Justification of restrictive qualification criteria and evaluation algorithm transparency in public procurement for e-learning systems

Şedinţa publică din data de 03 februarie 2021

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

Prin cererea înregistrată la data de 13 noiembrie 2014, reclamantul Inspectoratul General al Jandarmeriei (U.M.0251 Bucureşti) a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul pentru Societatea Informaţională - Organismul Intermediar pentru Promovarea Societăţii Informaţionale, anularea Notei de Constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare nr. x/01.07.2014, emisă de autoritatea mai sus menţionată, constatarea inexistenţei unui prejudiciu în cauză şi anularea sancţiunii aplicate.

Prin sentinţa civilă nr. 1663/10.06.2015., pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2014, instanţa a admis în parte acţiunea în contencios administrativ şi fiscal formulată de reclamantul Inspectoratul General al Jandarmeriei-UM 0251 Bucureşti, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul pentru Societatea Informaţională-Organismul Intermediar Pentru Promovarea Societăţii Informaţionale, având ca obiect "anulare act administrativ". A anulat Nota de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare nr. x/01.07.2014 emisă de pârâtă şi a respins restul pretenţiilor.

Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs pârâtul Ministerul pentru Societatea Informaţională-Organismul Intermediar pentru Promovarea Societăţii Informaţionale, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei şi pe fond respingerea acţiunii ca neîntemeiată.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, prin Decizia nr. 3048/28.09.2018, a admis recursul declarat de Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale (fost Ministerul Pentru Societatea Informaţională - Organismul Intermediar Pentru Promovarea Societăţii Informaţionale) împotriva sentinţei civile nr. 1663 din 10 iunie 2015 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal. A casat sentinţa atacată şi trimis cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă, în vederea analizării tuturor motivelor de nelegalitate invocate.

2. Soluţia instanţei de fond în al doilea ciclu procesual

Curtea de Apel Bucureşti– secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 482 din 11 februarie 2019, a respins acţiunea formulată de reclamantul Inspectoratul General al Jandarmeriei UM 0251 Bucureşti, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale (fost Ministerul pentru Societatea Informaţională Organismul Intermediar pentru Promovarea Societăţii Informaţionale), ca nefondată.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva hotărârii instanţei de fonda declarat recurs reclamantul Inspectoratul General al Jandarmeriei UM 0251 Bucureşti, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 din C. proc. civ.

În dezvoltarea motivelor de recurs recurentul-reclamant a arătat că instanţa de fond a analizat superficial criticile de nelegalitate invocate, limitându-se la chestiuni subiective şi formale preluate din apărarea intimatei.

În opinia recurentului-reclamant, în mod greşit instanţa de fond a reţinut că nota justificativă nu detaliază criteriile minime impuse şi solicitate ofertanţilor deşi autoritatea contractantă a fost preocupată ca prin cerinţele impuse să nu restricţioneze dreptul potenţialilor oferetanţi de a participa la procedura de achiziţie, în condiţiile în care dispoziţiile legale incidente nu indică până la ce nivel de justificare ar trebui detaliate cerinţele minime.

Totodată, a arătat că documentaţia a fost publicată în SEAP, fiind însuşită de UCVAP fără obiecţiuni.

Referitor la experienţa profesională a personalului tehnic de specialitate a arătat că la momentul derulării procedurii de achiziţie publică nu exista nicio interdicţie cu privire la acest aspect, măsura dispusă fiind nelegală.

Sub acest aspect a arătat că, având în vedere amploarea şi importanţa proiectului care trebuia implementat la nivelul tuturor unităţilor de jandarmi, solicitarea unei experienţe profesionale pe o perioadă mai mare de 5 ani şi dovada că activitatea să se fi desfăşurat în domeniul ce face obiectul proiectului apar ca fiind justificate.

