Validity of pre-campaign electoral expense commitments under Law 334/2006: contractual engagement vs. campaign period limits

Şedinţa publică din data de 29 ianuarie 2021

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Cererea de chemare în judecată

Prin acţiunea formulată, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Electorală Permanentă, a solicitat:

- anularea integrală a actului administrativ "Decizie de nerambursare a cheltuielilor electorale" nr. 172/05.09.2017 şi anexa la acesta, "Situaţia cheltuielilor/contribuţiilor invalidate", comunicate reclamantului în data de 14.09.2017, cu adresa nr. x/12.09.2017;

- anularea parţială a actului administrativ "Raport de control" nr. x/31.08.2017 şi anexele la acesta, comunicat reclamantului în data de 14.09.2017, cu adresa nr. x/12.09.2017, în ceea ce priveşte menţiunile privind nerespectarea prevederilor art. 38 alin. (2) din Legea nr. 334/2006 şi invalidarea cheltuielilor electorale, precum şi deficienţele constatate (Cap. IV);

- constatarea ca fiind valide a cheltuielilor electorale efectuate de reclamant în cuantum de 18.946,1 RON care fac obiectul "Deciziei de nerambursare a cheltuielilor electorale" nr. 172/05.09.2017;

- obligarea pârâtei la rambursarea cheltuielilor electorale în cuantum de 18.946,1 RON;

- obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

2. Soluţia instanţei de fond

Curtea de Apel Craiova – secţia contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 53/2018 din 30 ianuarie 2018, a respins excepţia inadmisibilităţii pentru lipsa plângerii prealabile, invocată de pârâtă prin întâmpinare, a admis în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Electorală Permanentă, a anulat decizia de nerambursare a cheltuielilor electorale nr. 172/05.09.2017 şi parţial raportul de control x/31.08.2017 în ceea ce priveşte cheltuielile electorale invalidate în cuantum de 18.946,1 RON, a obligat pârâta la rambursarea cheltuielilor electorale în cuantum de 18.946,1 RON, a respins capătul de cerere privind constatarea ca valide a cheltuielilor electorale în cuantum de 18.946,1 RON şi a obligat pârâta la plata către reclamant a cheltuielilor de judecată în cuantum de 50 RON, taxa timbru.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva hotărârii instanţei de fond pârâta Autoritatea Electorală Permanentă a declarat recurs.

Recursul este întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

După prezentarea situaţiei de fapt, în motivarea recursului se arată că prin încheierea de şedinţă din 16.01.2018, care face parte integrantă din sentinţa civilă nr. 53/30.01.2018, instanţa de fond a respins excepţia netimbrării capătului 4 al cererii de chemare în judecată, invocată prin întâmpinare, motivând că ".. .rambursarea sumei menţionate la punctul 4 din cerere, este o consecinţă a solicitării de anulare a actului administrativ şi nu se încadrează în categoria cererilor menţionate de art. 16 lit. b) din O. U.G. nr. 80/2013".

Prin respingerea acestei excepţii instanţa de fond a încălcat dispoziţiile art. 17 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 şi art. 16 lit. b) din O.U.G. nr. 80/2013.

Prin Cererea de rambursare a cheltuielilor electorale nr. 357/10.07.2017, reclamantul a solicitat rambursarea cheltuielilor electorale în cuantum total de 25.988,10 RON, iar prin Decizia de nerambursare a cheltuielilor electorale nr. 172/05.09.2017 s-a dispus nerambursarea sumei de 18.946,10 RON, reprezentând cheltuieli electorale care nu îndeplinesc condiţiile legale de rambursare prevăzute de Legea nr. 334/2006, explicitarea motivelor de invalidare a cheltuielilor fiind menţionate în anexa la decizie.

Potrivit dispoziţiilor art. 17 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, pentru cererile formulate în baza acestei legi se percep taxele de timbru prevăzute de O.U.G. nr. 80/2013.

În concluzie, instanţa de fond avea obligaţia să pună în vedere reclamantului să facă dovada timbrării capătului 4 de cerere, iar în caz contrar să admită excepţia invocată de instituţia noastră şi să anuleze cererea ca insuficient timbrată.

De asemenea, instanţa de fond a respins excepţia inadmisibilităţii cererii de anulare a Deciziei de nerambursare a cheltuielilor electorale nr. 172/05.09.2017, pentru lipsa plângerii prealabile, reţinând că "...în aceasta situaţie reclamanta nu era obligată să parcurgă procedura prealabilă, întrucât decizia de nerambursare exprimă un refuz de soluţionare a unei cereri, situaţie în care procedura prealabilă nu se mai efectuează".

