Appeal annulled as unstamped in labor dispute challenging ministerial orders

Şedinţa publică din data de 6 octombrie 2021

Asupra recursului de faţă,

Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

1.1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Piteşti – secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal la data de 27.11.2018 (declinată prin sentinţa civilă nr. 982 din 1 noiembrie 2018 pronunţată de Tribunalului Argeş – secţia civilă) reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Inspectoratul Teritorial de Muncă Bucureşti, Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, Inspecţia Muncii şi Statul Român, a solicitat să se constate ca inexistente ca acte normative şi ca nule absolut Ordinul nr. 1685/2010 emis de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, precum şi Ordinul nr. 1095/2018 emis de Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale.

De asemenea, a solicitat să se constate că Inspectoratul Teritorial de Muncă Bucureşti nu are personalitate juridică, capacitate de exerciţiu, de folosinţă şi drept de reprezentare, precum şi obligarea pârâtului Statul Roman la plata către reclamant a sumei de 25.000 RON.

Prin încheierea din 22 ianuarie 2019, Curtea de Apel Piteşti – secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a dispus amânarea cauzei în vederea emiterii unei adrese către reclamant pentru a i se pune în vedere obligaţia de a preciza obiectul şi temeiul juridic al fiecărui capăt de cerere din acţiunea pe care a înţeles să o formuleze, în vederea stabilirii competenţei.

În şedinţa publică din data de 19 februarie 2021, instanţa a invocat, din oficiu, excepţia nulităţii cererii de chemare în judecată.

1.2. Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa nr. 24/F-CONT din 19 februarie 2019, Curtea de Piteşti – secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia nulităţii şi, pe cale de consecinţă, a anulat cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Inspectoratul Teritorial de Muncă Bucureşti, Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, Inspecţia Muncii şi Statul Român.

2. Cererea de recurs

Împotriva încheierii din 22 ianuarie 2019 şi sentinţei pronunţate de prima instanţă, reclamantul A. a formulat recurs, fără a invoca motivele de casare pe care a înţeles să îşi întemeieze cererea.

3. Decizia instanţei de recurs

Înalta Curte analizând, cu prioritate, conform art. 248 din C. proc. civ., excepţia nulităţii recursului pentru netimbrare, invocată din oficiu, constată că recursul formulat de reclamantul A. nu îndeplineşte cerinţele prevăzute de art. 486 alin. (2) din C. proc. civ., întrucât nu s-a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru.

Deşi recurentului-reclamant i s-a pus în vedere prin adresa comunicată la data de 9 mai 2019 şi prin citaţia comunicată în 26 august 2021, să facă dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 RON, partea nu s-a conformat dispoziţiilor instanţei.

Potrivit art. 33 din aceeaşi ordonanţă, taxele de timbru se plătesc anticipat şi, dacă cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, părţii i se pune în vedere obligaţia de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanţă şi de a transmite instanţei dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanţei.

De asemenea, art. 197 din C. proc. civ. statuează că, în cazul în care cererea este supusă timbrării, dovada achitării taxelor datorate se ataşează cererii, iar netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrage anularea cererii de chemare în judecată sau, după caz, a căii de atac în condiţiile legii.

Dispoziţiile art. 486 alin. (2) C. proc. civ. stabilesc faptul că la cererea de recurs se va ataşa dovada achitării taxei judiciare de timbru, potrivit alin. (3) această cerinţă fiind prevăzută sub sancţiunea nulităţii.

Partea obligată la plata taxei judiciare de timbru are posibilitatea, potrivit art. 39 din O.U.G. nr. 80/2013, de a formula cerere de reexaminare, la aceeaşi instanţă, în termen de 3 zile de la data comunicării taxei datorate, însă recurentul nu a folosit acest mijloc procesual.

Pentru considerentele expuse, în temeiul dispoziţiilor art. 496 alin. (1) teza a III-a din C. proc. civ., coroborate cu prevederile art. 486 alin. (3) din acelaşi act normativ, Înalta Curte va anula recursul promovat de reclamantul A., ca netimbrat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia netimbrării recursului invocată din oficiu.

Anulează recursul formulat de reclamantul A. împotriva încheierii din 22 ianuarie 2019 şi sentinţei nr. 24/F-CONT din 19 februarie 2019 ale Curţii de Apel Piteşti – secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca netimbrat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 6 octombrie 2021.