Territorial jurisdiction for third-party challenges to audit decisions: application of Law 554/2004 domicile rule over special audit regulations

Şedinţa publică din data de 6 octombrie 2021

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă,

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti – secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal, reclamanta A. S.R.L. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Curtea de Conturi a României – Camera de Conturi Buzău, anularea în parte a pct. l din Decizia nr. 32/08.11.2019 emisă de pârâtă şi anularea integrală a pct. 2 din aceeaşi decizie.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1. Hotărârea Tribunalului Bucureşti – secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal

Prin sentinţa nr. 5248 din 23 octombrie 2020, Tribunalul Bucureşti – secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Buzău.

Pentru a pronunţa această soluţie, prima instanţă sesizată a reţinut aplicabilitatea prevederilor pct. 223 lit. e) din R.O.D.A.S. conform cărora în cazul încheierilor pronunţate, ca urmare a soluţionării contestaţiilor formulate împotriva deciziilor emise la nivelul camerelor de conturi judeţene, conducătorul entităţii verificate se poate adresa secţiei de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului în raza căruia se află sediul entităţii verificate, motiv pentru care s-a apreciat că revine Tribunalului Buzău competenţa de soluţionare a cauzei, având în vedere că entitatea verificată este Comuna Ghergheasa cu sediul în judeţul Buzău.

2.2. Hotărârea Tribunalului Buzău – secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal

Prin sentinţa nr. 341 din 15 aprilie 2021, Tribunalul Buzău – secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti.

Instanţa a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a dispus sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu soluţionarea acestuia.

Pentru a pronunţa această hotărâre, Tribunalul Buzău a avut în vedere faptul că reclamanta nu este entitatea controlată, nefiind incidente prevederile pct. 223 lit. e) din R.O.D.A.S., ci are calitatea de terţ faţă de actul administrativ atacat, având dreptul să conteste actul administrativ în temeiul art. 1 alin. (2) din Legea nr. 554/2004. Astfel, sunt aplicabile dispoziţiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, iar Tribunalul Bucureşti este competent să judece prezentul litigiu, ca instanţă în circumscripţia căreia este situat sediul reclamantei persoană juridică de drept privat.

II. Decizia ÎCCJ pronunţată în regulator de competenţă

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sesizată cu stabilirea regulatorului de competenţă, în conformitate cu dispoziţiile art. 135 din C. proc. civ., analizând obiectul cauzei deduse judecăţii şi dispoziţiile legale incidente va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti – secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal, pentru considerentele ce vor fi prezentate în continuare.

1. Argumentele de fapt şi de drept relevante

Înalta Curte constată că a fost învestită cu soluţionarea unui conflict negativ de competenţă tipic, întrucât dispoziţiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ. dispun că există conflict de competenţă când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces.

Prin cererea dedusă judecăţii, reclamanta A. S.R.L. a solicitat anularea în parte a pct. l şi anularea integrală a pct. 2 din Decizia nr. 32/08.11.2019 emisă de pârâta Curtea de Conturi a României – Camera de Conturi Buzău.

Prin decizia contestată au fost valorificate constatările din Raportul de audit financiar nr. x/10.01.2019 emis cu privire la contractul de achiziţie publică nr. x încheiat între reclamanta A. S.R.L. şi UAT comuna Ghergheasa, stabilindu-se măsuri în sarcina conducerii unităţii administrativ - teritoriale.

Având în vedere că reclamanta este terţ faţă de actul administrativ atacat, în cauză nu sunt incidente prevederile art. 223 lit. e) din Regulamentul privind Organizarea activităţii Curţii de Conturi care se referă la instanţa competentă să soluţioneze litigiile împotriva încheierilor emise de Curtea de Conturi prin care se soluţionează contestaţiile introduse de conducătorii entităţilor controlate.

Înalta Curte reţine că reclamanta s-a adresat instanţei de contencios administrativ în considerarea art. 1 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, potritiv căruia "Se poate adresa instanţei de contencios administrativ şi persoana vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui subiect de drept."

Conform dispoziţiilor art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul său.

Prin urmare, raportat la prevederile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 şi la locul situării sediului reclamantei, respectiv în Bucureşti, strada x, nr. 195, Înalta Curte constată că instanţa competentă din punct de vedere teritorial să soluţioneze prezenta cauză este Tribunalul Bucureşti.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (1) şi (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa teritorială de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta A. S.R.L. şi pe pârâta Curtea de Conturi a României – Camera de Conturi Buzău în favoarea Tribunalului Bucureşti – secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta A. S.R.L. şi pe pârâta Curtea de Conturi a României – Camera de Conturi Buzău în favoarea Tribunalului Bucureşti – secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 6 octombrie 2021.