Court of Accounts' recovery order annulled; expenses under EU-funded project upheld

Şedinţa publică din data de 6 octombrie 2021

Deliberând asupra prezentului recurs, din examinarea actelor dosarului, constată următoarele:

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal sub nr. x/2018, reclamantul Ministerul pentru Românii de Pretutindeni a chemat în judecată pârâta Curtea de Conturi a României - Departamentul IV, solicitând:

1) anularea parţială a încheierii nr. 26 din data de 11.07.2018 emisă de Curtea de Conturi, în ceea ce priveşte capătul de cerere privind respingerea contestaţiei formulată împotriva măsurilor dispuse la punctul II.2 din Decizia nr. 3/24.05.2018, în vederea înlăturării abaterilor de la legalitate şi regularitate consemnate la punctul 6 din Decizie;

2) anularea parţială a Deciziei nr. 3 din data de 24.05.2018 emisă de Curtea de Conturi, respectiv a măsurilor dispuse la punctul II.2 din Decizia nr. 3/24.05.2018, în vederea înlăturării abaterilor de la legalitate şi regularitate consemnate la punctul 6 din Decizie;

3) ca urmare a anulării parţiale a celor două acte administrative enumerate, să se constate că Raportul de Audit Financiar nr. x/08.05.2018 şi Procesul-verbal de Constatare cu acelaşi număr, încheiat cu ocazia controlului efectuat la Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, nu au fost legal fundamentate în ceea ce priveşte punctul 2.4 din Raportul de Audit, precum şi punctul 2.4 din Procesul-Verbal.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 1114 din 22 martie 2019, Curtea de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a admis cererea formulată de reclamantul Ministerul pentru Românii de Pretutindeni în contradictoriu cu pârâta Curtea de Conturi a României - Departamentul IV.

A anulat, în parte, încheierea nr. 26/11.07.2018 în privinţa măsurii respingerii contestaţiei reclamantului împotriva măsurilor dispuse la pct. II.2 din Decizia nr. 3/24.05.2018.

A anulat, în parte, Decizia nr. 3/24.05.2018 în privinţa măsurilor dispuse la pct. II.2.

A anulat, în parte, Raportul de Audit Financiar nr. x/8.05.2018 şi Procesul-verbal de constatare nr. x/8.05.2018, în privinţa pct. 2.4.

3. Cererea de recurs

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs pârâta Curtea de Conturi a României, pentru motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. (hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material).

În motivarea recursului, s-a arătat – în esenţă – că instanţa de fond a aplicat în mod greşit dispoziţiile art. 13 din Legea nr. 321/2006 privind regimul acordării finanţărilor nerambursabile pentru programele, proiectele sau acţiunile privind sprijinirea activităţii românilor de pretutindeni şi a organizaţiilor reprezentative ale acestora şi fără a ţine cont de temeiul de drept în baza cărora au fost dispuse măsurile din decizia atacată, respectiv prevederile art. 33 alin. (3) din Legea nr. 94/1992, republicată.

Astfel, a învederat că, potrivit constatărilor din actele de control precum şi din anexele ataşate acestora, rezultă că intimatul-reclamant a angajat şi achitat cheltuieli privind sprijinirea românilor de pretutindeni în cadrul proiectului "Platforma de ştiri USD24", pentru achiziţionarea unor echipamente video audio, în condiţiile în care nu a avut nicio dovadă care să ateste utilizarea efectivă a bunurilor în cadrul proiectului, pentru îndeplinirea activităţilor şi obiectivelor acestuia, aşa cum au fost descrise în cadrul Cererii de finanţare depuse de beneficiar.

În acest sens, recurenta pârâtă a precizat că angajarea cheltuielilor din fonduri publice s-a realizat pentru implementarea unui proiect integrat, denumit "Platforma de ştiri USD24", care, conform cererii de finanţare aprobate - anexa la contractul de finanţare nerambursabilă încheiat de MRP cu A. (anexa nr. 43 la procesul-verbal de constatare), cuprindea anumite obiective şi acţiuni ce trebuiau realizate ca urmare a finanţării de către Ministerul Românilor de Pretutindeni. Or, din documentele puse la dispoziţie, nu rezultă desfăşurarea acţiunilor pentru realizarea obiectivelor proiectului.

