Incompatibility of local councilor and board member roles in local commercial entity; validity of resignation letter lacking certain date.

Şedinţa publică din data de 28 septembrie 2021

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată sub nr. x/2018 pe rolul Tribunalului Neamţ reclamantul A. a chemat în judecată pârâta Agenţia Naţională de Integritate solicitând anularea raportului de evaluare nr. x/8 mai 2018.

Prin sentinţa civilă nr. 920 din 24.10.2018 având în vedere dispoziţiile art. 10 din Legea nr. 554/2004 şi împrejurarea că Agenţia Naţională de Integritate este o autoritate centrală, Tribunalul Neamţ a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bacău.

2. Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 9/2019 din data de 23 ianuarie 2019, Curtea de Apel Bacău, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a admis acţiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate cu sediul în Bucureşti, şi a anulat raportul de evaluare nr. x din 08 mai 2018.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei nr. 9/2019 din data de 23 ianuarie 2019 a Curţii de Apel Bacău, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a declarat recurs pârâta Agenţia Naţională de Integritate prin care a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei recurate şi în urma rejudecării să se respingă cererea de chemare în judecată.

În susţinerea cererii de recurs, pârâta a susţinut următoarele critici:

Cu privire la situaţie de incompatibilitate reţinută în raportul de evaluare de către inspectorul de integritate, reglementată de prevederile art. 88 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003, prima instanţă a arătat că: "apărările formulate în procedura evaluării nu au fost analizate de către pârâtă, raportul de evaluare nefăcând referire la aspectele invocate în punctul de vedere transmis de reclamant".

Totodată, instanţa de fonda a reţinut faptul că, reclamantul nu a încasat venituri şi că nu există înscrisuri din care, să reiasă că reclamantul ar fi participat/la vreo şedinţă a Consiliului de Administraţie.

Mai mult decât atât, instanţa de fond a reţinut că reclamantul a înţeles să îsi dea demisia la data de 02.10.2012, prin urmare, "rezultă că în mod greşit s-a reţinut incidenţa dispoziţiilor art. 88 alin. (1) lit. d) din Ledea nr. 161/2003."

Hotărârea instanţei de fond este nelegală având în vedere documentele care au stat la baza raportului de evaluare, respectiv faptul că se confirmă că intimatul-reclamant a votat Hotărârea de Consiliu Local al Comunei Tarcău nr. 42/18.09.2012 prvind numirea sa în funcţia de reprezentant în consiliul de administraţie al S.C. B. S.R.L., precum şi faptul că de demisia sa din funcţia de membru în consiliul de administraţie al societăţii respectiv s-a luat act abia la data de 06 iunie 2016.

În speţă, recurenta-pârâtă apreciind că demisia reclamntului nu respectă caracteristicile îmscrisului cu data certă prevăzute de art. 278 C. proc. civ.

În drept, recurenta-pârâtă a invocat motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., republicat.

4. Apărările intimatului-pârât

Intimatul-reclamant A. a depus întâmpinare, înregistrată la dosarul cauzei la data de 12.04.2019, prin care şi-a exprimat poziţia procesuală în raport cu argumentele prezentate de recurentei-pârâte şi a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Analizând actele şi lucrările dosarului, precum şi sentinţa recurată, în raport de motivul de casare invocat şi apărările exprimate de părţi în această fază procesuală, Înalta Curte constată că recursul declarat de pârâta Agenţia Naţională de Integritate este fondat, pentru următoarele considerente:

În ceea ce priveşte situaţia de fapt, Înalta Curte reţine că, prin Hotărârea Consiliului Local nr. 42/18.09.2012 a fost aprobată constituirea Societăţii comerciale B. S.R.L. fiind desemnaţi cinci reprezentanţi ai asociatului unic, Comuna Tarcău şi Consiliul de administraţie (art. 8 din hotărâre), unul din cei cinci reprezentanţi fiind şi intimatul-reclamant A. .

Prin raportul de evaluare nr. x/08.05.2018 pârâta Agenţia Naţională de Integritate a reţinut că reclamantul a încălcat, în exercitarea funcţiei de consilier local în cadrul Consiliului Local al comunei Tarcău pentru mandatul 2012-2016, dispoziţiile art. 88 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 deoarece a deţinut şi funcţia de membru în consiliul de administraţie al S.C. B. S.R.L. Tarcău.

Înalta Curte mai reţine că în procedura de evaluare, la solicitarea punctului de vedere, acesta a indicat ca argumente că, nu a exercitat în fapt nicio activitate ca membru în Consiliul de administraţie şi că din 2014, urmare a hotărârii Consiliului Local al Comunei Tarcău, societatea B. S.R.L. s-a transformat în societate comercială cu capital majoritar privat având desemnaţi ca administratori pe domnii C. şi D.. Totodată intimatul-pârât a prezentat demisia sa din consiliul de administraţie a societăţii comerciale B. S.R.L. Tarcău susţinând că aceasta a fost înregistrată la data de 02.10.2012 la Primăria Comunei Tarcău.

