Wage creditors' revision motion rejected as unfounded for lack of contradictory final rulings; prior appellate decision upheld

Şedinţa publică din data de 31 octombrie 2023

Asupra revizuirii, din examinarea actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

La data de 18.12.2019 a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VII-a civilă, sub nr. x/2019, contestaţia formulată de către A. împotriva hotărârii adunării creditorilor din data de 13.12.2019.

La data de 17.12.2019 a fost înregistrată pe rolul aceleiaşi instanţe sub nr. x/2019, contestaţia formulată de către B. împotriva hotărârii adunării creditorilor din data de 13.12.2019.

Prin încheierea de şedinţă din data de 19.06.2020, pronunţată în dosarul nr. x/2019, instanţa a conexat dosarul nr. x/2019 la dosarul nr. x/2019.

Prin sentinţa civilă nr. 2538/23.07.2020, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VII-a civilă, în dosarul nr. x/2019, au fost respinse ca neîntemeiate contestaţiile formulate de către contestatorii B. şi A. împotriva intimatului C.., lichidator judiciar al debitoarei S.C. D. S.A. şi s-a constatat ca rămasă fără obiect cererea de suspendare.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs contestatorul B., în nume personal şi în calitate de împuternicit al creditorilor salariaşi indicaţi cu listă la dosar, solicitând admiterea recursului şi modificarea în tot a hotărârii recurate, în sensul admiterii contestaţiei formulate împotriva hotărârilor adoptate în Adunarea creditorilor din data de 13.12.2019.

Împotriva sentinţei civile nr. 2538/23.07.2020 a formulat recurs şi contestatoarea A., solicitând casarea sentinţei atacate cu trimiterea cauzei spre rejudecare, având în vedere că instanţa de fond a soluţionat cauza fără a intra, în integralitate, în cercetarea fondului. În subsidiar, s-a solicitat modificarea în totalitate a sentinţei recurate, în sensul admiterii contestaţiei, dacă instanţa consideră că nu se impune casarea cu trimitere spre rejudecare.

Prin decizia civilă nr. 581 din 6 iulie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă, în dosarul nr. x/2019 s-a admis excepţia lipsei dovezii calităţii de reprezentant a lui B.; s-a anulat recursul declarat de recurenţii-creditori salariali, reprezentanţi de B., împotriva sentinţei civile nr. 2538 din 23.07.2020 pronunţate de Tribunalul Bucureşti, secţia a VII-a civilă, în dosarul nr. x/2019, mai puţin cele declarate de creditorii salariali E. şi F., pentru lipsa dovezii calităţii de reprezentant a lui B..

S-a admis excepţia lipsei de interes cu privire la recursurile declarate de recurenţii-creditori salariali A. şi B.; s-au respins recursurile declarate de recurenţii-creditori salariali A. şi B., împotriva sentinţei civile nr. 2538 din 23.07.2020 pronunţate de Tribunalul Bucureşti, secţia a VII-a civilă, în dosarul nr. x/2019, ca rămase fără interes.

S-au respins recursurile declarate de recurenţii-creditori salariali E. şi F., împotriva sentinţei civile nr. 2538 din 23.07.2020 pronunţate de Tribunalul Bucureşti, secţia a VII-a civilă, în dosarul nr. x/2019, ca nefondate.

La 9 august 2021, recurentul B., personal şi în calitate de reprezentant al salariaţilor D. S.A., în temeiul art. 322 pct. 7 C. proc. civ. de la 1865, a formulat cerere de revizuire prin care a solicitat anularea deciziei civile nr. 581 din 6 iulie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă, în dosarul nr. x/2019, având în vedere că această hotărâre definitivă este potrivnică deciziei civile nr. 370/R din 31 martie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă, în dosarul nr. x/2020. A mai solicitat şi suspendarea deciziei atacate până la soluţionarea cererii de revizuire.

