Territorial jurisdiction for union-filed labor actions: supremacy of union seat over employee domicile under social dialogue law

Şedinţa publică din data de 22 mai 2024

Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă, din actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin acţiunea înregistrată la 24 aprilie 2023, pe rolul Tribunalului Dolj, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, sub nr. x/2023, reclamanţii A., B., C., D. şi E. prin Sindicatul Naţional "Forţa Legii", în contradictoriu cu pârâta Direcţia Generală De Asistenţă Socială Şi Protecţia Copilului Giurgiu, au solicitat instanţei ca prin hotărârea ce va pronunţa să dispună acordarea unei despăgubiri reprezentând stimulentul de risc în cuantum de 5.000 RON brut, echivalentul a 2.500 RON lunar pentru perioada stării de urgentă 16 martie 2020 - 15 mai 2020, sume actualizate la data plăţii, plus dobânda legală penalizatoare.

La termenul de la 15 septembrie 2023, Tribunalul Dolj, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale a invocat, din oficiu, excepţia necompetenţei teritoriale faţă de împrejurarea că domiciliul reclamanţilor este în Judeţul Giurgiu, iar sindicatul figurează ca reprezentant legal.

Prin sentinţa civilă nr. 1787 din 15 septembrie 2023, Tribunalul Dolj, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale a admis excepţia de necompetenţă teritorială şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Giurgiu.

În esenţă, Tribunalul Dolj, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale a reţinut că a fost învestit cu soluţionarea unui litigiu de muncă iniţiat de reclamanţii, persoane fizice, reprezentaţi de sindicat. A mai reţinut dispoziţiile art. 269 Codul muncii şi a apreciat că nu sunt aplicabile statuările din Decizia nr. 1/2013, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii. Întrucât cererea de chemare în judecată nu a fost formulată de către sindicat în numele membrilor săi, ci de persoane fizice prin reprezentant, acestea având domiciliul în Judeţul Giurgiu, s-a constatat că este competent să soluţioneze cauza Tribunalul Giurgiu.

La termenul de la 14 martie 2024, Tribunalul Giurgiu, secţia Civilă a invocat, din oficiu, excepţia de necompetenţă teritorială, pe care a admis-o prin sentinţa civilă nr. 100/2024 LM/AS din 14 martie 2024, a declinat cauza în favoarea Tribunalului Dolj, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă, a suspendat judecata cauzei şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării conflictului.

În esenţă, Tribunalul Giurgiu, secţia Civilă a reţinut că acţiunea introductivă este un litigiu de muncă şi a fost formulată de reclamanţi prin reprezentant legal Sindicatul Naţional "Forţa Legii", în temeiul dispoziţiilor art. 28 din Legea nr. 367/2022, iar împuternicirile semnate de membrii de sindicat au fost ataşate cererii de chemare în judecată. Faţă de prevederile art. 1 pct. 24 din Legea nr. 367/2022 privind dialogul social şi ale art. 269 Codul muncii, ţinând cont de statuările din Decizia nr. 1/2013 şi de faptul că sediul sindicatului este în Municipiul Craiova, Judeţul Dolj, instanţa a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Dolj.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, constatând existenţa unui conflict negativ de competenţă între cele două instanţe, care se declară deopotrivă necompetente în a judeca aceeaşi pricină, în temeiul dispoziţiilor art. 135 alin. (1) C. proc. civ., va pronunţa regulatorul de competenţă, stabilind în favoarea Tribunalului Dolj, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale competenţa de soluţionare a cauzei, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 133 pct. 2 teza I C. proc. civ., există conflict negativ de competenţă când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces.

Verificând dacă sunt întrunite cerinţele acestui text de lege în vederea emiterii regulatorului de competenţă, Înalta Curte constată că instanţele învestite, respectiv Tribunalul Dolj, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale şi Tribunalul Giurgiu, secţia Civilă, s-au declarat deopotrivă necompetente să judece aceeaşi cauză, declinările de competenţă între instanţele sesizate sunt reciproce şi cel puţin una dintre aceste instanţe este competentă să soluţioneze cauza.

Nici una din instanţele aflate în conflict nu se consideră competentă, din punct de vedere teritorial, să judece cererea cu care a fost sesizată.

Fiind îndeplinite condiţiile anterior evocate, Înalta Curte va proceda la soluţionarea prezentului conflict negativ de competenţă prin emiterea regulatorului de competenţă.

Înalta Curte reţine că instanţele au fost învestite cu o cerere de chemare în judecată având ca obiect acordarea unei despăgubiri reprezentând stimulentul de risc pentru perioada stării de urgenţă 16 martie 2020 - 15 mai 2020, cerere formulată şi semnată prin reprezentant legal Sindicatul Naţional "Forţa Legii".

Pentru a determina competenţa teritorială de soluţionare a cauzei, instanţa supremă va avea în vedere dispoziţiile art. 28 din Legea nr. 367/2022 privind dialogul social şi statuările din Decizia nr. 1/2013 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii.

Potrivit art. 28 alin. (1) din Legea nr. 367/2022:

"Organizaţiile sindicale apără drepturile membrilor lor, ce decurg din legislaţia muncii, statutele funcţionarilor publici, contractele colective de muncă şi contractele individuale de muncă, precum şi din acordurile privind raporturile de serviciu ale funcţionarilor publici, în faţa instanţelor judecătoreşti, organelor de jurisdicţie, a altor instituţii sau autorităţi ale statului, prin apărători proprii sau aleşi.", iar potrivit alin. (2):

"În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (1), organizaţiile sindicale au dreptul de a întreprinde orice acţiune, inclusiv de a formula acţiune în justiţie în numele membrilor lor, la cererea scrisă a membrilor lor."

Conform alin. (3) din acelaşi act normativ: "În exercitarea atribuţiilor prevăzute de alin. (1) şi (2), organizaţiile sindicale au calitate procesuală activă."

Totodată, instanţa supremă constată că prin Decizia nr. 1/2013 s-a stabilit că, în interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 28 alin. (2) din Legea sindicatelor nr. 54/2003 (în prezent abrogate prin Legea dialogului social nr. 62/2011), organizaţiile sindicale au calitate procesuală activă în acţiunile promovate în numele membrilor de sindicat, iar în interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 269 alin. (2) Codul muncii, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, "instanţa competentă teritorial în soluţionarea conflictelor de muncă în cazul acestor acţiuni este cea de la sediul sindicatului reclamant." Înalta Curte notează că, deşi Legea nr. 62/2011 a fost abrogată prin Legea nr. 367/2022, ambele acte normative reglementează domeniul dialogului social, prevederile legale incidente în prezentul litigiu fiind similare.

Faţă de împrejurarea că sediul Sindicatului Naţional "Forţa Legii" este în Municipiul Craiova, Judeţul Dolj, competenţa teritorială de soluţionare a cauzei revine Tribunalului Dolj.

Aşa fiind, în raport de considerentele expuse şi de principiul asigurării accesului efectiv la justiţie, văzând şi dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie urmează a stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Dolj, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, căruia i se va trimite dosarul pentru continuarea judecăţii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Dolj, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 22 mai 2024.