Inadmissibility of cassation for public procurement contract disputes under exclusive appeal regime

Şedinţa publică din data de 14 mai 2024

Asupra recursului de faţă, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Mureş, secţia Civilă la 13 iulie 2022, sub nr. x/2022, reclamanta R.A. Aeroportul "Transilvania" Tg. Mureş a solicitat instanţei: obligarea pârâtei A.. la plata sumei de 5.950 RON, constând în costurile reparaţiilor executate şi la care reclamanta ar fi îndreptăţită potrivit art. 15.7 din Contractul de furnizare nr. x/02.05.2018 încheiat între cele două părţi; obligarea aceleiaşi pârâte la plata penalităţilor de întârziere la care este îndreptăţită reclamanta potrivit art. 12.1 din acelaşi contract de furnizare nr. x/02.05.2018; obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată pricinuite de litigiu.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 1270, art. 1350, art. 1516, art. 1531, art. 1548 C. civ.

Prin sentinţa civilă nr. 1548/2022 din 8 decembrie 2022, pronunţată în dosarul nr. x/2022, Tribunalul Mureş, secţia Civilă a admis excepţia necompetenţei sale materiale, invocată de reclamantă şi a declinat competenţa de soluţionare a cererii de chemare în judecată formulată de reclamanta R.A. Aeroportul "Transilvania" Tg. Mureş, în contradictoriu cu pârâta A.., în favoarea Tribunalului Specializat Mureş.

În urma declinării, cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Specializat Mureş la 13 decembrie 2022, sub acelaşi număr de dosar.

Prin sentinţa nr. 85 din 26 mai 2023, pronunţată în dosarul nr. x, Tribunalul Specializat Mureş a admis cererea formulată de reclamanta R.A. Aeroportul "Transilvania" Tg. Mureş, în contradictoriu cu pârâta A.. şi, în consecinţă, a obligat pârâta la plata sumei de 5.950 RON, reprezentând costul reparaţiei utilajului de deszăpezire achiziţionat în temeiul contractului de furnizare nr. x/02.05.2018, precum şi la plata penalităţilor de întârziere, calculate în conformitate cu dispoziţiile art. 12.1 din acelaşi contract.

Împotriva acestei sentinţe, pârâta A.. a declarat apel.

Prin decizia nr. 267/A din 13 noiembrie 2023, pronunţată în dosarul nr. x/2022, Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a respins, ca nefondat, apelul formulat de pârâta A.. formulat împotriva sentinţei nr. 85/26 mai 2023, pronunţată de Tribunalul Specializat Mureş în dosarul nr. x/2022.

Împotriva acestei decizii, la 10 ianuarie 2024, pârâta A.. a formulat recurs, solicitând casarea în tot a deciziei recurate, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la instanţa de apel.

În motivare, recurenta a susţinut incidenţa motivelor de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 şi 8 C. proc. civ.

Examinând cu prioritate, potrivit art. 494 din C. proc. civ., raportat la art. 482 şi la art. 248 din acelaşi cod, excepţia inadmisibilităţii recursului invocată din oficiu, Înalta Curte constată că recursul se impune a fi respins, ca inadmisibil, pentru următoarele considerente:

Cu titlu prealabil, se cuvine amintit că unul dintre principiile fundamentale ce guvernează procesul civil este acela al legalităţii căilor de atac şi acesta presupune că părţile nu pot uza, în scopul apărării drepturilor şi intereselor lor legitime, decât de mijloacele procedurale prevăzute de lege, putând exercita exclusiv acele căi de atac reglementate legal.

Principiul enunţat este consacrat la nivel constituţional în art. 129 din Constituţia României, iar în C. proc. civ. la art. 457.

În raport cu dispoziţiile constituţionale şi legale citate, admisibilitatea unei căi de atac şi provocarea controlului judiciar al unei hotărâri judecătoreşti sunt condiţionate de exercitarea acesteia în condiţiile legii, astfel încât instanţa nu are posibilitatea de a considera ca admisibilă orice cale de atac promovată, chiar dacă hotărârea atacată ar fi considerată de părţi netemeinică sau nelegală, ci are obligaţia de a analiza căile de atac în limitele şi cu respectarea condiţiilor impuse de lege în respectarea principiului preeminenţei dreptului, recunoscut în preambulul Convenţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale şi, implicit, a principiului securităţii raporturilor juridice, conform căruia o hotărâre definitivă nu mai poate forma obiectul controlului de legalitate, în afara căilor extraordinare de atac expres şi limitativ stabilite de lege.