Arată şi faptul că, în mod greşit, instanţa de fond a apreciat că Nota justificativă nu conţine descrierea ponderilor de evaluare, importanţa caracteristicilor solicitate şi avantajul calitativ care poate fi punctat, în condiţiile în care grilele de evaluare tehnică includ modalitatea de punctare fără de care nu s-ar fi putut determina ofertantul câştigător.

Pentru aceleaşi motive, în mod greşit instanţa de fond a constatat încălcarea dispoziţiilor art. 39 alin. (2) din H.G. nr. 625/2006 în ceea ce priveşte conţinutul scrisorii de informare transmisă ofertantului câştigător, subliniind şi împrejurarea că nu a existat nicio contestaţie în dosarul achiziţiei publice.

4. Apărările formulate în cauză

Prin întâmpinarea depusă la data de 24.07.2019, intimatul-pârât Ministerul pentru Societatea Informaţională - Organismul Intermediar pentru Promovarea Societăţii Informaţionale a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, reiterând coordonatele esenţiale ale cauzei.

În privinţa neregulilor constatate a arătat că, prin impunerea unor cerinţe restrictive, stabilirea unui criteriu de atribuire care nu conţine justificarea ponderilor de evaluare şi nedescrierea algoritmului de calcul obiectiv în grilele de evaluare din documentaţia de atribuire, recurenta-reclamantă a încălcat principiul tratamentului egal, ceea ce a condus la aplicarea unei corecţii financiare.

5. Procedura derulată în recurs

În conformitate cu prevederile art. 486 C. proc. civ. coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ. şi cu dispoziţiile O.U.G. nr. 80/2013, s-a procedat la regularizarea cererii de recurs şi efectuare a comunicării actelor de procedură către părţile litigante.

Prin rezoluţia din 20 ianuarie 2019 a completului investit cu soluţionarea cauzei s-a stabilit termen de judecată pentru soluţionarea recursului în şedinţă publică, cu citarea părţilor.

Prin cererea depusă la data de 7 decembrie 2020, Autoritatea pentru Digitalizarea României a solicitat introducerea în cauză în calitate de succesor al intimatului Ministerul pentru Societatea Informaţională - Organismul Intermediar pentru Promovarea Societăţii Informaţionale, invocând dispoziţiile art. 1 din O.U.G. nr. 90/2019.

6. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Examinând legalitatea sentinţei atacate, prin prisma criticilor formulate, a apărărilor expuse în întâmpinare şi dispoziţiilor legale incidente, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

Recurentul-reclamant a supus controlului instanţei de contencios administrativ şi fiscal, pe calea prevăzută de art. 51 alin. (2) din O.U.G. nr. 66/2011, Nota de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare nr. x/1.07.2014 emisă de Ministerul pentru Societatea Informaţională - Organismul Intermediar pentru Promovarea Societăţii Informaţionale privind proiectul "Implementarea unui sistem de tip E-learning pentru instruirea şi perfecţionarea continuă a angajaţilor Jandarmeriei Române", cod SMIS 4427.

Neregulile constatate au vizat conduita recurentului reclamant în procedura de atribuire a contractului de achiziţie nr. x/15.03.2010 încheiat cu operatorul economic S.C. A. S.R.L..

În fapt, urmare a constatărilor şi recomandărilor cuprinse în Raportul de control nr. x/10.10.2013 întocmit de Ministerul pentru Societatea Informaţională, verificând achiziţia publică în urma căreia s-a încheiat contractul de achiziţie publică nr. x privind proiectul "Implementarea unui sistem de tip E-learning pentru instruirea şi perfecţionarea continuă a Jandarmeriei Române" autoritatea de control a constatat încălcarea de către autoritatea contractantă a principiului tratamentului egal prevăzut de legislaţia achiziţiilor publice.

Astfel, prin nota de constatare contestată, organul de control a reţinut că au fost stabilite în cadrul documentaţiei de atribuire criterii de calificare şi selecţie restrictive, fără justificare adecvată, încălcându-se prevederile art. 2, art. 178 alin. (2), art. 179, art. 188 din O.U.G. nr. 34/2006, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 8 din H.G. nr. 925/2006, cu modificările şi completările ulterioare, în vigoare la data lansării procedurii de atribuire.