Recurenta consideră că soluţia instanţei de fond, cu privire la această excepţie, este total nefondată, fiind dată cu încălcarea dispoziţiilor art. 193 alin. (1) din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ. şi art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

La dosarul cauzei nu există nici un înscris prin care reclamantul să facă dovada îndeplinirii procedurii prealabile împotriva Deciziei de nerambursare a cheltuielilor electorale nr. 172/05.09.2017 şi a Raportului de control nr. x/31.08.2017, obligatorie conform dispoziţiilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 şi art. 193 alin. (1) din C. proc. civ., astfel ca cererea sa este inadmisibilă.

Fără nici un temei legal, instanţa de fond consideră că procedura prealabilă nu se aplică în speţă, deoarece decizia de nerambursare a cheltuielilor electorale reprezintă un refuz la cererea de rambursare a cheltuielilor electorale.

De asemenea, în mod neîntemeiat, instanţa de fond reţine că singura condiţie pe care trebuia să o îndeplinească cererea reclamantului de rambursare a cheltuielilor electorale era cea prevăzută de art. 48 alin. (8) din Legea nr. 334/2006, potrivit căruia "în cazul alegerilor locale, cheltuielile efectuate într-o circumscripţie electorală de către un candidat independent se rambursează numai dacă acesta a obţinut minimum 3% din voturile valabil exprimate pentru funcţia la care a candidat".

Decizia de nerambursare a cheltuielilor electorale nr. 172/05.09.2017 este un act administrativ individual, creator de drepturi şi obligaţii, ce poate fi contestat la instanţa de contencios administrativ, fiind emis în temeiul dispoziţiilor art. 60 alin. (3) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 334/2006, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 10/2016, ca urmare a verificării îndeplinirii condiţiilor legale pentru rambursarea cheltuielilor electorale realizate de către reclamant în cadrul alegerilor parţiale pentru autorităţile administraţiei publice locale din 11.06.2017, solicitate prin cererea de rambursare nr. x/10.07.2017.

Recurenta mai susţine că soluţia instanţei de judecată de admitere în parte a acţiunii a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a dispoziţiilor prevăzute de Legea nr. 334/2006, Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 334/2006, aprobate prin, H.G. nr. 10/2016 şi Ordinul nr. 2634/2015, emis de Ministerul Finanţelor Publice.

Potrivit dispoziţiilor art. 38 alin. (2) din Legea nr. 334/2006 şi art. 39 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 334/2006, aprobate prin H.G. nr. 10/2016, contribuţiile pentru campania electorală pot fi utilizate numai pentru cheltuieli electorale care pot fi efectuate în campania electorală.

Potrivit H.G. nr. 252/20.04.2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 295/26.04.2017, campania electorală pentru alegerile locale parţiale din 11 iunie 2017 a început la data de 27.05.2017 şi s-a încheiat la data de 10.06.2017, iar data rămânerii definitive a candidaturilor a fost 28.05.2017.

Pentru aceste argumente, intimatului-reclamant i-au fost invalidate şi nerambursate cheltuieli electorale realizate înainte de începerea campaniei electorale, în cuantum total de 18.671,1 RON, reprezentând materiale de propagandă electorală achiziţionate de la S.C. B. S.A., în data de 17.05.2017 şi 25.05.2017. recurenta consideră că în mod contrar celor reţinute de instanţa de fond, plata acestor materiale de propagandă nu putea fi angajată înainte de data la care intimatul-reclamant putea depune în mod legal contribuţii în conturile deschise pentru finanţarea campaniei electorale, respectiv 28.05.2017, data rămânerii definitive a candidaturilor.

Instanţa de fond consideră legale aceste cheltuieli electorale, constatând că serviciile facturate de S.C. B. S.A. au fost prestate în timpul campaniei electorale, respectiv 27.05.2017-10.06.2017.

Însă, potrivit dispoziţiilor art. 38 alin. (2) din Legea nr. 334/2006, pentru validarea şi rambursarea acestor cheltuieli electorale era absolut necesar ca şi angajarea acestora să se realizeze în perioada campaniei electorale, respectiv facturile fiscale seria x nr. x şi nr. x, seria x nr. x şi nr. x, să fi fost emise în timpul campaniei electorale, după rămânerea definitivă a candidaturilor, şi nu anterior acesteia, aşa cum s-a întâmplat în fapt.

Se mai arată că în ceea ce priveşte nelegalitatea nerambursări sumei de 275 RON, având ca document justificativ Factura fiscală RPC nr. x/09.06.2017, emisă de C. Craiova şi Contractul de prestări servicii hoteliere nr. 670/29.05.2017, instanţa de fond a apreciat că în vederea rambursării cheltuielilor electorale important este obiectul contractului stabilit de părţi, chiar dacă pe factura emisă este menţionat banqueting în loc de cofee break".