Aşadar, contrar celor reţinute de instanţa de fond, Curtea de Conturi a constatat că achiziţionarea echipamentelor reprezintă o activitate a proiectului, însă nu s-a pronunţat în legătură cu îndeplinirea obiectivelor proiectului, aşa cum au fost asumate de beneficiar prin contractul de finanţare.

Recurenta pârâtă a menţionat că documentele puse la dispoziţia Curţii de Conturi fac doar dovada achiziţionării unor echipamente tehnice de ultimă generaţie, nu şi a eligibilităţii lor, adică a legăturii acestora cu activităţile proiectului, condiţie obligatorie prevăzută în Ordinul ministrului pentru românii de pretutindeni nr. 2/2017, la pct. 8 - Decontarea sumelor. În aceste condiţii, aprecierile instanţei de fond privind faptul că "acestea fac legătura directă între cheltuielile proiectului şi activitatea acestuia - achiziţionare echipamente", sunt considerate de recurentă ca neîntemeiate, întrucât pentru a dobândi calitatea de document justificativ eligibil la decontare, orice document depus spre decontare trebuia să fie completat cu detalierea exactă a produselor sau serviciilor achiziţionate pentru activităţile proiectului, pentru a face legătura direct între cheltuială şi activităţile proiectului, ceea ce ar fi dovedit că echipamentele au fost folosite pentru dezvoltarea proiectului, aşa cum prevede art. 13 din Legea 321/2006. De altfel, obligaţia existenţei unei legături directe între cheltuielile efectuate şi activităţile proiectului, constituie şi clauză a contractelor de finanţare, aşa cum a fost prevăzută aceasta conform anexei 8 din Ordinul MRP nr. 2/2017.

În considerentele sentinţei civile nr. 1114/22.03.2019, referitor la calendarul de implementare, instanţa de fond a apreciat faptul că: "(...) acest document a fost întocmit potrivit draftului prevăzut în anexa 9 la Ghidul beneficiarului 2017, conform căruia calendarul de implementare a proiectului va cuprinde perioada activităţii, denumirea acesteia şi eventuale observaţii, fără a face menţiune expresă la elementele menţionate în Raport de audit". Or, recurenta pârâtă a precizat că, tocmai din cuprinsul draftului prevăzut în anexa 9 la Ghidul beneficiarului rezultă că acest document, "Calendarul de implementare a proiectului", trebuia să conţină activităţile desfăşurate şi perioadele în care s-au desfăşurat, precum şi observaţii referitoare la activităţile desfăşurate, şi nu "eventuale observaţii" aşa cum eronat a fost reţinut în hotărârea recurată.

În opinia recurentei pârâte, din actul de control întocmit şi anexele acestuia rezultă că, în calendarul de implementare, nu a fost descris modul propriu-zis de desfăşurare a proiectului cu planul de acţiuni şi metodele de realizare, acesta rezumându-se doar la achiziţia echipamentelor audio - video (anexa nr. 43 la procesul-verbal de constatare).

În ceea ce priveşte aprecierea instanţei de fond, potrivit căreia echipa de audit nu a adus argumente în susţinerea aspectelor consemnate referitor la faptul că nu s-a realizat obiectivul programului respectiv, acela de a aduce informaţii operative prin mijloace foto, video, cât şi pe viitor, streaming live, recurenta pârâtă a menţionat că în anexele ataşate actelor de control există dovada inacţiunii beneficiarului în scopul realizării activităţilor pentru care a achiziţionat, din fonduri publice, echipamentele tehnice, respectiv este probat faptul că achiziţia acestora nu a produs nici un efect.

În acest sens, a subliniat că, din analiza anexei nr. 46 la Procesul-verbal de constatare, care cuprinde printscreen-uri ale site-ului www.x.ro, rezultă că site-ul nu cuprinde informaţii sau ştiri actualizate, aşa cum ar fi trebuit, ca urmare a utilizării unor echipamente de genul celor achiziţionate din fonduri publice, în cadrul proiectului. Aşadar, în opinia recurentei pârâte, obiectivul proiectului, aprobat prin cererea de finanţare, de a contribui prin achiziţia de echipamente, la o informare operativă foto, video şi streaming live a comunităţilor de români din afara graniţelor, nu a fost atins.