Astfel, nota justificativă cu privire la impunerea cerinţelor minime solicitate pentru calificare nu detaliază criteriile minime impuse şi solicitate ofertanţilor prin documentaţia de atribuire, justificarea cerinţelor minime de calificare făcând referiri globale la disponibilitatea resurselor financiare, posibilitatea furnizării serviciilor şi produselor de către potenţialii ofertanţi în conformitate cu cerinţele Caietului de Sarcini şi a specificaţiilor tehnice, dotările necesare asigurării furnizării serviciilor şi produselor la termenele şi condiţiile solicitate.

De asemenea, s-a reţinut că motivarea alegerii cerinţelor minime de calificare nu a fost realizată în acord cu art. 8 alin. (2) din H.G. nr. 925/2006, la nivelul documentaţiei de atribuire fiind consemnate condiţii restrictive referitoare la personalul tehnic de specialitate, fiind astfel încălcate prevederile art. 178 alin. (2) şi art. 188 alin. (2) lit. d) din O.U.G. nr. 34/2006, criteriile de clarificare restrictive reţinute fiind următoarele:

a) solicitarea privind domeniul aferent studiilor superioare în domeniul IT pentru Managerul de Proiect (acesta având funcţii de coordonare în proiect), experienţa specifică similară cu cea a contractului care urmează să fie atribuit, într-un număr de ani şi cu impunerea experienţei în implementarea de proiecte la nivel naţional în domeniul administraţiei, experienţa ca manager de proiect în cel puţin 1 proiect la nivel naţional care a inclus implementarea de soluţii software având componente de eLearning şi echipamente, experienţă ca manager de proiect în cel puţin 3 proiecte privind implementarea de soluţii software eLearning; experienţă ca manager de proiect care să includă programe de folosire a aplicaţiilor software eLearning, experienţă în cel puţin 1 proiect care să includă componente de implementare soluţii software în administraţie, asigurarea instruirii şi suportului tehnic necesar;

b) solicitarea privind experienţa profesională a Coordonatorului tehnic de implementare soluţie hardware (5 ani în domeniul IT la nivel naţional în administraţie şi 2 proiecte privind implementarea de soluţii hardware în calitate de coordonator tehnic), a coordonatorului tehnic soluţie eLearning (5 ani în domeniul IT la nivel naţional în administraţie şi 2 proiecte privind implementarea de soluţii eLearning în calitate de coordonator tehnic), a coordonatorului tehnic dezvoltare de conţinut digital (5 ani în domeniul IT la nivel naţional în administraţie şi 2 proiecte privind implementarea de conţinut digital în calitate de coordonator tehnic), coordonator instruire (5 ani în domeniul IT la nivel naţional în administraţie);

c) solicitarea privind experienţa profesională a Coordonatorului tehnic software eLearning - experienţa în implementarea de proiecte IT la nivel naţional, în administraţie, experienţă în cel puţin un proiect la nivel naţional care a inclus implementarea de soluţii software pentru computer şi software eLearning, în calitate de coordonator tehnic de proiect, experienţă în cel puţin două proiecte privind implementarea de soluţii software eLearning, în calitate de coordonator tehnic de proiect;

d) solicitarea privind experienţa profesională a Coordonatorului tehnic dezvoltare de conţinut digital - experienţă în implementarea de proiecte IT la nivel naţional în administraţie, experienţă în cel puţin un proiect la nivel naţional care a inclus dezvoltarea de conţinut digital, în calitate de coordonator tehnic de proiect, experienţa în cel puţin două proiecte privind dezvoltarea de conţinut digital, în calitate de coordonator tehnic de proiect;

e) solicitarea privind experienţa profesională a Coordonatorului instruire, experienţă în implementarea de proiecte de instruire IT la nivel naţional în administraţie, experienţă în cel puţin un proiect la nivel naţional care a inclus dezvoltarea şi implementarea de programe de instruire IT, experienţă în cel puţin un proiect care a inclus dezvoltarea şi implementarea de programe de instruire în folosirea aplicaţiilor de software eLearning în procesul de formare.

