Jurisdictional conflict over judicial review of local emergency measures issued during the national state of alert under Law 55/2020

Şedinţa publică din data de 3 februarie 2021

Asupra conflictului negativ de competenţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual

1.1. Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a II -a contencios administrativ şi fiscal la data de 28.10.2020, sub nr. x/2020, reclamanţii A., B. şi C. au solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Guvernul României - Secretariatul General al Guvernului, Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă şi Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă, prin Prefectul Municipiului Bucureşti, emiterea unei ordonanţe preşedinţiale prin care să se dispună:

(i) anularea parţială a Hotărârii de Guvern nr. 856/2020 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României, începând cu data de 15 octombrie 2020, precum şi stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, respectiv a articolelor 3 şi 4 ale Anexei nr. 2 – Măsuri pentru asigurarea rezilienţei comunitare;

(ii) anularea Hotărârilor Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă nr. 49/13.10.2020 şi nr. 50/26.10.2020;

(iii) anularea Hotărârii Comitetului Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă nr. 24/19.10.2020 modificată prin hotărârea nr. 25/19.10.2020.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1. Prin sentinţa nr. 5463/30.10.2020, Tribunalul Bucureşti, secţia a II- a contencios administrativ şi fiscal:

- a admis excepţia excepţia necompetenţei materiale a instanţei, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cererii de ordonanţă preşedinţială formulată de reclamantele A., B., şi C., în contradictoriu cu pârâţii Guvernul României, Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă şi Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă, în favoarea uneia dintre secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale Curţii de Apel Bucureşti, respectiv secţia a VIII-a sau secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, reţinând incidenţa art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004

Pentru a pronunţa această hotărâre, Tribunalul Bucureşti a reţinut că primele 2 capete de cerere, şi anume: 1) anularea parţială a Hotărârii de Guvern nr. 856/2020 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 15 octombrie 2020, precum şi stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, respectiv a articolelor 3 şi 4 ale Anexei nr. 2 - Măsuri pentru asigurarea rezidenţei comunităţilor şi 2) anularea Hotărârilor Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă nr. 49/13.10.2020 şi nr. 50/26.10.2020, sunt emise de pârâţii Guvernul României şi Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, autorităţi publice centrale, precum şi faptul că Hotărârea Comitetului Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă nr. 24/19.10.2020, modificată prin Hotărârea nr. 25/19.10.2020, emisă de o autoritate publică locală, este un act subsecvent H.G. nr. 856/2020 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 15 octombrie 2020, precum şi stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, astfel că aceste acte administrative sunt în strânsă legătură, fiind deduse judecăţii printr-o unică cerere de chemare în judecată, motiv pentru care, a apreciat că, în speţă, sunt incidente dispoziţiile art. 10 alin. (1) teza a II-a din Legea nr. 554/2004 coroborat cu art. 99 alin. (2) C. proc. civ., faţă de care competenţa materială de soluţionare a cauzei revine uneia dintre Secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale Curţii de Apel Bucureşti, respectiv secţia a VIII-a sau secţia a IX-a.

Dosarul a fost repartizat secţiei a IX a Curţii de Apel Bucureşti la data de 03.11.2020, la completul specializat nr. C7, Fond III, constituit conform art. 15 din Legea nr. 136/2020 privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătăţii publice în situaţii de risc epidemiologic şi biologic.

2.2. Prin sentinţa nr. 1140/04.11.2020, Curtea de Apel Bucureşti – secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, completul specializat:

- a admis excepţia necompetenţei materiale a completului specializat în materia judecării cauzelor prevăzute de art. 15 din Legea nr. 136/2020, în privinţa capetelor de cerere având ca obiect emiterea ordonanţei preşedinţiale prin care să se dispună anularea parţială a H.G. nr. 856/2020 şi anularea Hotărârii Comitetului Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă nr. 24/19.10.2020, modificată prin Hotărârea nr. 25/19.10.2020 şi a declinat competenţa de soluţionare a acestor cereri în favoarea unui complet de fond nespecializat al Curţii de Apel Bucureşti – Secţiile de contencios administrativ şi fiscal;

