Inadmissibility of appeal against interlocutory order dismissing intervention at appellate stage

Şedinţa publică din data de 28 septembrie 2021

Asupra recursurile de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul litigiului dedus judecăţii

Prin cererea înregistrată la data de 06.04.2021, numitul A. a arătat că înţelege să formuleze cerere de intervenţie principală, întemeiată pe dispoziţiile art. 61 alin. (2) C. proc. civ., în baza căreia a solicitat admiterea cererilor de recurs şi anularea sentinţei nr. 4976/24.07.2018, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, iar în rejudecare respingerea acţiunii în ce priveşte anularea HCGMB nr. 278/2013 şi HCGMB nr. 2/26.01.2016, ca neîntemeiată.

Prin cererea de intervenţie accesorie formulată la data de 14.01.2021, la termenul de judecată de la acea dată, terţul B. a solicitat admiterea recursurilor formulate de către autorităţile publice, cu consecinţa casării sentinţei recurate şi a respingerii cererii de chemare în judecată, precum şi plata cheltuielilor de judecată.

Prin cererea formulată la data de 08.04.2021, terţul C. a solicitat introducerea sa în cauză, în caliotate de intervenient accesoriu în sprijinul recurenţilor-pârâţi Primarul Sectorului 6 Bucureşti, Primarul Municipiului Bucureşti şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, invocând în justificarea condiţiei interesului faptul că potrivit art. 5 din Actul constitutiv al Asociaţiei din 07.09.2020 şi art. 6 alin. (1) Statutul Asociaţiei din data de 07.09.2020, scopul Asociaţiei este acela de "promovare, susţinere si dezvoltarea urbanismului, amenajării teritoriului, construcţiilor, protecţiei mediului, patrimoniului cultural construit si promovării dreptului urbanismului în România ca ramură de drept".

D. S.R.L şi E. S.R.L au formulat două cereri de intervenţie accesorie, aceştia invocând în justificarea interesului propriu, faptul că au calitatea de persoane juridice de drept privat care au fost înfiinţate în scopul producerii de profit, prin dezvoltarea unor proiecte rezidenţiale în Sectorul 6 al Municipiului Bucureşti, manifestând un interes deosebit în ceea ce priveşte dezvoltarea urbanistică la nivelul Sectorului 6, fiind implicate în proiecte de amenajare teritorială, respectiv construcţia unor ansambluri rezidenţiale.

2. Soluţia instanţei privitoare la cererea de intervenţie principală şi la cererile de intervenţie accesorie

Prin încheierea din 17 iunie 2021, Curtea de Apel Bucureşti – secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a respins cererea de intervenţie principală formulată de A., ca inadmisibilă.

A respins cererea de aplicare a amenzii judiciare terţului intervenient A., ca nefondată.

A respins, ca inadmisibile în principiu, cererile de intervenţie accesorie ale terţilor intervenienţi Asociaţia "Centrul de Cercetare pentru dezvoltare Durabilă", C., S.C. D. S.R.L. şi S.C. E. S.R.L..

3. Calea de atac exercitată faţă de această soluţie

Împotriva încheierii din data de 17 iunie 2021 a Curţii de Apel Bucureşti – secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal au declarat recurs, pârâtul Primarul Sectorului 6 Bucureşti, Asociaţia "Centrul de Cercetare pentru dezvoltare Durabilă", C., S.C. D. S.R.L. şi S.C. E. S.R.L. prin care au solicitat casarea încheierii şi admiterea cererilor de intervenţie, principală şi accesorii.

4. Apărarea formulată în cauză

Faţă de cererile de recurs, au formulat întâmpinare F., G., H., I. şi J. prin care au solicitat respingerea recursurilor ca neîntemeiate.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului declarat în cauză

Examinând cu prioritate în temeiul art. 248 C. proc. civ. excepţia inadmisibilităţii cererilor de recurs formulate de către Primarul Sectorului 6 Bucureşti, de Asociaţia "Centrul de Cercetare pentru dezvoltare Durabilă", de C. şi de S.C. D. S.R.L. şi S.C. E. S.R.L., Înalta Curte constată că recursurile sunt inadmisibile, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare:

Potrivit dispoziţiilor art. 64 alin. (4) C. proc. civ., forma în vigoare aplicabilă cauzei de faţă, încheierea de respingere ca inadmisibilă a cererii de intervenţie poate fi atacată în termen de 5 zile, care curge de la pronunţare pentru partea prezentă, respectiv de la comunicare pentru partea lipsă. Calea atac este numai apelul, dacă încheierea a fost dată în primă instanţă, respectiv numai recursul la instanţa ierarhic superioară, în cazul în care încheierea a fost pronunţată în apel.

Din interpretarea literală a dispoziţiilor anterior citate, utilizând şi metoda logică("per a contrario") rezultă că numai încheierea de respingere ca inadmisibilă a cererii de interevenţie, pronunţată de prima instanţă ori de instanţa de apel, este susceptibilă să facă obiectul controlului judiciar, în calea de atac a apelului, respectiv recursului, neexistând nicio dispoziţie de ordin legal care să susţină concluzia că este admisibilă calea de atac şi împotriva încheierilor de respingere a cererilor de intervenţie, formulate în faţa instanţelor de recurs.

Se impune a fi subliniate prevederile art. 457 C. proc. civ., cu denumirea marginală "Legalitatea căii de atac", care statuează, fără putinţă de tăgadă, faptul că hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei, context în care menţionarea greşită a căii de atac în dispozitivul încheierii recurate în cauza de faţă nu poate avea consecinţa declarării căii de atac ca fiind admisibilă.

În afara argumentului ce rezultă din interpretarea literală dar şi prin utilizarea silogismului "per a contrario", inadmisibilitatea căii de atac împotriva încheierilor prin care instanţele de recurs resping, în etapa verificării admisibilităţii în principiu, cererile de intervenţie formulate în calea de atac a recursului, rezultă şi din evenimentul legislativ reprezentat de modificarea suferită de art. 64 C. proc. civ., urmare adoptării Legii nr. 310/2018.

Reamintind faptul că prevederile Legii nr. 310/2018 nu sunt aplicabile în cauză, raportat la data începerii procesului şi dispoziţiile art. 27 C. proc. civ., Înalta Curte constată că prin modificarea suferită art. 64 C. proc. civ. capătă un plus de claritate sub aspectele dezbătute în prezenta, în sensul că încheierea pronunţată asupra admisibilităţii în principiu nu se poate ataca decât odată cu fondul. Este evident că o atare condiţionare nu poate presupune altceva decât faptul că încheierea în discuţie poate face obiectul controlului judiciar numai în măsura în care şi hotărârea asupra fondului este susceptibilă de o cale de atac, astfel că şi în raport de aceste dispoziţii este inadmisibil recursul declarat împotriva încheierii de respingere ca inadmisibilă a cererii de intervenţie, formulate în faţa instanţei de recurs.

Pentru considerentele expuse Înalta Curte va respinge recursurile, ca inadmisibile.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursurile declarate de pârâtul Primarul Sectorului 6 Bucureşti, de Asociaţia "Centrul de Cercetare pentru dezvoltare Durabilă", de C. şi de S.C. D. S.R.L. şi S.C. E. S.R.L. împotriva încheierii din data de 17 iunie 2021 a Curţii de Apel Bucureşti – secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, ca inadmisibile.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 28 septembrie 2021.