S-a mai reţinut că nota justificativă privind stabilirea factorilor de evaluare nu conţine justificarea privind ponderea acordată fiecărui factor şi modul de stabilire a acestora, importanţa caracteristicilor solicitate pentru a fi punctate, modul de punctare în cazul îndeplinirii parţiale a cerinţei şi avantajele de care beneficiază Autoritatea Contractanta prin punctarea acestor factori, fiind încălcate prevederile art. 15 alin. (4) din H.G. nr. 925/2006.

Potrivit organului de control, grilele de evaluare administrativă şi tehnică nu includ comentarii referitoare la modalitatea de punctare, iar Metodologia de aplicare a algoritmului de calcul stabilit în documentaţia de atribuire nu este justificată în conformitate cu prevederile art. 82 alin. (2) din H.G. nr. 925/2006, reţinându-se, totodată, că scrisoarea de informare pentru oferta declarată necâştigătoare nu a inclus detalierea motivelor concrete şi avantajele relative ale ofertei câştigătoare, fapt care contravine art. 39 alin. (2) din H.G. nr. 925/2006, coroborat cu art. 207 alin. (2) lit. c) din O.U.G nr. 34/2006.

Ca urmare, s-a dispus aplicarea unei corecţii financiare de 25% din valoarea contractului de achiziţie, conform pct. 7 din anexa la Ghidul COCOF 07/0037/03/, reglementate ulterior de prevederile O.U.G. nr. 66/2011 anexa pct. L7.

Avându-se în vedere debitul stabilit prin Nota de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare nr. 287.563/21.06.2013, prin aplicarea unei corecţii financiare de 10% la valoarea contractului de achiziţie nr. x/15.03.2010, debitul datorat s-a stabilit prin calcularea diferenţei dintre valoarea cea mai mare a corecţiei/reducerii procentuale propuse - respectiv 25% din valoarea contractului în cauză şi corecţia/reducerea procentuală aplicată de 10 % din valoarea contractului.

Soluţionând cauza, curtea de apel a găsit neîntemeiate toate motivele de nelegalitate invocate de către recurentul-reclamant, soluţia fiind însuşită şi de către instanţa de control judiciar, întrucât reflectă aplicarea corectă a dispoziţiilor legale incidente la situaţia de fapt necontestată de părţi.

Răspunzând criticilor formulate în recurs, Înalta Curte reţine următoarele:

Motivul de casare invocat de recurentul-reclamant încadrat în dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., constând în neexaminarea argumentelor recurentului-reclamant de către judecătorul fondului, este nefondat, întrucât hotărârea recurată este motivată în conformitate cu dispoziţiile art. 425 C. proc. civ., motivarea nefiind o chestiune de volum, ci una de esenţă, de conţinut, în sensul că aceasta trebuie să fie clară, concisă şi concretă, în concordanţă cu probele administrate.

Fără a fi necesar să se răspundă la fiecare argument din susţinerile părţilor litigante, instanţa poate proceda la gruparea tuturor argumentelor subsumate unui motiv de nelegalitate a actelor administrative contestate, motivarea urmând să reliefeze raţionamentul logico juridic pentru care a fost adoptată soluţia pronunţată cu arătarea elementelor esenţiale în vederea stabilirii adevărului în cauză.

Contrar susţinerilor recurentului-reclamant, judecătorul fondului a reţinut că neregulile constatate în gestionarea fondurilor europene susţin temeinica măsurii administrative în condiţiile prevăzute de O.U.G. nr. 66/2011, potrivit cărora corecţiile financiare sunt aplicabile şi pentru încălcări în materia legislaţiei achiziţiilor publice, procentul corecţiei fiind circumstanţiat de impactul încălcării prevederilor legale.