- a disjuns capetele de cerere în privinţa cărora a fost admisă excepţia necompetenţei materiale şi a dispus constituirea unui nou dosar având ca obiect "ordonanţă preşedinţială" şi ca părţi reclamantele şi pârâţii Guvernul României şi Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă, dosarul nou constituit urmând a fi repartizat aleatoriu unui complet de fond nespecializat al Curţii de Apel Bucureşti – Secţiile de contencios administrativ şi fiscal.;

- a admis excepţia inadmisibilităţii cererii de emitere a ordonanţei preşedinţiale prin care să se dispună anularea Hotărârilor Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă nr. 49/13.10.2020 şi nr. 50/26.10.2020;

- a respins cererea de emitere a ordonanţei preşedinţiale prin care să se dispună anularea Hotărârilor Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă nr. 49/13.10.2020 şi nr. 50/26.10.2020, privind pe reclamanţii reclamanţii A., B. şi C., în contradictoriu cu pârâţii Guvernul României - Secretariatul General al Guvernului, Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă şi Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă, prin Prefectul Municipiului Bucureşti, ca inadmisibilă.

Asupra excepţiei necompetenţei materiale a completului specializat în materia judecării cauzelor prevăzute de art. 15 din Legea nr. 136/2020, în privinţa capetelor de cerere având ca obiect emiterea ordonanţei preşedinţiale prin care să se dispună anularea parţială a H.G. nr. 856/2020 şi anularea Hotărârii Comitetului Municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă nr. 24/19.10.2020 modificată prin Hotărârea nr. 25/19.10.2020, Curtea de apel a reţinut, din analiza coroborată a prevederilor art. 15 alin. (4), (6),(7) şi (10) din Legea nr. 136/2020, că revine competenţa curţii de apel, secţia de contencios administrativ şi fiscal, în a cărei rază teritorială se află sediul autorităţii emitente şi care judecă în completuri formate din 3 judecători doar pentru acţiunile prin care se contestă acte administrative cu caracter normativ privind instituirea, modificarea sau încetarea măsurilor reglementate prin Legea nr. 136/2020.

Din cuprinsul măsurilor dispuse prin Hotărârea nr. 24/19.10.2020 emisă de Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă, modificată prin hotărârea nr. 25/19.10.2020, rezultă că nu s-a dispus niciuna dintre măsurile prevăzute de Legea nr. 136/2020 şi care se referă doar la măsura carantinei şi la măsura izolării.

De altfel, temeiul invocat în cuprinsul Hotararilor nr. 24 şi nr. 25 din 19.10.2020 pentru adoptarea măsurilor dispuse prin acest act administrativ, nu este reprezentat de prevederile Legii nr. 136/2020, ci de prevederile H.G. nr. 856/2020 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 15 octombrie 2020, precum şi stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, precum şi ale Legii nr. 55/2020.

De asemenea, H.G. nr. 856/2020 nu a fost adoptată în aplicarea Legii nr. 136/2020, ci în aplicarea prevederilor Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.

Prin urmare, în privinţa capetelor de cerere având ca obiect emiterea ordonanţei preşedinţiale prin care să se dispună anularea parţială a H.G. nr. 856/2020 şi anularea Hotărârii Comitetului Municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă nr. 24/19.10.2020 modificată prin Hotărârea nr. 25/19.10.2020, Curtea de apel a reţinut că acestea nu sunt reprezentate de acte administrative cu caracter normativ privind instituirea, modificarea sau încetarea măsurilor din Legea nr. 136/2020, astfel că, stabilirea competenţei de soluţionare a cauzei nu se face potrivit art. 15 din Legea nr. 136/2020, ci potrivit prevederilor comune din materia contenciosului administrativ cuprinse în art. 10 din Legea nr. 554/2004.

Având în vedere că prin cererea de chemare în judecată se atacă atât un act administrativ normativ emis de o autoritate judeţeană (Hotărârea nr. 24/19.10.2020 emisă de Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă), cât şi un act normativ emis de o autoritate centrală (H.G. nr. 856/2020), capetele de cerere având ca obiect emiterea ordonanţei preşedinţiale prin care să se dispună anularea parţială a H.G. nr. 856/2020 şi anularea Hotărârii Comitetului Municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă nr. 24/19.10.2020 modificată prin Hotărârea nr. 25/19.10.2020, sunt de competenţa unui complet de fond nespecializat al Curţii de Apel Bucureşti – secţia a IX a contencios administrativ şi fiscal, potrivit art. 10 alin. (1) teza a 2-a din Legea nr. 554/2004 coroborat cu art. 99 alin. (2) din C. proc. civ.