În continuare, recurenta pârâtă a susţinut că, în mod eronat, instanţa de fond a atribuit echipei de audit menţiunea "proiectul nu mai prezintă nicio oportunitate", această concluzie fiind a responsabilului de proiect din cadrul MpRP în Fişa proiectului (anexa 42 la procesul-verbal de constatare). Cu alte cuvinte, conducerea MpRP a cunoscut, încă din etapa de monitorizare şi evaluare a proiectului, faptul că acesta nu şi-a îndeplinit obiectivele asumate de beneficiar prin contractul de finanţare.

De asemenea, conform Fişei de proiect, reprezentantul MpRP a consemnat, la punctul 6 - Rezultate monitorizare şi evaluare: "Materialele realizate şi publicate pe site-ul de ştiri nu indică punerea în valoare a echipamentelor foarte bune achiziţionate în cadrul proiectului. Colaborarea cu beneficiarul nu a pus probleme deosebite, dar a fost departe de a fi bună".

În plus, inclusiv răspunsurile formulate la nota de relaţii din timpul misiunii de audit (anexa 47 la procesul-verbal de constatare) au confirmat cele constatate de către echipa de audit, respectiv: "nu sunt indicii că beneficiarul ar fi pus în valoare echipamentele performante".

De altfel, acest aspect a fost adus la cunoştinţa conducerii MRP şi în cadrul şedinţei de conciliere, însă la momentul concilierii reprezentanţii entităţii nu au avut păreri divergente şi nici argumente contrare celor constatate şi consemnate (Nota de conciliere nr. x/24.04.2018).

Totodată, contrar celor reţinute în considerentele hotărârii atacate, recurenta pârâtă a precizat că Ghidul solicitantului - 2017, aprobat prin Ordinul ministrului pentru românii de pretutindeni nr. 2 din 3.02.2017, prevede la punctul 6 - Monitorizarea: "Pe durata desfăşurării proiectului, Ministerul va monitoriza, prin reprezentanţii săi, respectarea clauzelor contractuale. Ministerul va evalua realizarea obiectivelor fixate, inclusiv după terminarea proiectului". Or, aşa cum s-a menţionat anterior, în etapa de monitorizare a proiectului reprezentantul MpRp a precizat în fişa de proiect: "Materialele realizate şi publicate pe site-ul de ştiri nu indică punerea în valoare a echipamentelor foarte bune achiziţionate în cadrul proiectului".

Recurenta pârâtă a învederat că intimatul reclamant a solicitat anularea măsurii dispuse la punctul II.2 din Decizia nr. 3/2018, deşi aceasta prevede clarificarea aspectelor consemnate în actul de control, astfel încât să existe certitudinea faptului că bunurile care au făcut obiectul plăţii au fost utilizate pentru îndeplinirea obiectivelor din cadrul proiectului, şi doar în caz contrar să procedeze la recuperarea sumelor achitate în mod nelegal.

Aşadar, având în vedere că folosirea bunurilor achiziţionate în scopul proiectului nu a fost probată cu documente în timpul auditului şi nici ulterior, recurenta pârâtă a apreciat că se impune ca la nivelul conducerii MpRP să se instituie măsuri care să conducă la clarificări asupra existenţei bunurilor în patrimoniul asociaţiei care a beneficiat de fonduri publice, precum şi a aspectelor legate de utilizarea acestora în cadrul proiectului pentru care au fost achiziţionate sau a utilităţii acestora în viitor în scopul unor activităţi legate de sprijinirea românilor de pretutindeni.

De altfel, ulterior emiterii Deciziei nr. 3/2018, în etapa de aducere la îndeplinire a măsurii nr. II.2 din decizie, au fost luate măsuri parţiale de implementare a măsurii, în sensul că a constituit o comisie internă. În ceea ce priveşte concluziile şi recomandările formulate de comisia internă în Raportul nr. x/14.09.2018 (raport depus la dosarul cauzei de către reclamant), acestea confirmă constatarea echipei de audit, în sensul în care verificările efectuate şi documentele prezentate nu sunt în măsură să conducă la certitudinea faptului că bunurile care au făcut obiectul plăţilor efectuate au fost utilizate pentru îndeplinirea obiectivelor din cadrul proiectului "Platforma de ştiri USD24".

