EU funding cut upheld for breach of publicity obligations in fisheries contract award

Şedinţa publică din data de 6 octombrie 2021

Deliberând asupra prezentului recurs, din examinarea actelor dosarului, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal sub nr. x/2017, reclamanta A. S.A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, a solicitat, în principal, anularea Notei de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare nr. x/15.02.2017, a Deciziei de soluţionare a contestaţiei nr. 33/11.04.2017 şi a actelor subsecvente, precum şi restituirea sumelor plătite în baza notei contestate şi plata dobânzii legale aferente de la data plăţii, iar în subsidiar, a solicitat reducerea corecţiei financiare de la 25% la 5% din valoarea finanţării nerambursabile de 146.659,59 RON.

2. Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 1383 din 22 martie 2018, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a respins acţiunea formulată de reclamanta A. S.A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, ca neîntemeiată.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei civile nr. 1383 din 22 martie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs reclamanta A. S.A., întemeiat în drept pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 din C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinţei recurate şi, în rejudecare, admiterea cererii de chemare în judecată.

În susţinerea motivului de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., recurenta-reclamantă a învederat că sentinţa recurată este nemotivată şi că nu reiese raţionamentul juridic avut în vedere de instanţa de fond în soluţionarea cauzei.

Referitor la motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., recurenta-reclamantă a arătat, în esenţă, că hotărârea atacată a fost pronunţată cu greşita aplicare a dispoziţiilor art. 11 şi ale art. 12 din Legea nr. 24/2000, deoarece instanţa de fond nu a reţinut apărările sale privind nepublicarea în Monitorul Oficial a instrucţiunilor şi a consecinţelor juridice ce decurg din nerespectarea acestor prevederi legale.

Recurenta-reclamantă apreciază că au fost greşit interpretate şi aplicate şi prevederile art. 28 din O.U.G. nr. 66/2011 şi art. 13 din Normele metodologice de aplicare a O.U.G. nr. 66/2011.

Totodată, recurenta-reclamantă a învederat că procedura reglementată de Instrucţiuni se aplică doar beneficiarilor care intenţionează să achiziţioneze produse, servicii sau lucrări ulterior încheierii contractelor de finanţare, iar la momentul derulării procedurii de atribuire, A. nu putea avea calitatea de beneficiar, putând fi considerat cei mult un posibil solicitant. Calitatea de beneficiar, în sensul Ghidului Solicitantului, a fost dobândită ulterior datei de 24.04.2014 când a fost încheiat Contractul de finanţare.

Nu în ultimul rând, recurenta-reclamantă a criticat şi greşita aplicare a dispoziţiilor din Anexa 1 a H.G. nr. 519/2014, având în vedere că autoritatea pârâtă i-a aplicat o sancţiune în afara cuantumului prevăzut de lege.

4. Apărările formulate în cauză

Intimatul pârât Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia nulităţii recursului şi, în subsidiar, a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

II. Analiza motivelor de recurs

Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor de casare invocate, pe baza probelor administrate şi a dispoziţiilor legale aplicabile, Înalta Curte constată că recursul este nefondat pentru argumentele ce vor fi prezentate în continuare.

În ceea ce priveşte motivul de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ., Înalta Curte constată că acest motiv de casare nu este incident în cauză.

Înalta Curte a arătat constant în jurisprudenţa sa că dispoziţiile legale mai sus menţionate, raportate la cele ale art. 425 alin. (1) lit. b) din C. proc. civ., impun cerinţa ca hotărârea să cuprindă motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază soluţia şi cele pentru care s-au admis şi, respectiv, s-au înlăturat cererile părţilor.

Or, hotărârea recurată cuprinde în mod evident argumentele pe care s-a întemeiat soluţia de respingere a cererii de chemare în judecată cu care a fost învestită curtea de apel, chiar dacă soluţia şi argumentarea o nemulţumesc pe recurentă, nefiind identificate nici "motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei" pentru a se putea reţine incidenţa motivului de casare invocat.