De asemenea, potrivit art. 24 C. proc. civ., dispoziţiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor începute după intrarea acesteia în vigoare, iar în conformitate cu art. 27 din acelaşi cod, hotărârile rămân supuse căilor de atac prevăzute de legea sub care a început procesul.

În speţă, se constată că, între reclamanta R.A. AEROPORTUL "TRANSILVANIA" TÂRGU MUREŞ, în calitate de achizitor şi pârâta A.., în calitate de furnizor, a fost încheiat Contractul de furnizare nr. x/02.05.2018, având ca obiect furnizarea şi punerea în funcţiune a unui echipament multifuncţional de deszăpezire şi degivrare PDA, împreună cu toată aparatura şi echipamentele indicate în propunerea tehnică şi caietul de sarcini, la standardele şi/sau performanţele prezentate în propunerea tehnică şi în conformitate cu obligaţiile asumate prin contract.

Totodată, se reţine că respectivul contract (aflat la dosar fond Tribunalul Mureş, secţia Civilă), de care se prevalează reclamanta, a fost încheiat în baza prevederilor Legii nr. 98/2016 privind achiziţiile publice şi ale H.G. nr. 395/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, litigiile privind executarea unor astfel de contracte fiind soluţionate conform Legii nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, în forma în vigoare la data introducerii acţiunii (13.07.2022).

Cum, în litigiul pendinte, reclamanta a solicitat costurile reparaţiilor executate, invocând în acest sens dispoziţiile art. 15.7 din Contractul de furnizare nr. x/02.05.2018 încheiat între părţile litigante, precum şi penalităţi de întârziere în baza art. 12.1 din acelaşi Contract de furnizare nr. x/02.05.2018, în speţă, sunt aplicabile dispoziţiile art. 53 alin. (11) din Legea nr. 101/2016 (în forma existentă la data introducerii acţiunii 13.07.2022):

"Litigiile şi cererile care decurg din executarea contractelor administrative şi cele care decurg din rezilierea, rezoluţiunea, denunţarea unilaterală sau încetarea anticipată a contractelor de achiziţie publică din motive independente de autoritatea contractantă se soluţionează în primă instanţă, de urgenţă şi cu precădere, de către secţia civilă a tribunalului în circumscripţia căruia se află sediul autorităţii contractante sau în circumscripţia în care îşi are sediul social/domiciliul reclamantul."

De asemenea, potrivit art. 55 alin. (3)1 din Legea nr. 101/2016 (forma în vigoare la data sesizării primei instanţe - 13.07.2022):

"(31) Hotărârea pronunţată în cazul litigiilor prevăzută la art. 53 alin. (11) poate fi atacată numai cu apel, în termen de 10 zile de la comunicare, la instanţa ierarhic superioară. (…)".

Totodată, potrivit art. 483 alin. (2) fraza finală din C. proc. civ., "…nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanţele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanţă sunt supuse numai apelului".

Cum textele de lege anterior evocate exclud dreptul la recurs în astfel de litigii, rezultă că decizia instanţei de apel (nr. 267/A din 13 noiembrie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal) este o hotărâre definitivă de la data pronunţării, potrivit art. 634 alin. (1) pct. 4 teza I din C. proc. civ., conform căruia, "sunt hotărâri definitive: hotărârile date în apel, fără drept de recurs (...)", coroborat cu alin. (2) al aceluiaşi articol:

"(2) Hotărârile prevăzute la alin. (1) devin definitive la data expirării termenului de exercitare a apelului ori recursului sau, după caz, la data pronunţării", raportat la art. 55 alin. (3)1 din Legea nr. 101/2016, în forma în vigoare la data introducerii acţiunii (13.07.2022).

Prin urmare, având în vedere că părţile nu pot uza, în scopul apărării drepturilor şi intereselor lor legitime, decât de mijloacele procedurale prevăzute de lege, menţiunea din cuprinsul deciziei recurate "cu drept de recurs în termen de 30 de zile de la comunicare…" nu conduce la deschiderea căii de atac a recursului, întrucât recunoaşterea unei căi de atac în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesual civilă ar constitui o încălcare a principiului legalităţii căilor de atac, relevant în acest sens fiind şi art. 457 alin. (1) C. proc. civ., conform căruia "hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei".

Dând eficienţă textelor de lege sus-menţionate, Înalta Curte, în temeiul 496 alin. (1) teza a II-a raportat la art. 499 teza a II-a C. proc. civ., va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurenta-pârâtă A.. împotriva deciziei nr. 267/A din 13 noiembrie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurenta-pârâtă A.. împotriva deciziei nr. 267/A din 13 noiembrie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 14 mai 2024.