Recurenta pârâtă a reiterat faptul că, prin măsurile de la pct. II.2 din Decizia nr. 3/2018, dispuse în temeiul art. 33 alin. (3) din Legea nr. 94/1992, republicată, Curtea de Conturi a adus la cunoştinţa conducerii Ministerului pentru Românii de Pretutindeni abaterile de la legalitate şi regularitate constatate, urmând ca acesta, prin acte proprii, să determine întinderea exactă a prejudiciilor şi să întreprindă demersurile legale în vederea recuperării lor. În acest sens, intimatul reclamant avea obligaţia legală de a clarifica aspectele consemnate în actul de control, astfel încât să existe certitudinea faptului că bunurile care au făcut obiectul plăţii au fost utilizate pentru îndeplinirea obiectivelor din cadrul proiectului, în caz contrar, trebuind să dispună măsurile necesare pentru recuperarea sumei de 92.431,79 RON, reprezentând prejudiciu cauzat bugetului de stat şi a dobânzilor aferente, şi virarea sumelor la bugetul de stat.

În ceea ce priveşte argumentele instanţei de fond potrivit cărora nu se poate aprecia asupra existenţei unui prejudiciu cauzat bugetului de stat, recurenta pârâtă a susţinut că, din documentele puse la dispoziţia echipei de audit rezultă că acestea fac dovada achiziţionării unor echipamente tehnice de ultimă generaţie, dar nu şi a eligibilităţii lor. Cu alte cuvinte, nu s-a făcut dovada legăturii acestora cu activităţile proiectului, condiţie obligatorie prevăzută la pct. 8 din Ordinul MpRP nr. 2/2017.

În acest context, recurenta pârâtă a susţinut că afirmaţiile reclamantului conform cărora "Decontarea sumei de 92.431,79 RON a fost realizată în mod legal, pe bază de documente justificative", sunt neîntemeiate, întrucât pentru a dobândi calitatea de document justificativ eligibil la decontare, orice document depus spre decontare trebuia să fie completat cu detalierea exactă a produselor sau serviciilor achiziţionate pentru activităţile proiectului. Or, în opinia recurentei pârâte, în speţă, nu s-a îndeplinit această cerinţă pentru a face legătura direct între cheltuială şi activităţile proiectului, ceea ce ar fi dovedit că echipamentele au fost folosite pentru dezvoltarea proiectului, aşa cum prevede art. 13 din Legea 321/2006. Obligaţia existenţei unei legături directe între cheltuielile efectuate şi activităţile proiectului constituie şi clauză a contractelor de finanţare, aşa cum a fost prevăzută acesta conform anexei 8 din Ordinul MRPnr. 2/2017.

În continuare, recurenta pârâtă a apreciat că, în mod greşit, instanţa de fond a considerat întemeiate susţinerile reclamantului potrivit cărora constatările privesc în fapt activitatea de monitorizare a proiectului, care este un atribut legal al finanţatorului, ce s-a desfăşurat conform Procedurii operaţionale aprobată prin OMpRP nr. 334/2017, continuând şi după finalizarea proiectului.

În opinia recurentei pârâte, întreaga documentaţie care a stat la baza emiterii actelor administrative atacate, precum şi cele consemnate în Raportul de follow-up înregistrat la Ministerul pentru Românii de Pretutindeni sub nr. x/14.12.2018 cu privire la modul de implementare a măsurii 11.12 din Decizia nr. 3/2018 şi în Raportul nr. x/14.09.2018 întocmit de Comisia numită prin Ordinul Ministrului pentru Românii de Pretutindeni nr. 542/2018, probează legalitatea măsurilor dispuse în temeiul art. 33 alin. (3) din Legea nr. 94/1992.

Aşadar, în opinia recurentei pârâte, în mod greşit instanţa de fond a reţinut că sunt îndeplinite condiţiile legale şi de sustenabilitate a proiectului finanţat, având în vedere că: echipamentele achiziţionate în cadrul proiectului, în sumă de 92.431,79 RON şi decontate de către MRP, nu au fost folosite pentru dezvoltarea proiectului, contrar dispoziţiilor art. 13 din Legea nr. 321/2006; nu au fost prezentate materiale care să ateste îndeplinirea activităţilor descrise în cadrul cererii de finanţare în partea a III-a; nu s-a putut stabili legătura directă între cheltuielile efectuate şi activităţile desfăşurate în cadrul proiectului "Platforma de ştiri USD24", deşi în vederea aprobării la decontare a cheltuielilor există condiţie stipulată în cuprinsul Ghidului beneficiarului (pct. 8 - Decontarea cheltuielilor); nu au fost prezentate documente care să certifice calitatea de jurnalist a persoanelor care fac parte din echipa redacţională, contrar art. 10 alin. (2), lit. c) din Legea nr. 321/2006; platforma on - line nu este funcţională la standardele tehnice indicate în cererea de finanţare.

