Lawfulness of reserve transition based on criminal conviction versus subsequent medical unfitness decision

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea introdusă la 21 februarie 2002, la Tribunalul București, secția a III-a civilă, H.E. a formulat contestație împotriva Ordinului Ministerului de Interne nr. II/03427 din 12 septembrie 2001, prin care a fost trecut în rezervă, solicitând anularea acestuia.

Tribunalul, admițând excepția de necompetență invocată de intimatul Ministerul de Interne, a declinat competența de soluționare a cauzei, în favoarea Curții de Apel București, unde aceasta s-a și judecat pe fond, pronunțându-se sentința civilă nr. 743 din 27 mai 2003, prin care s-a admis acțiunea reclamantului și s-a anulat ordinul contestat de acesta.

Pe cale de consecință, pârâtul a fost obligat, să emită un ordin de trecere în rezervă a reclamantului, în baza deciziei medicale nr. 2087 din 25 octombrie 2001, emisă de Ministerul de Interne - Comisia de Expertiză Medico - Militară, la data de 31 octombrie 2001, în condițiile prevăzute de art. 81 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Legea nr. 80/1995.

Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut că Ordinul de trecere în rezervă nr. II/03427 din 12 septembrie 2001, a încălcat condiția de neretroactivitate a actului administrativ, cu consecința nulității acestuia. Mai mult decât atât, în perioada dintre data intrării în vigoare a actului - 12 septembrie 2001 și data emiterii ordinului - 8 noiembrie 2001, a intervenit un nou motiv de trecere în rezervă - decizia medicală nr. 2087 din 25 octombrie 2001, avizată de Comisia Centrală de Expertiză Medico - Militară, la 31 octombrie 2001. Această decizie medicală, prin care reclamantul a fost declarat inapt pentru serviciul militar, se mai arată în considerentele sentinței atacate, este cea care impune aplicarea dispozițiilor art. 85 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 80/1995 - trecerea în rezervă sau direct în retragere, din oficiu. Pe cale de consecință, instanța de fond a anulat decizia emisă în baza art. 87 din Legea nr. 80/1995 și a obligat la emiterea unei decizii, în baza art. 85 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 87/1995.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, intimatul Ministerul Administrației și Internelor, considerând-o nelegală și netemeinică, pentru următoarele motive:

Recurentului i-au fost aplicate, în mod corect, la trecerea în rezervă, dispozițiile art. 87 și 89 din Legea nr. 80/1995, deoarece împotriva lui s-a pronunțat sentința penală nr. 35 din 20 martie 2000 a Tribunalului Militar Teritorial, rămasă definitivă prin decizia nr. 73 din 20 iunie 2000 a Curții Militare de Apel, prin care a fost condamnat la 3 ani închisoare, cu suspendarea executării pedepsei.

Astfel, în momentul arestării preventive, acesta a fost suspendat din funcție, iar ulterior, fiind cercetat în stare de libertate, a fost pus la dispoziție, îndeplinind atributele stabilite de comandantul unității și beneficiind de drepturile bănești aferente.

Împrejurarea că, între momentul intrării în vigoare a deciziei de trecere în rezervă - 12 septembrie 2001 și data emiterii ordinului de trecere în rezervă - 8 noiembrie 2000, a intervenit un motiv medical de trecere în rezervă, nu poate duce la anularea acestuia, pe motiv de retroactivitate. Mai ales că decizia medicală a fost emisă la 25 octombrie 2001, dar a fost avizată de Comisia Centrală de Expertiză, la 31 octombrie 2001, deci ulterior datei la care decizia penală a rămas definitivă - 12 septembrie 2001 și a fost comunicată intimatului, la 10 octombrie 2001.

Recursul este întemeiat sub aspectul tuturor criticilor formulate.

Astfel, intimatul a aplicat în mod corect dispozițiile art. 87 și art. 89 alin. (2) din Legea nr. 80/1995, ținând cont de situațiile succesive intervenite: începerea urmăririi penale, arestarea, cercetarea ulterior în stare de libertate, condamnarea definitivă cu suspendarea executării. Cum hotărârea de condamnare a rămas definitivă și irevocabilă la data de 12 septembrie 2001, în mod legal s-a dispus trecerea în rezervă a recurentului, începând cu această dată și pentru motivele invocate de art. 87 din Legea nr. 80/1995 - existența unei condamnări, fie ea chiar și cu suspendarea executării.

Față de această situație, este irelevantă împrejurarea că ulterior condamnării definitive, recurentul a beneficiat la 25 octombrie 2001, și de o decizie medicală, confirmată la 31 octombrie 2001, de Comisia Centrală de Expertiză, care îl declara inapt pentru serviciul militar.

În raport cu această succesiune a evenimentelor, în mod corect recurentul a fost trecut în rezervă, în baza art. 87 și art. 89 alin. (2) din Legea nr. 80/1995, privind existența unei condamnări penale, și nu în baza deciziei medicale.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de Ministerul Administrației și Internelor împotriva sentinței civile nr. 743 din 27 mai 2003 a Curții de Apel București, secția de contencios administrativ, modifică sentința atacată și în fond, respinge acțiunea.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 12 octombrie 2004.