În urma disjungerii cauzei, s-a constituit, la data de 04.11.2020, dosarul nr. x/2020 înregistrat pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX -contencios administrativ şi fiscal.

Prin cererea modificatoare a cererii de chemare în judecată înregistrată la dosar, reclamantele au solicitat următoarele:

1. anularea parţială a Hotărârii de Guvern nr. 856/2020 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 15 octombrie 2020, precum şi stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, respectiv a articolelor 3 şi 4 ale Anexei nr. 2 - Măsuri pentru asigurarea rezilienţei comunităţilor;

2. anularea parţială a Hotărârii de Guvern nr. 935/05.11.2020 pentru modificarea şi completarea anexelor nr. 2 şi 3 la Hotărârea Guvernului nr. 856/2020 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 15 octombrie 2020, precum şi stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-1, respectiv a art. I pct. 1;

3. anularea parţială a Hotărârii de Guvern din 12.11.2020 privind prelungirea stării de alertă începând cu 14.11.2020 în ceea ce priveşte obligativitatea purtării măştii de protecţie în spaţii publice deschise;

4. anularea Hotărârii Comitetului Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă nr. 24/19.10.2020 modificată prin hotărârea nr. 25/19.10.2020

5. anularea Hotărârii Comitetului Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă nr. 26/02.11.2020, şi obligarea Guvernului României şi Comitetului Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă să emită acte de punere în executare a Legii nr. 55/2020 care să fie în conformitate cu art. 53 din Constituţia României si Deciziile Curţii Constituţionale, fără a substitui sau a adăuga la lege şi fără a afecta drepturi şi libertăţi fundamentale prin acte de reglementare secundară care nu au putere de lege, în sensul neinstituirii obligativităţii purtării măştii de protecţie în spaţii publice deschise.

La termenul de judecată din 13.11.2020, reclamantele au indicat în mod expres că, în baza art. 1001 C. proc. civ., modifică acţiunea din cerere de ordonanţă preşedinţială în acţiune de drept comun în anularea actelor administrative contestate.

2.3. Prin sentinţa nr. 1317/27.11.2020, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal:

- a admis excepţia necompetenţei materiale a instanţei în privinţa capetelor de cerere prin care s-a solicitat anularea Hotărârilor nr. 24/19.10.2020, nr. 25/19.10.2020, 26/02.11.2020 emise de pârâtul Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă şi a cererii de obligare a pârâtului Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă să emită acte de punere în executare a Legii 55/2020 care să fie în conformitate cu art. 53 din Constituţia României şi Deciziile Curţii Constituţionale, fără a se substitui sau a adăuga la lege şi fără a afecta drepturi şi libertăţi fundamentale prin acte de reglementare secundară care nu au putere de lege, în sensul neinstituirii obligativităţii purtării măştii de protecţie în spaţii publice deschise, şi declină competenţa de soluţionare a acestor cereri în favoarea Tribunalului Bucureşti SCAF;

- a disjuns capetele de cerere în privinţa cărora a fost admisă excepţia necompetenţei materiale a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a şi a dispus constituirea unui nou dosar având ca obiect "acţiune în anulare act administrativ" şi ca părţi reclamantele şi pârâţii Guvernul României - Secretariatul General al Guvernului şi Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă prin Prefectul Municipiului Bucureşti, dosarul nou constituit urmând a fi înaintat la Tribunalul Bucureşti – secţia contencios administrativ şi fiscal;

- a respins excepţia de netimbrare, ca neîntemeiată;

- a admis în principiu cererea de intervenţie accesorie;

- a respins excepţia inadmisibilităţii acţiunii faţă de lipsa plângerii prealabile, ca neîntemeiată;

- a respins excepţia lipsei de interes în formularea cererii de anulare a hotărârilor de guvern, ca neîntemeiată.