Referitor la invocarea motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., prin raportare la prevederile legislaţiei din materia achiziţiilor publice, Înalta Curte reţine că în vederea implementării Programului Operaţional pentru Pescuit 2007 - 2013, între societatea A. S.A., în calitate de beneficiar şi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurare, prin Direcţia Generală Pescuit - Autoritate de Management pentru POP, a fost încheiat Contractul de finanţare nerambursabilă nr. 139/24.04.2014, pentru proiectul cu titlul "Creşterea capacităţii de Producţie a păstrăvului de consum prin construirea de noi ferme".

Urmare a sesizării unor nereguli în aplicarea de către beneficiar a prevederilor privind procedurile de achiziţie, sesizare ce a avut la bază raportul Autorităţii de Audit nr. 62567/AP/14.02.2016, a fost demarat un control, fiind emisă Nota de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare nr. x/15.02.2017, prin care a fost stabilită o corecţie financiară, creanţă bugetară în sarcina reclamantei, în sumă de 36.664,89 RON.

În fapt, s-a constatat că la atribuirea contractului de achiziţie de bunuri nr. x/30.04.2013, reclamanta nu a respectat prevederile Instrucţiunii privind procedura simplificată de achiziţii aplicată de beneficiarii privaţi în cadrul proiectelor finanţate prin POT 2007-2013, sancţiunea fiind stabilită conform dispoziţiilor din anexa la H.G. nr. 519/2014.

Reclamanta a contestat această notă de constatare, contestaţie respinsă prin Decizia nr. 33/11.04.2017.

Criticile recurentei-reclamante referitoare la faptul că nu cunoştea conţinutul Instrucţiunilor invocate de către pârât în nota contestată şi că acestea nu îi erau opozabile şi erau inexistente pentru că nu au fost publicate în Monitorul Oficial, sunt neîntemeiate.

Înalta Curte reţine că potrivit dispoziţiilor art. 1 alin. (2) din contractul de finanţare încheiat de către reclamantă cu pârâtul Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurare, prin Direcţia Generală Pescuit - Autoritate de Management pentru POP, "beneficiarului i se va acorda finanţarea nerambursabilă în termenii şi condiţiile stabilite prin prezentul contract de finanţare nerambursabilă şi anexele acestuia, pe care beneficiarul declară că le cunoaşte şi le acceptă".

La anexa I (Prevederi generale) se arată că "regulile privind achiziţiile realizate de beneficiari sunt stabilite în conformitate cu legislaţia în vigoare şi prin Instrucţiuni emise de DGP-AMPOP, în vigoare la data efectuării achiziţiei, care sunt afişate pe site-ul MADR secţiunea Pescuit şi Acvacultură (FEP), iar Beneficarul finanţării nerambursabile este obligat să le respecte. În cazul nerespectării regulilor privind achiziţiile de către beneficiar se vor aplica sancţiunile prevăzute de către legislaţie, respectiv de către Instrucţiunile emis de DGP-AMPOP".

Totodată, potrivit dispoziţiilor art. 30 din H.G. nr. 442/2009 privind stabilirea cadrului general de implementare a măsurilor cofinanţate din Fondul European pentru Pescuit prin Programul Operaţional pentru Pescuit 2007-2013 "Beneficiarul trebuie să depună, din proprie iniţiativă, toate eforturile pentru a lua cunoştinţă despre toate informaţiile oferite, astfel încât să cunoască înainte de asumarea obligaţiilor toate drepturile şi obligaţiile născute din decizia/contractul de finanţare", iar potrivit art. 31 alin. (3) din acelaşi act normativ, "În vederea verificării eligibilităţii cheltuielilor efectuate pentru realizarea unei operaţiuni, AM POP stabileşte proceduri specifice".

În consecinţă, recurenta-reclamantă nu poate invoca inopozabilitatea instrucţiunilor, câtă vreme acestea sunt parte a contractului de finanţare, având atât obligaţia legală, dar şi contractuală, de a respecta prevederile conţinute în procedurile elaborate de Autoritate de Management pentru Programul Operaţional pentru Pescuit.