Subsumat motivului prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., criticile recurentei-reclamante vizează interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor legale incidente în materia achiziţiilor publice.

Astfel, referitor la impunerea unor cerinţe minime impuse şi solicitate ofertanţilor prin documentaţia de atribuire, precum şi a unor cerinţe restrictive referitoare la personalul tehnic de specialitate fără o justificare obiectivă în cuprinsul notei justificative, Înalta Curte reţine că prima instanţă a identificat riguros cadrul normativ incident concluzionând în sensul încălcării dispoziţiilor art. 178 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2004, respectiv art. 8 alin. (2) din H.G. nr. 925/2006;

Astfel, conform art. 178 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006 forma în vigoare la data derulării procedurii de achiziţie publică "Autoritatea contractantă nu are dreptul de a solicita îndeplinirea unor cerinţe minime referitoare la situaţia economică şi financiară şi/sau la capacitatea tehnică şi profesională, care ar conduce la restricţionarea participării la procedura de atribuire."

În acelaşi sens, art. 8 din H.G. nr. 925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziţie publică din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, statuează în sensul că:

"(1) Autoritatea contractanta nu are dreptul de a restricţiona participarea la procedura de atribuire a contractului de achiziţie publica prin introducerea unor cerinţe minime de calificare, care:

a) nu prezintă relevanta în raport cu natura si complexitatea contractului de achiziţie publica ce urmează sa fie atribuit;

b) sunt disproporţionate în raport cu natura si complexitatea contractului de achiziţie publica ce urmează sa fie atribuit.

(2) Atunci când impune cerinţe minime de calificare referitoare la situaţia economica si financiara ori la capacitatea tehnica si/sau profesionala, astfel cum este prevăzut la art. 178 alin. (1) din ordonanţa de urgenta, autoritatea contractanta trebuie sa fie în măsura sa motiveze aceste cerinţe, elaborând în acest sens o nota justificativa care se ataşează la dosarul achiziţiei."

De asemenea, dispoziţiile art. 188 alin. (2) lit. d) din O.U.G. nr. 34/2006: "În cazul aplicării unei proceduri pentru atribuirea unui contract de servicii, în scopul verificării capacităţii tehnice şi/sau profesionale a ofertanţilor/candidaţilor, autoritatea contractantă are dreptul de a le solicita acestora, în funcţie de specificul, de volumul şi de complexitatea serviciilor ce urmează să fie prestate şi numai în măsura în care aceste informaţii sunt relevante pentru îndeplinirea contractului, următoarele: (...)d) informaţii referitoare la studiile, pregătirea profesională şi calificarea personalului de conducere, precum şi ale persoanelor responsabile pentru îndeplinirea contractului de servicii".

Contrar susţinerilor recurentului-reclamant, prima instanţă a interpretat şi aplicat corect aceste dispoziţii legale, în condiţiile în care în documentaţia de atribuire autoritatea contractantă a solicitat ofertanţilor să facă dovada experienţei specifice pe o perioadă mai mare de 5 ani, a solicitat informaţii cu privire la experienţa în proiecte similare, precum şi în proiecte IT specifice la nivel naţional, în condiţiile în care acestea nu au fost justificate în Nota justificativă nr. x/22.10.2009, .

În ceea ce priveşte stabilirea criteriilor de atribuire, în mod corect a reţinut instanţa de fond încălcarea dispoziţiilor art. 82 alin. (2) din H.G. nr. 925/2006 conform cărora: "În cazul în care atribuirea contractului de achiziţie publică se face pe baza criteriului "oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic", evaluarea ofertelor se realizează prin acordarea, pentru fiecare oferta în parte, a unui punctaj rezultat ca urmare a aplicării algoritmului de calcul stabilit în documentaţia de atribuire".