În susţinerea cererii de revizuire formulate prin avocat G., creditorul B. a arătat că în cadrul dosarului nr. x/2020 aflat pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, la data de 20.12.2020, un terţ de procedură, H. a înregistrat la dosarul cauzei o adresă prin care a depus 2 recipise în original prin care consemnase creanţele salariale ale revizuentului şi recurentei A., solicitând prin aceeaşi adresă să se constate că acesta şi recurenta A. nu mai au niciun interes şi nicio calitate procesuală activă în susţinerea recursurilor.

Totodată, în dosarul nr. x/2019, acelaşi terţ a înregistrat o cerere similară prin care a cerut ca în baza recipiselor depuse în dosarul nr. x/2020, să se constate că revizuentul şi recurenta A. nu mai au niciun interes şi nicio calitate procesuală activă în susţinerea recursurilor.

În acelaşi timp, creditorul garantat I.. a formulat întâmpinări în alte dosare aflate pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, prin care a invocat excepţia lipsei interesului şi a calităţii procesuale active. Printre aceste dosare, s-a aflat inclusiv dosarul nr. x/2020 aflat pe rolul secţiei a V-a Civile a Curţii de Apel Bucureşti, dosar ce avea ca obiect contestaţia în anulare specială formulată de B. împotriva deciziei nr. 330/23.06.2020 pronunţată în dosarul nr. x/2019.

În cadrul dosarului nr. x/2020, la_termenul din 31.03.2021, instanţa a apreciat că "În speţă nu s-a făcut dovada radierii contestatorului din tabelul creditorilor ca urmare a_consemnării sumei la dispoziţia sa, astfel încât, Curtea apreciază că acesta are şi calitate procesuală activă şi interes în formularea contestaţiei în anulare." Drept urmare, instanţa a respins prin încheiere cele două excepţii invocate de I.. ca neîntemeiate.

Pe de altă parte, în cadrul dosarului nr. x/2020, instanţa de judecată, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a Civilă, a apreciat că prin achitarea de către un terţ a creanţelor salariale, revizuentul nu mai are niciun interes şi nicio calitate procesuală activă în susţinerea recursului. Astfel, a constatat liberarea debitoarei D. S.A. de la obligaţia achitării creanţei salariale.

Aşadar, în dosarul nr. x/2020 instanţa a apreciat că este competentă material să se pronunţe asupra achitării creanţelor printr-o procedură de drept comun. Procedura ofertei reale de plată urmată de consemnaţiune, nu diametral opus faţă de instanţa din dosarul nr. x/2020. Exista în mod clar o contrarietate de hotărâri, existând în acelaşi timp şi o identitate de părţi, obiect al excepţiilor invocate şi cauză, fîind amândouă dosare accesorii dosarului de insolvenţă nr. x/2012.

În speţă, chiar dacă în realitate, creanţa salarială a revizuentului şi a creditoarei A., nu fuseseră achitate, decât într-o proporţie de 75%, a apreciat că "dată fiind Decizia nr. 779/11.05.2021 pronunţată în dosarul nr. x/2020, aceasta reprezintă o autoritate de lucru judecat, şi drept urmare, recursul său şi al creditoarei lovită A. au fost respinse ca lipsite de interes.

Revizuentul susţine că există tripla identitate de părţi, obiect şi cauza, în ceea ce priveşte cele două hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile.

Astfel, în cadrul judecării dosarului nr. x/2020, acesta a avut ca obiect contestaţia în anulare formulată împotriva deciziei civile nr. 330/23.06.2020 din dosarul nr. x/2019, prin care Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a Civilă i-a anulat recursul, admiţând excepţia lipsei dovezii calităţii sale de reprezentant a 145 de creditori salariali, dar în acelaşi timp a omis să se pronunţe şi asupra recursului formulat de B. în nume personal, în calitatea sa de creditor salarial.

A apreciat că, prin această decizie civilă, instanţa a omis să se pronunţe asupra unui motiv de recurs, drept pentru care a introdus o contestaţie în anulare, ce a format obiectul dosarului nr. x/2020

Intimata-creditoare I. a formulat o întâmpinare prin care a solicitat admiterea excepţiei lipsei interesului şi a calităţii procesual active a lui B., dată fiind "achitarea" creanţei salariale a acestuia prin consemnarea pe numele şi pe seama sa de către un terţ de procedură, H., care a depus această sumă fără nicio calitate ca şi reprezentant al D. S.A..