În opinia recurentei, concluziile controlorilor financiari, reţinute în Raportul de control nr. x/31.08.2017, cu privire la nelegalitatea cheltuielilor electorale realizate în baza documentelor justificative anterior menţionate, prin raportare la încălcarea dispoziţiilor art. 38 alin. (2) din Legea nr. 334, sunt temeinice şi legale.

De asemenea, având în vedere dispoziţiile art. 48 alin. (11) lit. c) şi alin. (13) din Legea nr. 334/2006, recurenta consideră că a dispus în mod temeinic şi legal, prin Decizia nr. 172 din 05.09.2017, că nu se rambursează suma de 18.946,10 RON, reprezentând cheltuieli electorale care nu îndeplinesc condiţiile legale de rambursare, realizate de intimatul-reclamant în cadrul alegerilor locale parţiale din 11.06.2017, în calitate de candidat independent la funcţia de primar în Circumscripţia electorală nr. 1 Craiova, jud. Dolj.

În susţinerea recursului sunt redate texte de lege incidente pricinii.

4. Apărările formulate în cauză

Intimatul A. a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

5. Soluţia instanţei de recurs

Analizând sentinţa atacată, prin prisma criticilor formulate de recurentă, a apărărilor expuse în întâmpinarea intimatului, Înalta Curte apreciază că recursul este nefondat.

Pentru a ajunge la această soluţie instanţa a avut în vedere considerentele în continuare arătate.

Din actele şi lucrările dosarului rezultă că reclamantul a candidat ca independent pentru funcţia de primar al Municipiului Craiova la alegerile parţiale din data de 11.06.2017, campania electorală desfăşurându-se în perioada 27.05.2017-10.06.2017.

Din totalul voturilor valabil exprimate, reclamantul a obţinut 12,98%, fiind astfel îndeplinită condiţia prevăzută de art. 48 alin. (8) din legea 334/2006, conform căruia: "În cazul alegerilor locale, cheltuielile efectuate într-o circumscripţie electorală de către un candidat independent se rambursează numai dacă acesta a obţinut minimum 3% din voturile valabil exprimate pentru funcţia la care a candidat".

Reclamantul a solicitat pârâtei rambursarea cheltuielilor electorale în sumă de 25.988,10 RON, fiind emisă decizia de rambursare nr. x/05.09.2017 precum şi decizia de nerambursare 172/05.09.2017.

Potrivit anexei la decizia de nerambursare, motivul refuzului rambursării unei părţi a cheltuielilor electorale l-a constituit faptul că aceste cheltuieli nu au fost efectuate în timpul campaniei electorale. De asemenea, pentru suma de 275 RON s-a arătat că există neconcordanţe între informaţiile din documentele justificative, în sensul că pe factură este menţionat la servicii facturate "banqueting", iar în contract este menţionat închiriere sală coffee break.

În ceea ce priveşte motivul de recurs privind greşita respingere a excepţiei nulităţii cererii de chemare în judecată pentru insuficientă timbrare, Înalta Curte constată că reclamantul a achitat taxa de timbru în cuantumul solicitat de către instanţa de judecată în etapa de regularizare, astfel că acesta şi-a îndeplinit obligaţia dispusă de instanţă.

De asemenea, în mod corect instanţa de fond a reţinut că nu pot fi avute în vedere susţinerile recurentei-pârâte cu privire la obligativitatea achitării unei taxe suplimentare, având în vedere că rambursarea sumei menţionate la punctul 4 al cererii de chemare în judecată este o consecinţă directă a solicitării de anulare a actului administrativ şi nu se încadrează în categoria cererilor menţionate de art. 16 lit. b) din O.U.G. nr. 80/2013.

În ceea ce priveşte excepţia inadmisibilităţii cererii de chemare în judecată pentru neîndeplinirea procedurii prealabile, Înalta Curte constată că prin Adresa nr. x intimata-reclamantă a solicitat să-i fie rambursate toate cheltuielile efectuate în campania electorală, potrivit art. 48 din Legea nr. 334/2006.

Recurenta-pârâtă a răspuns prin Decizia de rambursare a cheltuielilor electorale nr. 171/05.09.2017 prin care s-au rambursat parţial cheltuielile, doar în ceea ce priveşte suma de 7.042 RON, precum şi prin Decizia de nerambursare a cheltuielilor electorale nr. 172/05.09.2017, prin care s-a respins cererea de rambursare pentru diferenţa de 18.946,1 RON.

Astfel fiind, în mod corect instanţa de fond a apreciat că nu există obligativitatea parcurgerii unei alte proceduri prealabile, întrucât decizia de nerambursare exprimă un refuz de soluţionare a unei cereri, situaţie în care procedura prealabilă nu se mai efectuează.

