Appeals dismissed as moot after arbitration award paid in full; no interest in annulment challenge.

Şedinţa publică din data de 31 ianuarie 2024

Deliberând asupra recursurilor şi subliniind, în prealabil, că, potrivit art. 499 C. proc. civ., "Prin derogare de la prevederile art. 425 alin. (1) lit. b), hotărârea instanţei de recurs va cuprinde în considerente numai motivele de casare invocate şi analiza acestora, arătându-se de ce s-au admis ori, după caz, s-au respins. În cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond ori se anulează sau se constată perimarea lui, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluţiei fără a se evoca şi analiza motivelor de casare.", reţine următoarele:

Prin cererea înregistrată la 01.04.2022 pe rolul Curţii de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie Dolj, reclamanta S.C. A. - lider al asocierii S.C. A.-B. S.R.L. şi S.C. C. S.R.L. -, a solicitat obligarea pârâtului Consiliul Judeţean Dolj la aplicarea formulei de calcul prevăzute de art. 2 alin. (6) şi (7) din O.G. nr. 15/2021, aprobată prin Legea nr. 281/2021, şi de actul adiţional nr. x/01.10.2021, precum şi la plata sumei de 203.324,54 RON, reprezentând actualizare preţuri materiale, conform certificatului de plată nr. x/2021.

Prin sentinţa nr. 2/05.10.2022, Curtea de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie Dolj a respins excepţiile lipsei calităţii d-nei D., de reprezentant legal al societăţii reclamante, prematurităţii şi inadmisibilităţii cererii de arbitrare, a admis în parte cererea şi a obligat pârâtul la plata sumei de 141.027,44 RON, reprezentând actualizare preţ materiale şi a sumei de 12.860,89 RON, cu titlu de cheltuieli de arbitrare.

Împotriva acestei sentinţe arbitrale, a promovat acţiune în anulare S.C. A.; prin întâmpinare, intimatul a invocat excepţia inadmisibilităţii acţiunii în anulare.

Prin sentinţa nr. 23/01.03.2023, Curtea de Apel Craiova, secţia a II-a civilă a respins atât excepţia inadmisibilităţii, cât şi acţiunea în anulare.

La 05.04.2023, S.C. A. a solicitat, în temeiul art. 442 C. proc. civ., îndreptarea erorii materiale strecurate în practicaua sentinţei, cu privire la solicitarea sa de conceptare atât a Consiliului Judeţean Dolj, cât şi a Unităţii Administrativ-Teritoriale Judeţul Dolj (în continuare, "U.A.T. Judeţul Dolj"), iar în temeiul art. 444 C. proc. civ., completarea sentinţei cu dezlegarea dată motivului reglementat de art. 608 alin. (1) lit. g) C. proc. civ.

Prin sentinţa nr. 31/11.04.2023, Curtea de Apel Craiova, secţia a II-a civilă a respins cererile de îndreptare a erorii materiale şi de completare a sentinţei nr. 23/01.03.2023.

A. S.R.L. a promovat recurs împotriva sentinţei nr. 23/01.03.2023, solicitând casarea ei şi trimiterea cauzei spre o nouă judecată curţii de apel.

Recurenta a invocat că hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material; s-a prevalat, astfel, de ipoteza de casare reglementată de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În motivare, a arătat că, subsecvent admiterii în parte a cererii de arbitrare, a avut reprezentarea că lipsa capacităţii procesuale şi a personalităţii juridice a Consiliului Judeţean Dolj va împiedica executarea hotărârii.

A afirmat că sentinţa recurată este nelegală şi a contestat statuarea curţii de apel, potrivit căreia motivul de ordine publică valorificat din perspectiva art. 56 alin. (3) C. proc. civ. nu poate fi circumscris art. 608 alin. (1) lit. h) C. proc. civ.

Prin întâmpinarea înregistrată la dosar la 23.08.2023, Consiliul Judeţean Dolj a invocat excepţia lipsei de interes în promovarea recursului, arătând că, la 13.04.2023, a fost achitată recurentei suma de 141.027,44 RON, la a cărei plată a fost obligat prin sentinţa nr. 23/01.03.2023. Totodată, a solicitat constatarea nulităţii recursului în temeiul art. 489 alin. (2) C. proc. civ., a inadmisibilităţii căii de atac, iar în subsidiar, a pretins respingerea ei ca nefondată.

A. S.R.L. a declarat recurs şi împotriva sentinţei nr. 31/11.04.2023, solicitând casarea ei şi trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiaşi instanţe.