Instanţa a apreciat că excepţiile sunt neîntemeiate, având în vedere faptul că pe de o parte, pretinsa achitare a creanţei nu a fost supusă atenţiei judecătorului sindic, iar pe de altă parte, nu a fost făcută dovada privind radierea creanţei salariale din tabelul definitiv al creanţelor, şi deci, B. are în continuare calitate în acel dosar. Asupra respingerii celor două excepţii instanţa s-a pronunţat în şedinţă publică prin încheiere.

Pe de altă parte, în cadrul judecăţii dosarului nr. x/2019, la termenul de judecată din 06.07.2021, instanţa a pus în discuţie direct "achitarea" creanţei sale salariale, conform excepţiei invocate de către aceeaşi intimată I., dar şi pe baza considerentelor pe care acelaşi complet le-au avut în vedere în cadrul judecăţii recursului în dosarul x/2020, apreciind deci, că decizia civilă nr. 449/11.05.2021, pronunţată în acest dosar are autoritate de lucru judecat. Completul de judecată a admis excepţiile, pronunţarea fiind diametral opusă aceleia din dosarul nr. x/2020, apreciind că prin "achitarea" creanţei de către un terţ, debitoarea D. S.A. este liberată de obligaţia achitării creanţei salariale.

Aşadar, revizuentul susţine că această din urmă decizie a condus la o contrarietate de hotărâri faţă de acelaşi obiect al cererii privitoare la constatarea liberării debitoarei D. S.A. ca efect al consemnării creanţei salariale de către un terţ fără legitimitate procesuală.

Din punct de vedere al admisibilităţii prezentei revizuiri, revizuentul apreciază că există o triplă identitate de părţi, obiect şi cauză al excepţiilor invocate, care într-o cauză au fost respinse, iar în cealaltă admise, pentru aceleaşi considerente.

Totodată, faţă de decizia nr. 370/R/31.03.2021, după ce i s-au pus în vedere considerentele acesteia, completul de judecată legal învestit cu soluţionarea cauzei nr. x/2020, în decizia civilă nr. 449/11.05.2021, a apreciat că nu poate fi luată în considerare ca o eventuală excepţie de autoritate de lucru judecat, deoarece, anterior Curtea de Apel Bucureşti se mai pronunţase în două dosare similare, dosar nr. x/2019 şi y/2019 prin care a admis excepţii similare împotriva altor creditori salariali care au formulat contestaţii în anulare, respectiv J. şi K..

Este evident însă că această apreciere este afectată de faptul că nu există o triplă identitate de părţi, obiect şi cauză. Erau alte părţi, iar în ceea ce priveşte dosarele nr. x/2020 şi y/2020, dar şi prezentul dosar, nr. x/2019, există o identitate a părţilor.

Pe de altă parte, motivul de revizuire prevăzut de art. 322 pct. 7 din C. proc. civ., este fundamentat pe instituţia puterii lucrului judecat. Din motivarea deciziei nr. 581/06.07.2021 reiese că instanţa a avut în vedere faptul că au fost invocate considerentele deciziei nr. 370/R/31.03.2021, apreciind şi argumentând pe marginea unei posibile excepţii a puterii de lucru judecat, dar, această excepţie nu a fost efectiv invocată de părţi sau de instanţă.

Revizuentul susţine că anularea deciziei nr. 581/06.07.2021 este necesară întrucât efectele acesteia au o influenţă de natură a afecta legalitatea procedurii de insolvenţă a debitoarei D. S.A..

Consideră că instanţa de recurs nu putea să se pronunţe direct asupra unei liberări a debitoarei fără ca această cerere să fi trecut mai întâi prin filtrul lichidatorului judiciar, fără să fi făcut obiectul unei măsuri a acestuia, luată în procedura insolvenţei şi fără ca această masură să fi fost supusă controlului de legalitate al judecătorului sindic.