Susţinerile recurentului-reclamant în sensul că grilele de evaluare tehnică respectă dispoziţiile legale nu pot fi primite, întrucât prin modul de formulare adoptat de recurentul-reclamant ("se va puncta gradul de detaliere", ..., se va puncta gradul de adecvare") nu a fost descris un algoritm de calcul obiectiv, stabilirea punctajului în funcţie de gradul de îndeplinire a cerinţei fiind lăsat la latitudinea comisiei de evaluare.

Şi criticile referitoare la conţinutul scrisorii de informare pentru oferta declarată necâştigătoare sunt nefondate, întrucât recurentul-reclamant nu a detaliat motivele concrete şi avantajele relative ale ofertei câştigătoare, soluţia fiind conformă dispoziţiilor art. 39 alin. (2) din H.G. nr. 925/2006 coroborat cu art. 207 alin. (2) lit. c) din O.U.G. nr. 34/2006.

Înalta Curte reţine că, potrivit art. 39 alin. (2) din H.G. nr. 925/2006 "Compartimentul intern specializat prevăzut la art. 3 alin. (1) are obligaţia de a informa toţi ofertanţii în legătură cu rezultatul aplicării procedurii de atribuire nu mai târziu de 3 zile lucrătoare de la primirea raportului procedurii de atribuire", iar conform art. 207 aoin. 2 lit. c) din O.U.G. nr. 34/2006: (2) În cadrul comunicării prevăzute la art. 206 alin. (2), autoritatea contractantă are obligaţia de a informa ofertanţii/candidaţii care au fost respinsi sau a căror oferta nu a fost declarata câştigătoare asupra motivelor care au stat la baza deciziei respective, după cum urmează: (...)c) fiecărui ofertant care a prezentat o ofertă acceptabilă, conformă şi corespunzătoare, dar care nu a fost declarata câştigătoare, caracteristicile şi avantajele relative ale ofertei/ofertelor câştigătoare în raport cu oferta sa, numele ofertantului căruia urmează sa i se atribuie contractul de achiziţie publică sau, după caz, ale ofertanţilor cu care urmează să se încheie un acord-cadru."

Din cuprinsul dispoziţiilor legale precitate, Înalta Curte reţine că insuficienta argumentare a scrisorii de informare are aptitudinea de a conduce la încălcarea principiului tratamentului egal, în condiţiile în care în cuprinsul scrisorii de informare nu se detaliază şi justifică factorul de evaluare tehnic, importanţa caracteristicilor solicitate, avantajul calitativ punctat.

Cât priveşte susţinerea recurentului în sensul că ANRMAP nu a formulat obiecţii în privinţa documentaţiei prezentate, Înalta Curte reţine că, potrivit dispoziţiilor art. 324 din H.G. nr. 457/2008 privind cadrul instituţional de coordonare şi gestionare a instrumentelor structurale "autoritatea de management nu este condiţionată în luarea deciziilor de activităţile desfăşurate de ANRMAP şi UCVAP".

Astfel, chiar dacă ANRMAP a validat documentaţia, nu exonerează autoritatea contractantă de răspundere în cazul constatării unei abateri de la prevederile legale în materie de achiziţie publică, beneficiarul fiind răspunzător pentru conformitatea procedurii.

De asemenea, împrejurarea că ofertanţii nu au formulat contestaţii cu privire la conţinutul scrisorii de informare nu conduce implicit la concluzia că procedura este conformă, cu atât mai mult cu cât formularea contestaţiei este un drept al operatorilor economici, iar nu o obligaţie.

Concluzionând asupra aspectelor analizate, întrucât sunt întemeiate constatările autorităţii intimate, în sensul săvârşirii de către recurentul-reclamant a unor nereguli în procedura de atribuire a contractului de achiziţie publică nr. x, Înalta Curte reţine legalitatea actelor administrative contestate.

7. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs

Pentru toate considerentele expuse, în raport de prevederile art. 496 C. proc. civ. şi art. 20 din Legea nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurentul-reclamant Inspectoratul General al Jandarmeriei UM 0251 Bucureşti împotriva sentinţei nr. 482 din 11 februarie 2019, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti– secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 3 februarie 2021.