Conflict of jurisdiction between tribunal and court of appeal over review of bar council decision terminating lawyer's status
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice resolved a negative conflict of jurisdiction, definitively assigning competence to the Iasi Tribunal, Civil Section II, to hear the merits of the case, thereby ruling in favor of the lower court's claim over the Court of Appeal. The dispute involved an administrative action to annul a decision by the National Union of Bar Associations that had rejected a lawyer's challenge against a local Bar Council's decision to terminate his status and remove him from the roll of attorneys. The decisive legal basis for this allocation of jurisdiction was Article 10(1) of Law No. 554/2004, which establishes that litigation concerning administrative acts issued by local public authorities must be adjudicated by administrative courts (Tribunals), whereas acts issued by central authorities fall under the competence of Courts of Appeal; the High Court determined that the Bar Council is a local authority, making the Tribunal the competent forum regardless of the central authority involved in the subsequent appeal process.
Legislator headnote
AI generatedart. 10 din Legea nr. 554/2004, art. 135 din C. proc. civ, art. 133 pct. 2 din C. proc. civ, art. 10 alin. (1) din legea nr. 554/2004, art. 135 alin. (1) şi (4) din C. proc. civ; Conflict of jurisdiction between tribunal and court of appeal over review of bar council decision terminating lawyer's status: The dispute involved an administrative action to annul a decision by the National Union of Bar Associations that had rejected a lawyer's challenge against a local Bar Council's decision to terminate his status and remove him from the roll of attorneys. The decisive legal basis for this allocation of jurisdiction was Article 10(1) of Law No. 554/2004, which establishes that litigation concerning administrative acts issued by local public authorities must be adjudicated by administrative courts (Tribunals), whereas acts issued by central authorities fall under the competence of Courts of Appeal; the High Court determined that the Bar Council is a local authority, making the Tribunal the competent forum regardless of the central authority involved in the subsequent appeal process.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedProcedural basis invoked to establish the competent court for resolving the negative conflict of jurisdiction.
Full text
Şedinţa publică din data de 6 octombrie 2021
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă,
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Cadrul procesual
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti – secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal la data de 18.11.2020, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Uniunea Naţională a Barourilor din România, anularea Deciziei UNBR nr. 45/2019 prin care a fost respinsă contestaţia sa împotriva Deciziei Consiliului Baroului Iaşi nr. 161/22.05.2012.
Prin sentinţa civilă nr. 908 din 12 februarie 2021, Tribunalul Bucureşti – secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Iaşi – secţia contencios administrativ şi fiscal.
2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă
2.1. Hotărârea Tribunalului Iaşi – secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal
Prin sentinţa nr. 247 din 25 martie 2021, Tribunalul Iaşi – secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei sale materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Iaşi – secţia contencios administrativ şi fiscal.
Pentru a pronunţa această hotărâre, Tribunalul Iaşi a avut în vedere faptul că actul administrativ contestat este decizia emisă de Uniunea Naţională a Barorurilor din România, autoritatea publică centrală, fiind astfel incidente prevederile art. 10 alin. (1) teza a II-a din Legea nr. 554/2004 potrivit cărora competente să soluţioneze în primă instanţă cererile care privesc actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice centrale sunt curţile de apel. Cum domiciliul reclamantului se află în judeţul Iaşi, competentă în soluţionarea prezentului litigiu este Curtea de Apel Iaşi.
2.2. Hotărârea Curţii de Apel Iaşi – secţia contencios administrativ şi fiscal
Prin sentinţa nr. 105 din 22 iunie 2021, Curtea de Apel Iaşi – secţia contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei sale materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Iaşi – secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal.
Instanţa a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a dispus sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu soluţionarea acestuia.
Pentru a pronunţa această hotărâre, Curtea de Apel Iaşi a reţinut că Decizia Consiliului Baroului Iaşi nr. 161/2012 a produs în mod direct efecte asupra reclamantului, prin această decizie dispunându-se în mod efectiv încetarea calităţii de avocat. Faţă de împrejurarea potrivit căreia Consiliul Baroului Iaşi este autoritate publică locală şi având în vedere dispoziţiile art. 10 din Legea nr. 554/2004, curtea de apel a apreciat că revine secţiei de contencios administrativ a Tribunalului Iaşi competenţa materială de soluţionare a cauzei.
II. Decizia ÎCCJ pronunţată în regulator de competenţă
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sesizată cu stabilirea regulatorului de competenţă, în conformitate cu dispoziţiile art. 135 din C. proc. civ., analizând obiectul cauzei deduse judecăţii şi dispoziţiile legale incidente va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Iaşi – secţia II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, pentru considerentele ce vor fi prezentate în continuare.
1. Argumentele de fapt şi de drept relevante
Înalta Curte constată că a fost învestită cu soluţionarea unui conflict negativ de competenţă tipic, întrucât dispoziţiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ. dispun că există conflict de competenţă când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces.
Problema ce a generat conflictul de competenţă între cele doua instanţe se referă la actul administrativ în raport de care se solicită admiterea pretenţiilor reclamantului.
Prin Decizia nr. 161/21.12.2012, Consiliul Baroului Iaşi a hotărât încetarea calităţii de avocat a reclamantului începând cu data de 27.02.2012 şi radierea din tabloul avocaţilor.
Prin Decizia nr. 45/07.12.2019, Uniunea Naţională a Barourilor din România a respins ca neîntemeiată contestaţia formulată de reclamant împotriva Deciziei Consiliului Baroului Iaşi nr. 161/2012.
Analizând actele administrative în raport de care este formulată acţiunea reclamantului, Înalta Curte constată că actul administrativ care a produs consecinţe asupra situaţiei reclamantului, în sensul încetării calităţii de avocat, este Decizia nr. 161/21.12.2012 emisă de Consiliul Baroului Iaşi.
În prezentul litigiu, finalitatea ultimă a cererii de chemare în judecată privind anularea actului emis de Consiliul U.N.B.R. constă în anularea Deciziei 161/21.12.2012 emise de Consiliul Baroul Iaşi, cu consecinţa reînscrierii reclamantului în tabloul avocaţilor.
Potrivit art. 10 alin. (1) din legea nr. 554/2004: "Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice locale şi judeţene, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora de până la 1.000.000 de RON se soluţionează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice centrale, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora mai mari de 1.000.000 de RON se soluţionează în fond de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel.", iar potrivit art. 19 alin. (1) şi (2) din acelaşi act normativ: "(1) Când persoana vătămată a cerut anularea actului administrativ, fără a cere în acelaşi timp şi despăgubiri, termenul de prescripţie pentru cererea de despăgubire curge de la data la care acesta a cunoscut sau trebuia să cunoască întinderea pagubei. (2) Cererile se adresează instanţelor de contencios administrativ competente, în termenul de un an prevăzut la art. 11 alin. (2)."
În raport de aceste considerente, Înalta Curte reţine că actul administrativ considerat vătămător este reprezentat de Hotărârea Consiliului Baroului Iaşi nr. 161/21.12.2012, astfel încât, în condiţiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, reţinând caracterul de organ local al Baroului Iaşi, instanţa competentă să soluţioneze prezentul litigiu este secţia de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului.
2. Temeiul legal al soluţiei adoptate
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (1) şi (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa teritorială de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul A. şi pe pârâta Uniunea Naţională a Barourilor din România în favoarea Tribunalului Iaşi – secţia II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta A. şi pe pârâta Uniunea Naţională a Barourilor din România în favoarea Tribunalului Iaşi – secţia II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 6 octombrie 2021.