De altfel, ulterior pronunţării în dosarul x/2020, înaintea termenului din data de 28.05.2021, în dosarul de fond x/2012, I. a depus la dosar o întâmpinare prin care a solicitat ca judecătorul sindic să ia în considerare "achitarea" creanţelor salariale prin efectul consemnaţiunii. Această situaţie a fost cu atât mai mult consolidată prin pronunţarea din decizia civilă nr. 581/06.07.2021 ce face obiectul prezentei cereri.

Este evident că numai la acest moment a fost supusă atenţiei judecătorului sindic această procedură. În mod clar, prin decizia nr. 370/R/31.03.2021, în dosarul nr. x/2020, completul a avut în vedere în mod corect că nu se poate vorbi de o achitare a creanţelor atâta vreme cât aceasta nu fusese supusă controlului legalităţii judecătorului sindic.

Şi aceasta este aşa, datorită faptului că niciun judecător sindic nu se poate prevala de prevederile Legii nr. 85/2006 care prevăd clar modalitatea în care sunt achitate creanţele în procedură. Chiar dacă propriu-zis, procedura de ofertă reală urmată de consemnaţiune nu este expres interzisă prin Legea nr. 85/2006, în lipsa unei achitări clare de către lichidatorul judiciar a creanţelor, prin constatarea liberării debitorului de obligaţia achitării creanţelor s-ar ajunge la o aplicare inversă a principiului specialia generalibus derogant, prin aplicarea legii generale în detrimentul legii speciale. S-ar ajunge ca orice contestaţie pentru motive de nelegalitate a unui act procedural sau a unei măsuri a practicianului în insolvenţă, să fie paralizată prin consemnarea creanţei (precizând, prin consemnarea creanţei, nu prin achitarea ei).

În motivarea cererii de revizuire formulate prin avocat L., revizuentul a reiterat aceeaşi situaţie de fapt şi aceleaşi argumente în ce priveşte admisibilitatea cererii de revizuire, motiv pentru care vor fi analizate împreună.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la 9 august 2021, sub nr. x/2021.

Înalta Curte urmează să respingă cererea de revizuire a deciziei atacate, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 322 alin. (1) pct. 7 C. proc. civ. de la 1865, revizuirea se poate solicita "dacă există hotărâri definitive potrivnice sau pronunţate în recurs, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade deosebite, în una şi aceeaşi pricină, între aceleaşi persoane, având aceeaşi calitate".

Se impune precizarea faptului că instanţa competentă să se pronunţe asupra cererii de revizuire întemeiate pe dispoziţiile art. 322 alin. (1) pct. 7 C. proc. civ. de la 1865 nu exercită un control judiciar asupra legalităţii şi temeiniciei hotărârilor contradictorii, ci verifică numai dacă ultima hotărâre a fost pronunţată cu încălcarea principiului puterii de lucru judecat, şi, în caz afirmativ, procedează la anularea ultimei hotărâri pronunţate.

Pentru a se putea invoca motivul de revizuire prevăzut la art. 322 alin. (1) pct. 7 din C. proc. civ. de la 1865 trebuie îndeplinite cumulativ mai multe condiţii: să existe hotărâri definitive contradictorii, hotărârile să fie pronunţate în acelaşi litigiu, respectiv să existe tripla identitate de părţi, obiect şi cauză, hotărârile contradictorii să fie pronunţate în dosare diferite, în al doilea dosar să nu se fi invocat excepţia puterii de lucru judecat, sau chiar dacă a fost ridicată să nu se fi discutat şi să se ceară anularea celei de a doua hotărâri, care s-a pronunţat cu încălcarea puterii lucrului judecat.

În prezenta cauză, cererea de revizuire, a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 322 alin. (1) pct. 7 C. proc. civ. de la 1865, solicitându-se anularea deciziei civile nr. 581 din 6 iulie 2021, pronunţate în recurs de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă, în dosarul nr. x/2019, considerată contradictorie deciziei civile nr. 370/R din 31 martie 2021, pronunţată în contestaţie în anulare de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă, în dosarul nr. x/2020.