În aceste condiţii, recurenta pârâtă a apreciat că măsurile dispuse la pct. II. 2 din Decizia nr. 3/2018 şi încheierea nr. 26/2018 sunt legale şi temeinice, întrucât au fost emise respectând prevederile actelor normative în vigoare, ca urmare a finalizării auditului financiar desfăşurat la MpRP, în urma căruia au fost constatate abateri de la legalitate şi regularitate şi s-a dispus remedierea acestora.

În plus, în opinia recurentei pârâte, instanţa de fond, în analiza legalităţii, nu a avut în vedere faptul că măsurile dispuse la pct. II.2 din Decizia nr. 3/2018 pentru valorificarea actelor de control emise ca urmare a acţiunii desfăşurată la MpRP, cât şi încheierea nr. 26/2018 a Comisiei de soluţionare a contestaţiilor, au fost emise în temeiul şi cu respectarea prevederilor pct. 178 - 227 R.O.D.A.S., coroborate cu art. 1, art. 11 alin. (2) - (3) coroborate cu art. 21 - 22 şi art. 33, art. 62 - 65 din Legea nr. 94/1992, republicată.

Astfel, Curtea de Conturi, în exercitarea atribuţiilor prevăzute de art. 22 lit. b) din Legea nr. 94/1992, republicată, în cadrul competenţei reglementate la art. 21 din acelaşi act normativ, a efectuat misiunea de audit la MpRP.

Decizia nr. 3/2018 a fost emisă în conformitate cu prevederile pct. 171 lit. a) - b), pct. 181 şi pct. 188 paragraful 3 din RODAS, înscriindu-se în concret abaterile de la legalitate şi regularitate constatate, măsurile pe care entitatea verificată trebuie să le ducă la îndeplinire în vederea înlăturării deficienţelor constatate şi termenele de aducere la îndeplinire.

De asemenea, încheierea nr. 26/2018 a fost emisă potrivit dispoziţiilor pct. 219 din RODAS, conţinând toate elementele de formă şi fond prevăzute în Anexa nr. 15 la Regulament, prezentându-se motivele de fapt, respectiv argumentele care au determinat comisia să respingă contestaţia, redarea măsurii contestate şi a probelor/documentelor care au stat la baza dispunerii acesteia, motivele invocate în contestaţie şi documentele depuse în susţinerea acesteia, motivele pentru care au fost apreciate ca nerelevante.

În final, recurenta pârâtă a menţionat că textele de lege invocate în motivarea soluţiei de respingere a contestaţiei sunt cele care au fost încălcate de entitatea verificată şi în raport cu care s-au constatat abaterile de către Curtea de Conturi a României.

În concluzie, faţă de motivele de recurs invocate, s-a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii recurate şi, în rejudecarea procesului, respingerea acţiunii ca neîntemeiată, cu menţinerea actelor administrative emise de Curtea de Conturi a României ca fiind legale şi temeinice.

4. Apărările intimatului

Intimatul-reclamant Ministerul pentru Românii de Pretutindeni a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat

5. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Examinând hotărârea atacată prin prisma motivului de casare invocat, pe baza probelor administrate şi a dispoziţiilor legale aplicabile, Înalta Curte constată că recursul este nefondat pentru argumentele ce vor fi prezentate în continuare.

Înalta Curte reţine că între intimatul reclamant Ministerul pentru Românii de Pretutindeni şi A. s-a încheiat Contractul de finanţare nr. x/22.09.2018, în baza căruia, asociaţia a beneficiat de finanţare nerambursabilă în sumă de 93.000,00 RON pentru proiectul "Platforma de ştiri USD24". Proiectul presupunea achiziţionarea de echipamente necesare atât în vederea operaţionalizării platformei de ştiri, cât şi pentru transmiterea, în viitor, de ştiri on line, cu ajutorul ziariştilor şi voluntarilor.

În perioada 22.01-27.04.2018, auditorii publici externi din cadrul Departamentului IV al Curţii de Conturi a României au desfăşurat, la Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, misiunea "Auditul financiar al contului de execuţie bugetară pe anul 2017".