Nu pot fi primite nici criticile recurentei-reclamante privind incidenţa în speţă a prevederilor Ordinului nr. 1050/2012 emis de Ministerul Afacerilor Europene, astfel cum a fost reţinut de către instanţa de fond, întrucât în Nota de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare nr. x/15.02.2017 se precizau ca temei de drept dispoziţiile O.U.G. nr. 66/2011, Anexa, Partea a 2-a, pct. 1 (nerespectarea cerinţelor privind asigurarea unui grad adecvat de publicitate şi transparenţă), prevederile H.G. nr. 519/2014, Anexa, Partea a 2-a, pct. 1 (nerespectarea cerinţelor privind asigurarea unui grad adecvat de publicitate şi transparenţă), precum şi clauzele specifice ale contractului nr. x/24.04.2014.

În ambele acte normative sunt menţionate contractele vizate prin textele de lege enunţate, respectiv contracte încheiate de beneficiarii privaţi de fonduri europene, care nu au calitatea de autoritate contractantă conform legislaţiei în vigoare, dar care au obligaţia respectării prevederilor unor ghiduri/instrucţiuni privind achiziţiile, în situaţia în care acestea sunt parte integrantă din contractul/acordul/ordinul/decizia de finanţare sau a Ordinului ministrului afacerilor europene nr. 1.050/2012.

Încheierea contractului de servicii nr. x/30.04.2013, având ca părţi recurenta-reclamanta A. S.A., în calitate de achizitor, şi S.C. B. S.R.L., în calitate de prestator, trebuia să respecte condiţiile reglementate de Ordinul Ministrului Afacerilor Europene nr. 1050/29.10.2012 privind Procedura de atribuire aplicabilă beneficiarilor privaţi de proiecte finanţate din instrumente structurale, obiectivul "Convergenţă", cu încadrarea în condiţiile şi cu parcurgerea etapelor obligatorii pentru beneficiarii privaţi care atribuie contracte de servicii sau lucrări, finanţate din instrumente structurale.

În speţă nu au fost respectate prevederile art. 15 din Ordinul Ministrului Afacerilor Europene nr. 1050/29.10.2012, care reglementează procedura de achiziţie publică, în cazul în care beneficiarii privaţi, entităţi juridice fără calitate de autoritate contractantă, intenţionează să achiziţioneze produse, servicii sau lucrări.

În sfârşit, Înalta Curte urmează să respingă, ca nefondată şi critica recurentei reclamante referitoare la interpretarea şi aplicarea greşită de către instanţa de fond a dispoziţiilor din Anexa 1 a H.G. nr. 519/2014, nefiind incidente prevederile pct. 3 lit. a) din Partea 1 a Anexei Hotărârii de Guvern nr. 519/2014, întrucât sunt aplicabile dispoziţiile pct. 1 lit. a) din Partea 2 a acestei Anexe, care reglementează în mod expres tipul de neregulă reţinută în cauză, respectiv nerespectarea cerinţelor privind asigurarea unui grad adecvat de publicitate şi transparenţă.

Având în vedere că legiuitorul este cel care a stabilit gravitatea abaterii proporţional cu încălcarea reţinută, statuând că pentru neregula constând în nerespectarea cerinţelor privind asigurarea unui grad adecvat de publicitate şi transparenţă se aplică o corecţie de 25% din valoarea contractului în cauză, nu pot fi reţinute criticile recurentei-reclamante potrivit cărora intimatul-pârât ar fi aplicat o sancţiune în afara cuantumului permis de H.G. nr. 519/2004.

Faţă de împrejurările de fapt şi de drept expuse, Înalta Curte constată că prima instanţă a făcut o corectă aplicare a prevederilor legale la situaţia de fapt ce rezultă din probatoriul administrat, motiv pentru care nu se impune casarea sentinţei recurate.

III. Soluţia instanţei de recurs şi temeiul juridic al acesteia

În baza dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 coroborate cu art. 496 alin. (1) raportat la art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 din C. proc. civ., Înalta Curte va menţine ca legală şi temeinică sentinţa instanţei de fond, urmând să respingă ca nefondat recursul declarat de reclamanta A. S.A..

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de reclamanta A. S.A. împotriva sentinţei civile nr. 1383 din 22 martie 2018 a Curţii de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 6 octombrie 2021.