- a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă, prin Prefectul Municipiului Bucureşti faţă de capetele de cerere prin care se solicită anularea hotărârilor de guvern şi a respins aceste capete de cerere formulate în contradictoriu cu pârâtul Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă, prin Prefectul Municipiului Bucureşti, ca fiind formulate în contradictoriu cu o persoană fără calitate procesuală pasivă;

- a respins cererea de chemare în judecată, astfel cum a fost modificată, formulată de reclamantele A., B. şi C., în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României - Secretariatul General al Guvernului şi intervenientul accesoriu Ministerul Afacerilor prin care s-a solicitat anularea parţială a H.G. nr. 856/2020, a H.G. nr. 935/2020, a H.G. nr. 967/2020 şi obligarea pârâtului Guvernul României să emită acte de punere în executare a Legii 55/2020 care să fie în conformitate cu art. 53 din Constituţia României şi Deciziile Curţii Constituţionale, fără a se substitui sau a adăuga la lege şi fără a afecta drepturi şi libertăţi fundamentale prin acte de reglementare secundară care nu au putere de lege, în sensul neinstituirii obligativităţii purtării măştii de protecţie în spaţii publice deschise, ca neîntemeiată;

- a admis cererea de intervenţie accesorie formulată de intervenientul accesoriu Ministerul Afacerilor Interne;

- a admis cererea de sesizare a Curţii Constituţionale a României;

-a dispus sesizarea Curţii Constituţionale a României cu excepţia de neconstituţionalitate a Legii nr. 55/2020.

Referitor la excepţia necompetenţei materiale a Curţii de Apel Bucureşti, invocată din oficiu, în privinţa capetelor de cerere prin care s-a solicitat anularea Hotărârilor nr. 24/19.10.2020, nr. 25/19.10.2020, 26/02.11.2020 emise de pârâtul Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă şi a cererii de obligare a pârâtului Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă să emită acte de punere în executare a Legii 55/2020 care să fie în conformitate cu art. 53 din Constituţia României şi Deciziile Curţii Constituţionale, fără a se substitui sau a adăuga la lege şi fără a afecta drepturi şi libertăţi fundamentale prin acte de reglementare secundară care nu au putere de lege, în sensul neinstituirii obligativităţii purtării măştii de protecţie în spaţii publice deschise, Curtea de apel a reţinut, din coroborarea prevederilor art. 10 alin. (1), (21) şi (3), art. 23 lit. b) din O.U.G. nr. 21/2004 şi art. 10 alin. (1) din Legea 554/2004, că pârâtul Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă este o autoritate publică locală, ale cărei acte administrative produc efecte doar pe teritoriul municipiului Bucureşti.

Prin urmare, a apreciat curtea, chiar dacă anumite critici ale reclamantelor sunt comune atât pentru cererea de anulare a H.G. nr. 856/2020, a H.G. nr. 935/2020, a H.G. nr. 967/2020, cât şi pentru cererea de anulare a Hotărârilor nr. 24/19.10.2020, nr. 25/19.10.2020, 26/02.11.2020 emise de pârâtul Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă, verificarea legalităţii hotărârilor nr. 24/19.10.2020, nr. 25/19.10.2020, 26/02.11.2020 şi a susţinerilor reclamantelor cu privire la aceste hotărâri trebuie realizată prin raportare la situaţia epidemiologică existentă la nivelul municipiului Bucureşti, precum şi prin raportare la infrastructura şi la resursele existente la nivel local pentru combaterea pandemiei de Covid-19.

În plus, o critică esenţială adusă de reclamante Hotărârilor nr. 24/19.10.2020, nr. 25/19.10.2020, 26/02.11.2020 constă în aceea că, prin emiterea acestor hotărâri, pârâtul Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă a încălcat prevederile O.U.G. nr. 21/2004 din perspectiva atribuţiilor pârâtului (autoritate publică locală) şi a măsurilor pe care acesta le poate dispune la nivel local pentru pentru combaterea pandemiei de Covid.

În consecinţă, având în vedere dispoziţiile art. 10 alin. (1) din Legea 554/2004, competenţa materială de soluţionare a litigiilor privind actele emise de o autoritate locală (cum este şi pârâtul Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă) revine secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Tribunalului Bucureşti.

2.4. Prin încheierea din şedinţa camerei de consiliu de la 08.12.2020, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a dispus din oficiu îndreptarea erorii materiale (prin omisiune) strecurată în sentinţa nr. 1317/27.11.2020, în sensul inserării în dispozitiv a menţiunilor:" Constată ivit conflictul negativ de competenţă. Dispune din oficiu suspendarea judecării cauzei în dosarul nou constituit (ca urmare a disjungerii capetelor în privinţa cărora a fost admisă excepţia necompetenţei materiale a Curţii de Apel Bucureşti – secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal. Dispune înaintarea dosarului nou constituit la Înalta Curte de casaţie şi Justiţie – secţia contencios administrativ în vederea soluţionării conflictului de competenţă".

II. Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Înalta Curte, sesizată conform art. 133 pct. 2 C. proc. civ., constatând că în cauză există un conflict negativ de competenţă, în sensul art. 135 C. proc. civ., ivit între două instanţe judecătoreşti de grade diferite care şi-au declinate reciproc competenţa, va pronunţa regulatorul de competenţă stabilind competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal.

Mai întâi, cu privire la limitele învestirii sale, Înalta Curte constată, din prezentarea circumstanţelor acestei cauze, că Tribunalul Bucureşti a fost învestit prin sentinţa nr. 1317/27.11.2020 de declinare a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, numai cu privire la soluţionarea capetelor de cerere prin care reclamantele au solicitat, în urma modificării cererii de chemare în judecată: anularea Hotărârilor nr. 24/19.10.2020, nr. 25/19.10.2020, 26/02.11.2020 emise de pârâtul Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă şi a cererii de obligare a pârâtului Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă să emită acte de punere în executare a Legii 55/2020 care să fie în conformitate cu art. 53 din Constituţia României şi Deciziile Curţii Constituţionale, fără a se substitui sau a adăuga la lege şi fără a afecta drepturi şi libertăţi fundamentale prin acte de reglementare secundară care nu au putere de lege, în sensul neinstituirii obligativităţii purtării măştii de protecţie în spaţii publice deschise, celelalte capete de cerere disjunse făcând obiectul dosarului nr. x/2020

Astfel, aşa cum rezultă din preambulul Hotărârilor nr. 24/19.10.2020, nr. 25/19.10.2020, 26/02.11.2020 emise de pârâtul Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă, contestate, acestea au fost adoptate în aplicarea unor dispoziţii din H.G. nr. 856/2020 din 14 octombrie 2020, privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 15 octombrie 2020, precum şi stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, acest act normativ fiind emis, la rândul său, în aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, această ultimă lege neconţinând, însă, nici un fel de dispoziţii de procedură referitoare la contestarea actelor emise în aplicarea sa.

Prioritar, Înalta Curte reţine însă dispoziţiile art. 42 alin. (1) şi (3) din O.U.G. nr. 21/2004, cu modificările şi completările ulterioare, în conformitate cu care:

(1) Hotărârile prin care se declară, se prelungeşte sau încetează starea de alertă, precum şi cele prin care se stabileşte aplicarea unor măsuri pe durata stării de alertă, la nivel naţional sau pe teritoriul mai multor judeţe, se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar cele prin care se declară, se prelungeşte sau încetează starea de alertă, precum şi cele prin care se stabileşte aplicarea unor măsuri pe durata stării de alertă, la nivel judeţean sau al municipiului Bucureşti, se publică în Monitorul Oficial al autorităţii administrativ-teritoriale respective şi intră în vigoare la data publicării.

(...)

(3) Hotărârile prevăzute la alin. (1) pot fi atacate în condiţiile Legii nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ.

În condiţiile în care, prin hotărârile atacate s-a stabilit aplicarea unor măsuri pe durata stării de alertă în Municipiul Bucureşti, se constată că acestea intră în categoria actelor anterior menţionate, iar regimul lor de contestare este cel reglementat de dreptul comun în materia contenciosului administrativ, respectiv Legea nr. 554/2004, act normativ care, la articolul 10, prevede că "(1) Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice locale şi judeţene, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora de până la 3.000.000 de RON se soluţionează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice centrale, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora mai mari de 3.000.000 de RON se soluţionează în fond de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel".

Prin urmare, având în vedere rangul autorităţii emitente Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă, care este unul de nivel local, competenţa materială de solutionare a cauzei în primă instanţa revine tribunalului, acesta reprezentând regula consacrată de dispoziţiile cu caracter general ale art. 10 din Legea 554/2004.

Pentru aceste considerente, în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanţii A., B., C., în contradictoriu cu pârâţii Guvernul României- Secretariatul General al Guvernului şi Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă, prin Prefectul Municipiului Bucureşti, în favoarea Tribunalului Bucureşti – secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 3 februarie 2021.