Pentru a putea beneficia de remediul prevăzut de calea extraordinară de atac a revizuirii, în situaţia în care se ajunge la încălcarea puterii de lucru judecat prin pronunţarea a două hotărâri potrivnice, este necesar ca această contrarietate să rezulte din confruntarea dispozitivelor celor două hotărâri.

Înalta Curte constată că, prin decizia civilă nr. 370/R din 31 martie 2021 din dosarul nr. x/2020, invocată de revizuent ca fiind hotărârea potrivnică, a fost respinsă ca neîntemeiată contestaţia în anularea deciziei civile nr. 330 din 23 iunie 2020, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă, în dosarul nr. x/2019, prin care s-a admis excepţia lipsei dovezii calităţii de reprezentant a reprezentantului comun al creditorilor salariali şi s-a anulat recursul declarat de B., în calitate de reprezentant al salariaţilor.

În schimb, prin hotărârea nr. 581 din 6 iulie 2021 din dosarul nr. x/2019, a cărei anulare se solicită, instanţa, în calea de atac a recursului, a admis excepţia lipsei dovezii calităţii de reprezentant a recurentului B. şi s-a anulat recursul declarat de recurenţii-creditori salariali, mai puţin cele declarate de creditorii salariali E. şi F., pentru lipsa dovezii calităţii de reprezentant; s-a admis excepţia lipsei de interes şi s-au respins recursurile declarate de A. şi B. împotriva sentinţei civile atacate ca rămase fără interes; s-au respins, ca nefondate, recursurile declarate de creditorii salariali E. şi F..

Chiar dacă în practicaua deciziei civile considerate a fi potrivnică s-a reţinut faptul că s-au respins excepţiile lipsei de interes şi lipsei calităţii procesuale active, instanţa a motivat că în calea de atac extraordinară a contestaţiei în anulare se fac verificări sumare sub aspectul interesului şi calităţii, în raport cu actele din dosarul de contestaţie, fără însă a putea cerceta în fond alte aspecte ce nu ţin de calea extraordinară de atac promovată.

Prin urmare, din analiza hotărârilor pretins a fi potrivnice, Înalta Curte constată că nu este îndeplinită condiţia privind existenţa contrarietăţii dispozitivelor celor două hotărâri indicate de revizuent ca fiind potrivnice.

Nici condiţia privind pronunţarea hotărârilor în acelaşi litigiu nu este îndeplinită, întrucât obiectul şi cauza celor doua dosare sunt diferite.

Dosarul nr. x/2019 a avut ca obiect contestaţiile formulate de creditorii salariali A. şi B. împotriva hotărârii Adunării Creditorilor din data de 13.12.2019.

Dosarul nr. x/2020 a avut ca obiect contestaţia în anularea deciziei civile nr. 330 din 23 iunie 2020 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă, în dosarul nr. x/2019, prin care a fost anulat recursul împotriva unei hotărâri de respingere a contestaţiei formulate de revizuent în temeiul art. 13, art. 14 alin. (1)-(4) şi art. 15-17 din Legea nr. 85/2006, împotriva Hotărârii adunării creditorilor din 31 mai 2019, prin care s-a stabilit comitetul creditor şi s-a confirmat lichidatorul judiciar.

În consecinţă, Înalta Curte constată că obiectul dosarului nr. x/2019, în care creditorii salariali ai debitoarei au contestat hotărârea Adunării Creditorilor din data de 13.12.2019, este diferit de dosarul nr. x/2020, care a avut ca obiect contestaţia în anularea hotărârii pronunţate într-un dosar în care, aceleaşi părţi au contestat hotărârea adunării creditorilor.

De asemenea, se constată că este distinctă şi cauza celor două dosare, fundamentul juridic al acestora fiind diferit şi, în consecinţă, nu este îndeplinită această condiţie.

Totodată, nici condiţia privind neinvocarea excepţiei puterii de lucru judecat în cel de-al doilea proces sau, chiar dacă a fost ridicată, să nu se fi discutat, nu este îndeplinită.