Recurenta a susţinut că hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei, dar şi că a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material; s-a prevalat astfel, de cazurile de casare reglementate de art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ.

În motivare, a arătat că, apreciind că s-a solicitat completarea sentinţei arbitrale, prima instanţă a interpretat greşit motivele cererii de completare.

Prin întâmpinarea înregistrată la dosar la 23.08.2023, intimatul a invocat nulitatea recursului, iar în subsidiar, a solicitat respingerea lui ca nefondat.

La 08.09.2023, recurenta a răspuns la întâmpinare; a confirmat încasarea sumelor stabilite în favoarea sa prin sentinţa arbitrală, dar a solicitat respingerea excepţiei lipsei de interes, argumentând că finalitatea recursului o reprezintă casarea sentinţei, admiterea cererii în anulare şi rejudecarea pe fond a cauzei.

Astăzi, în şedinţă publică, instanţa supremă a invocat din oficiu excepţia lipsei de interes şi a recursului declarat împotriva sentinţei nr. 31/11.04.2023.

Analizând, în temeiul art. 248 raportat la art. 494 C. proc. civ., excepţia lipsei de interes a recursurilor formulate, Înalta Curte constată următoarele:

Articolul 458 C. proc. civ. subordonează exercitarea căilor de atac interesului, condiţie de exerciţiu a acţiunii civile reglementată de art. 32 alin. (1) lit. d) din cod, ce reprezintă folosul practic pe care o parte îl urmăreşte prin promovarea acţiunii judiciare, respectiv a căii de atac. El trebuie să fie, potrivit art. 33 C. proc. civ., determinat, legitim, personal, născut şi actual, în sensul în care trebuie menţinut pe întreaga perioadă a procedurii judiciare.

Condiţia interesului este îndeplinită în exercitarea unei căi de atac atunci când titularului ei îi este defavorabilă dezlegarea dată prin hotărârea judecătorească contestată; în recurs, în mod specific, folosul practic urmărit este legitim şi actual numai în măsura în care fundamentează motive de casare promovate în condiţiile legii, astfel cum rezultă din art. 489 alin. (1) şi (2) C. proc. civ.

Aceste considerente teoretice relevă că, pentru a statua asupra existenţei interesului în calea de atac a recursului, se impune a verifica nu numai modul în care autorul lui a avut vocaţia de a ataca hotărârile pronunţate în fazele procesuale precedente, ci mai ales modul în care, exercitându-şi acest drept, şi-a conservat efectiv posibilitatea de a-şi adjudeca scopul judecăţii.

Înalta Curte reţine că, prin sentinţa nr. 2/05.10.2022, Curtea de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie Dolj a admis în parte cererea şi a obligat pârâtul la plata unei câtimi din suma pretinsă cu titlu de actualizare preţ materiale, 141.027,44 RON, faţă de pretenţia totală de 203.324,54 RON.

Aşadar, pe calea acţiunii în anulare, autoarea demersului judiciar avea aptitudinea de a urmări desfiinţarea în parte a sentinţei arbitrale, sub aspectul respingerii pretenţiilor reprezentând actualizare preţ materiale în cuantum de 62.297,1 RON şi a cererii de aplicare a formulei de calcul prevăzute de art. 2 alin. (6) şi (7) din O.G. nr. 15/2021.

Partea a vizat, însă, prin calea de atac numai admiterea în parte a pretenţiilor - astfel încât celelalte dispoziţii ale sentinţei au rămas definitive şi obligatorii -; cu acest prilej, reclamanta a invocat suplimentar şi excepţia lipsei capacităţii procesuale a pârâtului Consiliul Judeţean Dolj, urmărind atragerea în proces a U.A.T. Judeţul Dolj, care să execute în locul pârâtului obligaţia de plată.

Calea de atac a fost respinsă prin sentinţa recurată în temeiul a două considerente decizorii; pe de o parte, s-a arătat că actuala recurentă a asimilat greşit excepţia lipsei capacităţii de folosinţă a pârâtului cu motivul de anulare prevăzut de art. 608 alin. (1) lit. h) C. proc. civ., iar pe de altă parte, din perspectiva solicitării de anulare a sentinţei arbitrale cu consecinţa admiterii în totalitate a cererii, s-a hotărât că afirmaţiile privind modificarea, prin O.G. nr. 15/2021, a ajustării contractuale a preţului nu pot fi subsumate cazurilor reglementate de art. 608 alin. (1) C. proc. civ.

