se impune atât pârâţilor, cât şi instanţelor judecătoreşti.

Cauza a fost înregistrată la data de 12 octombrie 2023 pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sub acelaşi număr.

3. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, constatând existenţa unui conflict negativ de competenţă între Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a civilă şi Tribunalul Buzău, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, care se declară reciproc necompetente în a judeca aceeaşi pricină, în temeiul dispoziţiilor art. 135 alin. (1) C. proc. civ., va pronunţa regulatorul de competenţă, stabilind în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a civilă competenţa de soluţionare a cauzei, pentru următoarele considerente:

Obiectul regulatorului de competenţă îl reprezintă stabilirea competenţei teritoriale de soluţionare a cauzei.

Cererea de chemare în judecată a cărei soluţionare a generat conflictul de competenţă este o acţiune întemeiată pe dispoziţiile art. 53 alin. (1)1 din Legea nr. 101/2016 şi a fost formulată, conform precizărilor şi modificărilor ulterioare, în contradictoriu cu pârâţii Administraţia Bazinală de Apă Buzău-Ialomiţa, cu sediul în municipiul Buzău şi respectiv Administraţia Naţională Apele Române şi Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, aceştia din urmă având sediul în municipiul Bucureşti.

Potrivit dispoziţiilor art. 53 alin. (1)1 din Legea nr. 101/2016, forma în vigoare la data cererii de chemare în judecată, cererile care decurg din executarea contractelor administrative sunt de competenţa secţiei civile a tribunalului în circumscripţia căruia se află sediul autorităţii contractante sau în circumscripţia în care îşi are sediul social/domiciliul reclamantul.

Prin raportare la caracterul de lege specială, derogatorie, a Legii nr. 101/2016, dispoziţiile legale sus evocate sunt de ordine publică, instituind competenţa teritorială exclusivă a instanţelor desemnate în mod alternativ de legiuitor să soluţioneze cererile care decurg din executarea contractelor administrative.

Totodată, se reţine că, potrivit art. 22.2 din contractul de achiziţie publică nr. x, "în situaţia în care părţile nu reuşesc o soluţionare amiabilă, fiecare dintre acestea poate solicita ca disputa să se soluţioneze de către instanţele judecătoreşti a căror competenţă teritorială va fi stabilită prin raportare la sediul achizitorului."

În raport cu actele dosarului, Înalta Curte constată că aspectele privind calitatea de achizitor sau beneficiar al contractului de achiziţie publică dedus judecăţii sunt aspecte litigioase între părţi.

Astfel, pe de o parte, reclamantele consideră că această calitate revine deopotrivă tuturor celor trei autorităţi publice chemate în judecată, respectiv Administraţia Bazinală de Apă Buzău-Ialomiţa, Administraţia Naţională Apele Române şi Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, întrucât, deşi contractul a fost semnat numai de autoritatea subordonată Administraţia Bazinală de Apă Buzău-Ialomiţa, calitatea de beneficiari finali ai lucrărilor contractate aparţine autorităţilor centrale, respectiv pârâţilor Administraţia Naţională Apele Române şi Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor.

Pe de altă parte, însă, pârâtul Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor a invocat, în ceea ce îl priveşte, lipsa calităţii procesuale pasive, pe considerentul că este terţ faţă de contract, ministerul neparticipând la procedura de atribuire a contractului.

Aşa fiind, calitatea de achizitor sau beneficiar al contractului de achiziţie publică nu putea fi stabilită, implicit, cu ocazia verificării şi declinării competenţei de către instanţele în conflict, după cum nu poate fi tranşată nici pe calea regulatorului de competenţă de către instanţa supremă. Acest aspect va putea fi determinat numai ulterior soluţionării conflictului negativ de competenţă şi stabilirii instanţei competente să judece acţiunea reclamantelor.

În cauză, prezintă relevanţă faptul că dispoziţiile 53 alin. (1)1 din Legea nr. 101/2016 prevăd competenţa alternativă a secţiei civile a tribunalului în circumscripţia căruia se află sediul autorităţii contractante sau în circumscripţia în care îşi are sediul social reclamantul, precum şi faptul că, prin art. 22.2 din contractul de achiziţie publică nr. x, s-a optat, în limitele dreptului de alegere, în favoarea instanţei de la sediul achizitorului. De asemenea, doi dintre pârâţii chemaţi în judecată de către reclamantă, respectiv Administraţia Naţională Apele Române şi Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor au sediul social în municipiul Bucureşti.

Prin urmare, reclamantele optând, în condiţiile legii, să introducă cererea de chemare în judecată la Tribunalul Bucureşti, în raza căruia se află sediile a doi dintre pârâţi, rezultă că instanţa iniţial învestită este competentă să soluţioneze cauza.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 6 februarie 2024.