Înalta Curte constată că în considerentele deciziei a cărei revizuire se solicită, instanţa a avut în vedere puterea de lucru judecat a deciziei civile nr. 449/11.05.2021, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă în dosarul nr. x/2020, prin care instanţa a constatat liberarea debitoarei D. S.A. cu privire la creanţele recurenţilor-creditori salariali A. şi B., a admis excepţia lipsei de interes cu privire la recursurile declarate de recurenţii-creditori salariali A. şi B. şi a respins recursurile declarate de recurenţii-creditori salariali A. şi B. împotriva sentinţei civile nr. 2539 din 23.07.2020 pronunţate de Tribunalul Bucureşti, secţia a VII-a civilă, în dosarul nr. x/2020, ca rămase fără interes.

În motivarea acestei decizii s-a reţinut de către curtea de apel că "prin consemnarea respectivelor sume, au fost stinse creanţele recurenţilor creditori salariali B. şi A., constatând astfel, liberarea debitoarei cu privire la creanţele acestora.

Prin intermediul recursurilor declarate, recurenţii au urmărit admiterea contestaţiilor şi, pe cale de consecinţă, anularea procesului-verbal de licitaţie şi a vânzării bunurilor către S.C. M. S.A., interesul lor în exercitarea acestor demersuri procedurale fiind justificat exclusiv de scopul de a-şi vedea îndestulate creanţele.

Faptul că, până la acest moment, recurenţii nu au fost scoşi din tabelul definitiv al creanţelor debitoarei nu poate duce la respingerea acestei excepţii, modificarea urmând a fi operată ulterior pronunţării prezentei hotărâri, prin care se constată tocmai liberarea debitoarei, satisfacerea creanţelor recurenţilor şi, pe cale de consecinţă, pierderea calităţii de creditor de către recurenţii B. şi A..

Din moment ce recurenţii îşi pot recupera creanţele, Cutea consideră că aceştia nu mai justifică niciun interes în continuarea prezentului demers procedural, sens în care va admite excepţia lipsei de interes şi, consecutiv, va respinge recursurile declarate de cei doi recurenţi, ca rămase fără interes."

Totodată, curtea de apel a statuat că "situaţia de fapt din prezentul litigiu, în care s-a solicitat instanţei de recurs să constate liberarea debitoarei ca urmare a stingerii creanţelor recurenţilor B. şi A., potrivit ofertelor de plată şi consemnaţiune făcute acestora, este diferită de cea din litigiul soluţionat prin decizia civilă nr. 370/31.03.2021, în care instanţa a apreciat că nu poate efectua decât verificări sumare legate de interesul şi calitatea procesuală activă a contestatorului, dat fiind că era vorba de o contestaţie în anulare."

Prin urmare, se constată că în al doilea dosar s-a discutat puterea de lucru judecat a deciziei pretins a fi potrivnică, nefiind îndeplinită nici această condiţie.

Având în vedere că pentru a fi admisibilă cererea de revizuire întemeiată pe dispoziţiile art. 322 alin. (1) pct. 7 C. proc. civ. de la 1865, trebuie îndeplinite cumulativ condiţiile de exercitarea a căii extraordinare de atac, Înalta Curte, constatând că trei dintre acestea nu sunt îndeplinite, urmează a o respinge.

În considerarea celor ce preced, în temeiul art. 322 alin. (1) raportat la art. 326 alin. (3) C. proc. civ. de la 1865, Înalta Curte va respinge cererea de revizuire formulată de revizuentul B.- PERSONAL şi în calitate de împuternicit al creditorilor salariali ai D. S.A. împotriva deciziei civile nr. 581 din 6 iulie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă, în dosarul nr. x/2019.

Având în vedere că la termenul de astăzi a fost soluţionată cererea de revizuire, Înalta Curte urmează să respingă ca rămasă fără obiect cererea de suspendare a executării deciziei atacate până la soluţionarea cererii de revizuire.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca neîntemeiată cererea de revizuire formulată de revizuentul B.- PERSONAL şi în calitate de împuternicit al creditorilor salariali ai D. S.A. împotriva deciziei civile nr. 581 din 6 iulie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă, în dosarul nr. x/2019.

Respinge cererea de suspendare a executării deciziei atacate, ca rămasă fără obiect.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 31 octombrie 2023.