Withdrawal of action and annulment of first-instance judgment regarding administrative financial corrections in public infrastructure project

Şedinţa publică din data de 26 ianuarie 2021

Asupra recursurilor de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanţele cauzei

1. Obiectul acţiunii

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Ploieşti – secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal sub nr. x/2016 reclamanta S.C. A. S.A. în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Fondurilor Europene - Direcţia Generală Programe Infrastructură Mare - Autoritatea de Management POS Mediu prin reprezentant legal Ministerul Finanţelor Publice a solicitat anularea actelor administrative contestate, pe care le consideră nelegale şi netemeinice întocmite de către Ministerul Fondurilor Europene, respectiv: Decizia nr. 12996 din 18.02.2016, înregistrata la A. S.A. sub nr. x/23.02.2016 ce priveşte soluţionarea contestaţiei formulata de A. S.A. împotriva notei de constatare a neregulilor si de stabilire a corecţiilor financiare nr. x/19.01.2016; Nota de constatare a neregulilor a neregulilor si de stabilire a corecţiilor financiare nr. x din 19.01.2016 înregistrata la A. S.A. sub nr. x din 30.04.201 5 şi Notificării cu privire la debit nr. x din 19.01.2016 înregistrata la A. S.A. sub nr. x din 22.01.2016.

A solicitat şi obligarea la repararea pagubei produse societăţii urmare a actului administrativ nelegal, respectiv restituirea tuturor sumelor reţinute sau plătite de societate in baza acestui act administrativ, actualizate cu dobânda legala la data plata efective.

Reclamanta a formulat cerere de chemare în garanţie a B. S.R.L. în calitate de lider al C. SRL & S.C. D. S.R.L. & E. & S.C. F. S.R.L. solicitând să se constate ca documentaţia de atribuire inclusiv Fisa de date a achiziţie ce a stat la baza anunţului de participare nr. x din 16.07.2011 a fost redactata de către chemata în garanţie si ca urmare, în temeiul răspunderii civile contractuale sa fie obligata la plata către societatea reclamantă a sumei de 2.118.643.57 RON, actualizată, cu dobânda legala prevăzuta de O.G. nr. 13/2011 calculabila de la data promovării prezentei acţiuni si pana la data restituirii efective.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa nr. 97 din 12 aprilie 2017 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti – secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal s-a respins excepţia inadmisibilităţii cererii precizatoare invocată de pârâtă.

S-a respins acţiunea precizată formulată de reclamanta S.C. A. S.A. în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Fondurilor Europene - Direcţia Generală Programe Infrastructură Mare - Autoritatea de Management POS Mediu prin reprezentant legal Ministerul Finanţelor Publice.

S-a admis cererea de chemare în garanţie formulată de reclamantă şi s-a dispus obligarea chematei în garanţie să plătească reclamantei suma de 2.118.643,57 RON cu dobânda legală prevăzută de O.G. nr. 13/2011 de la data prezentei acţiuni-12.04.2016 şi până la restituirea efectivă.

3. Recursurile

Împotriva acestei sentinţe au formulat recursuri reclamanta S.C. A. S.A. şi chemata in garanţie S.C. G. S.R.L. (fostă S.C. B. SRL).

Recurenta –reclamantă a solicitat casarea sentinţei atacate pentru motivele prevăzute la art. 488 alin. (1) pct. 5 şi 8 din C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, admiterii contestaţiei şi anulării actelor administrative atacate.

Recurenta – chemată in garanţie a susţinut nelegalitatea hotărârii atacate pentru motive circumscrise cazurilor de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 2,6 şi 8 din C. proc. civ., arătând, in esenţă, că neregula nu poate fi imputată acesteia, solicitând admiterea recursului, casarea sentinţei şi respingerea cererii reclamantei de chemare in garanţie, cu consecinţa exonerării de la plata sumei de 2.118.643,57 RON plus dobânda legală.

4. Procedura în faţa instanţei de recurs

La data de 25 iulie 2019, s-a înregistrat la dosar, din partea recurentei – reclamante S.C. A. S.A., o declaraţie de renunţare la judecata cauzei, întemeiată pe dispoziţiile art. 406 alin. (5) C. proc. civ.

Intimatul – pârât Ministerul Fondurilor Europene prin punctul de vedere depus la data de 17.01.2020 a precizat că nu îşi dă acordul pentru asupra cererii de renunţare la judecată.

La data de 20 septembrie 2020 recurenta – reclamantă a reiterat cererea de renunţare la judecată, motivat de împrejurarea că a fost suportată de la bugetul de stat corecţia financiară ce face obiectul acţiunii.

Prin adresa nr. x/2.12.2020 intimatul – pârât Ministerul Fondurilor Europene a precizat că nu se opune cererii de renunţare formulată in temeiul art. 406.

La data de 20 ianuarie 2021 recurenta – reclamantă a formulat cerere de renunţare şi la cererea de chemare in garanţie a societăţii G. S.R.L..

Chemata in garanţie, prin adresa din data de 19 ianuarie 2021, a solicitat să se ia act că sunt indeplinite condiţiile renunţării la judecată.

5. Considerentele şi soluţia Înaltei Curţi

Înalta Curte, sesizată cu soluţionarea recursului, constată faptul că recurenta- reclamantă a formulat declaraţie de renunţare la judecata cererii de chemare in judecată în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Fondurilor Europene - Direcţia Generală Programe Infrastructură Mare - Autoritatea de Management POS Mediu şi de renunţare la cererea de chemare în garanţie a G. S.R.L. (B. SRL).

Manifestarea de voinţă, în sensul de a se renunţa la judecată, reprezintă o desistare, un act de dispoziţie al părţii, care nu este supus cenzurii Înaltei Curţi, conform principiului disponibilităţii care guvernează procesul civil.

Totodată, se constată că intimatul – prârât şi recurenta chemată in garanţie şi-au exprimat acordul cu privire la renunţarea la judecată, atât prin precizările fomrulate, cât şi oral, în faţa instanţei, in cazul chematului in garanţie.

Faţă de cererea recurentului-reclamant de renunţare la judecata acţiunii introductive, după cum, potrivit prevederilor art. 406 alin. (1) C. proc. civ., reclamantul poate să renunţe oricând la judecată, în tot sau în parte, fie verbal în şedinţa de judecată, fie prin cerere scrisă, iar potrivit alin. (5) al aceluiaşi articol, "Când renunţarea la judecată se face în apel sau în căile extraordinare de atac, instanţa va lua act de renunţare şi va dispune şi anularea, în tot sau în parte, a hotărârii sau, după caz, a hotărârilor pronunţate în cauză";

Înalta Curte apreciază că nu se mai impune examinarea motivelor de recurs, urmând a se lua act de renunţarea la judecată şi, pe cale de consecinţă, a se dispune anularea sentinţei atacate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

In temeiul art. 406 alin. (5) din C. proc. civ., ia act de renunţarea reclamantei S.A. A. la judecarea acţiunii in contencios administrativ formulată in contradictoriu cu pârâtul Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (Ministerul Fondurilor Europene) şi la judecarea cererii de chemare în garanţie formulată in contradictoriu cu chemata in garanţie S.C. G. S.R.L. (fostă S.C. B. S.R.L.).

Dispune anularea sentinţei nr. 97 din 12 aprilie 2017 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti – secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 26 ianuarie 2021.