Acest din urmă considerent nu este criticat în recurs; toate susţinerile recurentei - în legătură cu natura acţiunii în anulare, domeniul de aplicare a motivului reglementat de art. 608 alin. (1) lit. h) C. proc. civ. şi pretinsa ignorare a prevederilor art. 22 din cod - combat exclusiv soluţia dată lipsei capacităţii procesuale a pârâtului Consiliul Judeţean Dolj.

Aşa fiind, trebuie conchis că recursul declarat de recurenta-reclamantă împotriva sentinţei nr. 23/01.03.2023, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia a II-a civilă, ar avea exclusiv aptitudinea să determine, subsecvent unei ipotetice casări, rejudecarea acţiunii în anulare, însă în limita învestirii prin calea de atac, deci în privinţa dezlegării date lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a Consiliul Judeţean Dolj.

Folosul practic urmărit de reclamantă prin recursul astfel construit îl reprezenta îndeplinirea obligaţiei de plată de U.A.T. Judeţul Dolj, în locul pârâtului din procesul arbitral, Consiliul Judeţean Dolj.

Consecutiv, Înalta Curte constată că acest folos practic - existent, în limitele conturate anterior, la momentul declarării recursului, la 09.04.2023 -, şi-a pierdut caracterul actual la 13.04.2023, prin plata sumei de 141.027,44 RON, confirmată de autoarea demersului judiciar.

Pierderea interesului atrage respingerea căii de atac, câtă vreme această condiţie trebuie să existe la declanşarea acţiunii civile şi să subziste pe parcursul soluţionării mijloacelor procesuale ce o compun, potrivit art. 29 C. proc. civ.

Instanţa supremă înlătură susţinerile prin care autoarea recursului a evidenţiat subzistenţa interesului său procesual prin raportare la dispoziţia de admitere în parte a cererii de arbitrare.

Astfel cum s-a arătat deja, prin nerecurare, considerentele prin care prima instanţă a respins motivele îndreptate împotriva respingerii în parte a pretenţiilor în instanţa arbitrală au dobândit autoritate de lucru judecat, astfel încât atacarea lor nu poate legitima calea de atac, opunându-se art. 430 alin. (1) C. proc. civ.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte va respinge ca lipsit de interes recursul declarat împotriva sentinţei nr. 23/01.03.2023, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia a II-a civilă.

În continuare, păşind la examinarea excepţiei lipsei de interes a căii de atac exercitate împotriva sentinţei nr. 31/11.04.2023, reţine că, prin aceasta, recurenta a criticat respingerea cererii de completare a sentinţei nr. 23/01.03.2023 cu dezlegarea motivului prevăzut de art. 608 alin. (1) lit. g) C. proc. civ., prin mijlocirea căruia, în acţiunea în anulare, reclamanta invocase absenţa considerentelor care să justifice admiterea numai în parte a cererii de arbitrare.

Înalta Curte constată că epuizarea interesului ce a susţinut declanşarea cererii de arbitrare, cauzat, pe de o parte, de îndeplinirea obligaţiei stabilite definitiv şi obligatoriu de arbitri şi, pe de altă parte, de respingerea - cu autoritate de lucru judecat - a restului pretenţiilor, determină şi lipsirea de interes a cererii de completare, mijloc procesual inclus în acţiunea civilă, privită unitar.

Reiterează că, prin neatacarea lor, considerentele prin care Curtea de Apel Craiova, secţia a II-a civilă a înlăturat motivele care vizau respingerea în parte a pretenţiilor de către instanţa arbitrală au dobândit autoritate de lucru judecat şi, prin urmare, nu pot fi contrazise în procedura completării hotărârii.

Se impune, totodată, notat că omisiunea soluţionării unui motiv al acţiunii în anulare putea fi criticată prin recurs şi nu prin cererea reglementată de art. 444 C. proc. civ., remediu exclusiv pentru omisiunea pronunţării asupra unei cereri sau a unui capăt de cerere.

Aşa fiind, excepţia lipsei de interes apare fondată şi în legătură cu recursul exercitat împotriva sentinţei nr. 31/11.04.2023, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia a II-a civilă.

Pentru toate aceste considerente, Înalta Curte va respinge, conform art. 496 alin. (1) C. proc. civ., ca lipsite de interes ambele recursuri declarate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca lipsite de interes recursurile declarate de recurenta S.C. A. împotriva sentinţei nr. 23/01.03.2023 şi a sentinţei nr. 31/11.04.2023, pronunţate de Curtea de Apel Craiova, secţia a II-a civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 31 ianuarie 2024.