În ceea ce priveşte susţinerea potrivit căreia invalidarea cheltuielilor s-a făcut pentru motivul prevăzut la art. 38 alin. (2) din Legea nr. 334/2006, respectiv că acestea nu ar fi fost efectuate în timpul campaniei electorale, Înalta Curte constată că această situaţie vizează cea mai mare parte a cheltuielilor invalidate, respectiv suma de 18.671,1 RON. Toate aceste cheltuieli au avut caracter publicitar (radio/tv/presă scrisa, online, afişe şi broşuri electorale).

Decizia de invalidate, a fost stabilită iniţial prin Raportul de control, care arată că "s-a constatat nerespectarea prevederilor art. 38 alin. (2) din Legea nr. 334/2006 având în vedere efectuarea unor cheltuieli înainte de începerea campaniei electorale".

Înalta Curte reţine că instanţa de fond temeinic şi argumentat a constatat că s-a făcut o greşită interpretare a textelor de lege.

Potrivit art. 38 alin. (2) din Legea nr. 334/2006: "Contribuţiile pentru campania electorală pot avea numai următoarele destinaţii: a) cheltuieli pentru producţia şi difuzarea materialelor de propagandă electorală la radio, televiziune şi în presa scrisă în cuantum de maximum 40% din totalul cheltuielilor care pot fi efectuate în campania electorală; b) cheltuieli pentru producţia şi difuzarea materialelor de propagandă electorală online, în cuantum de maximum 30% din totalul cheltuielilor care pot fi efectuate în campania electorală; c) cheltuieli pentru cercetări sociologice, în cuantum de maximum 30% din totalul cheltuielilor care pot fi efectuate în campania electorală; d) cheltuieli pentru afişe electorale, în cuantum de maximum 20% din totalul cheltuielilor care pot fi efectuate în campania electorală; e) cheltuieli pentru broşuri, pliante şi alte materiale de propagandă electorală tipărite, în cuantum de maximum 50% din totalul cheltuielilor care pot fi efectuate în campania electorală; f) cheltuieli pentru închirierea de spaţii şi echipamente şi cheltuieli de protocol destinate organizării de evenimente cu tematică politică, economică, culturală sau socială, pentru transport şi cazare, pentru asistenţă juridică şi alte tipuri de consultanţă, precum şi pentru plata serviciilor mandatarilor financiari, în cuantum de maximum 30% din totalul cheltuielilor care pot fi efectuate în campania electorală; g) cheltuieli pentru comisioane bancare".

Prin urmare, art. 38 alin. (2) nu instituie o limitare în ceea ce priveşte perioada de timp în care pot fi efectuate anumite cheltuieli electorale, ci impune un prag valoric al fiecărei categorii de cheltuieli, în raport de cuantumul total al cheltuielilor electorale.

Astfel fiind, în mod corect instanţa de fond a reţinut că interpretarea dată de recurenta-pârâtă, respectiv că nu ar putea fi validate deoarece ar fi fost efectuate anterior începerii campaniei electorale este greşită, scopul urmărit de legiuitor fiind acela ca respectivele cheltuieli în ceea ce priveşte bunurile/serviciile achiziţionate să nu fie utilizate decât în perioada campaniei electorale. În schimb, contractele pentru achiziţionarea acestor bunuri/servicii pot fi încheiate oricând, chiar anterior de începerea campaniei, fiind astfel inclusă şi efectuarea plăţii.

Recurenta-pârâtă a apreciat că există neconcordanţe între documentele prezentate, respectiv că în contractul încheiat cu furnizorul de servicii s-ar fi prevăzut "închiriere sala-coffee break", iar pe factura emisă de furnizor ar fi fost menţionat "banqueting".

În realitate, cheltuiala a fost efectuată în scop electoral, pentru serviciile descrise în contract, respectiv închiriere sală pentru coffee break.

Aşadar, sub acest aspect în mod corect a stabilit instanţa de fond că important pentru stabilirea categoriei cheltuielilor este obiectul contractului în temeiul căruia au fost efectuate, iar nu menţiunea de pe factura fiscală, care nu este un act juridic şi nici izvor de obligaţii.

Înalta Curte constată că şi celelalte susţineri sunt nefondate, judecătorul fondului apreciind în mod corect şi legal starea de fapt dedusă judecăţii, hotărârea pronunţată nefiind susceptibilă de criticile formulate, dimpotrivă, aceasta a fost dată cu aplicarea corectă a dispoziţiilor legale aplicabile cauzei, după cercetarea atentă a fondului şi a probatoriilor administrate.

Prin urmare, instanţa constată că susţinerile şi criticile recurentei sunt neîntemeiate şi nu pot fi primite, iar instanţa de fond a pronunţat o hotărâre legală, motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., fiind nefondat.

6. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs

Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurenta–pârâtă Autoritatea Electorală Permanentă împotriva sentinţei nr. 53/2018 din 30 ianuarie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Craiova – secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 29 ianuarie 2021.