Ca urmare a controlului desfăşurat, echipa de audit a întocmit Raportul de Audit financiar nr. x/27.04.2018 şi Procesul - Verbal prin care a constatat anumite abateri în desfăşurarea activităţii Ministerului pentru Românii de Pretutindeni.

În baza Raportului de audit financiar a fost emisă Decizia nr. 3/24.05.2018, prin care s-au dispus măsuri pentru înlăturarea de către intimatul reclamant a neregulilor financiar-contabile şi a abaterilor de legalitate şi regularitate constatate, determinarea întinderii prejudiciilor şi întreprinderea demersurilor necesare şi legale în vederea recuperării acestora.

Intimatul reclamant a formulat contestaţie împotriva măsurilor dispuse la pct. II.1 şi II.2 din Decizia nr. 3/2018,

Contestaţia fost soluţionată prin încheierea nr. 26/2018, fiind admisă, în parte, pentru măsura de la pct. II.1 din decizie şi respinsă pentru măsurile dispuse la pct. II.2.

Instanţa de fond a admis cererea reclamantului Ministerul pentru Românii de Pretutindeni şi a anulat, în parte, încheierea nr. 26/11.07.2018 în privinţa măsurii respingerii contestaţiei reclamantului împotriva măsurilor dispuse la pct. II.2 din Decizia nr. 3/24.05.2018, Decizia nr. 3/24.05.2018 în privinţa măsurilor dispuse la pct. II.2. şi Raportul de Audit Financiar nr. x/8.05.2018 şi Procesul-verbal de constatare nr. x/8.05.2018, în privinţa pct. 2.4.

Recurenta pârâtă Curtea de Conturi a criticat sentinţa recurată, susţinând, sub diferite formulări, că prima instanţă în mod greşit a reţinut legalitatea cheltuielilor efectuate pentru achiziţionarea unor echipamente audio-video, în condiţiile în care Ministerul pentru Românii de Pretutindeni nu a a avut nicio dovadă care să ateste utilizarea efectivă a bunurilor în cadrul proiectului de finanţare, pentru îndeplinirea activităţilor şi obiectivelor acestuia.

Contrar susţinerilor recurentei pârâte, instanţa de recurs constată că în achitarea sumei de 92.431,79 au fost respectate prevederile art. 13 din Legea 321/2006, întrucât această sumă a fost folosită de către beneficiar pentru acoperirea cheltuielilor aferente proiectului, respectiv achiziţionarea de echipamente, aspect necontestat de părţi.

Împrejurarea că ulterior realizării etapei de decontare a cheltuielilor, monitorizarea a relevat aspecte de natură să conducă la concluzia că obiectivele proiectului nu ar fi fost atinse, nu creează, aşa cum în mod corect a reţinut judecătorul fondului, o aparenţă de nelegalitate a decontării.

Modul de exploatare a echipamentelor achiziţionate, având în vedere rezultatele obţinute prin raportare la performanţa acestora, nu poate constitui o cauză de neeligibilitate care să fie constată de Curtea de Conturi, monitorizarea proiectului fiind un atribut legal al finanţatorului potrivit Procedurii operaţionale aprobată prin Ordinul ministrului pentru românii de pretutindeni nr. 334/2017.

În contextul în care există există documente justificative cu privire la cheltuielile efectuare, iar implementarea proiectului "Platforma de ştiri USD24" nu se putea realiza fără achiziţionarea unor echipamente audio-video, legătura între cheltuielile proiectului şi activitatea acestuia-achiziţionare echipamente fiind evidentă, aprecierile şi măsurile dispuse de pârâta Curtea de Conturi prin actele contestate apar ca fiind nelegale.

Faţă de considerentele expuse, Înalta Curte constată că soluţia pronunţată de prima instanţă reflectă interpretarea şi aplicarea corectă a prevederilor legale incidente cauzei, motiv pentru care nu se impune casarea sentinţei recurate.

6. Soluţia instanţei de recurs şi temeiul juridic al acesteia

În baza dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 coroborate cu art. 496 alin. (1) raportat la art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., Înalta Curte va menţine ca legală şi temeinică sentinţa instanţei de fond, urmând să respingă ca nefondat recursul declarat de pârâta Curtea de Conturi a României.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de pârâta Curtea de Conturi a României împotriva sentinţei civile nr. 1114 din 22 martie 2019 a Curţii de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 6 octombrie 2021.