Instanţa de fond a apreciat că aceste argumente, precum şi înscrisul intitulat demisie reprezintă suficiente probe pentru aprecierea Raportului de evaluare nr. x/08.05.2018 ca fiind nelegal.

Înalta Curte contrar opiniei instanţei de fond, reţine următoarele:

În conformitate cu prevederile art. 88 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003:,,(1) Funcţia de consilier local sau consilier judeţean este incompatibilă cu exercitarea următoarelor funcţii sau calităţi: ... d) funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, manager, asociat, administrator, membru al consiliului de administraţie sau cenzor la regiile autonome şi societăţile comerciale de interes local înfiinţate sau aflate sub autoritatea consiliului local ori a consiliului judeţean respectiv sau la regiile autonome şi societăţile comerciale de interes naţional care îşi au sediul sau care deţin filiale în unitatea administrativ-teritorială respectivă; ..."

În ceea ce îl priveşte pe intimatul-reclamant, instanţa de recurs constată că acesta, prin HCL al comunei Tarcău nr. 42/18.09.2012, a fost numit ca reprezentant în Consiliul de Administraţie al societăţii comerciale B. S.R.L. Tarcău, societate ce urma să se constituie pe lângă Consiliul Local al Comunei Tarcău.

Înalta Curte apreciază că, în speţă prezintă relevanţă faptul că intimatul-reclamant A. a votat alături de ceilalţi consilieri HCL NR. 42/18.09.2012, în cuprinsul căreia acesta era nominalizat expres ca reprezentat în consiliul de administraţie a societăţii ce urma să se înfiinţeze.

Se constată că societatea B. S.R.L. Tarcău a fost înregistrată la Registrul Comerţului de pe lângă Tribunalul Neamţ la data de 12.11.2012.

Înalta Curte constată că, în apărarea sa în cadrul procedurii administrative de evaluare de către Agenţia Naţioanlă de Integritate, cât şi ulterior prin cererea de chemare în judecată, argumentul principal propus în apărate de către intimatul-reclamant l-a vizat demisia din cadrul consiliului de administraţie al societăţii B. S.R.L. Tarcău şi pe care a indicat că a făcut-o la data de 02.10.2012.

În fapt, acesta a reprezentat şi argumentul prinicipal al instanţei de fond în pronunţarea soluţiei de admitere a cererii de chemare în judecată.

Înalta Curte analizând probatoriu propus de părţi, constată că demisia din data de 02.10.2012 nu se coroborează cu informaţiile din extrasul de informare emis de Registrul Comerţului de pe lângă Tribunalul Neamţ de la fila x ds. fond, în cuprinsul căruia la informaţiile despre persoanele împuternicite apare intimatul-reclamant A. ca depunând specimenul de semnătură în calitate de împuternicit la Registrul Comerţului la data de 09.11.2012.

Or, în conformitate cu prevederile art. 143^2 alin. (5) din Legea nr. 31/1990 a societăţilor comerciale: "Consiliul de administraţie înregistrează la registrul comerţului numele persoanelor împuternicite să reprezinte societatea, menţionând dacă ele acţionează împreună sau separat. Acestea depun la registrul comerţului specimene de semnătură."

Totodată, în conformitate cu procedura de înfiinţare a unei societăţi comerciale, specimenele de semnătură ale reprezentanţilor societăţii se depun la oficiul registrului comerţului odată cu cererea de înregistrare, dacă au fost numiţi prin actul constitutiv şi pot fi date în faţa directorului ORC sau a înlocuitorului acestuia care va certifica semnătura sau în formă autentică la notarul public.

Cum în cauză, nu se face dovada existenţei unui act în formă autentică cu o dată anterioară datei demisiei la care face referire intimatul-reclamant, respectiv 02.10.2012, se prezumă că la data de 09.11.2012, intimatul-reclamant a dat specimenul de semnătură în faţa directorului ORC sau înlocuitorului acestuia.

Înalta Curte în raport de acest fapt urmează a analiza şi înscrisul care a stat la baza soluţiei instanţei de fond, apreciind că raţionamentul anterior are caracterul unei prezumţii.

Aşadar în ceea ce priveşte demisia din 02.10.2012, Înalta Curte apreciază că aceasta nu are un caracter cert. În conformitate cu prevederile art. 278 alin. (1) C. proc. civ. priovitor la data certă a înscrisului sub semnătură privată, prevede că:

"(1) Data înscrisurilor sub semnătură privată este opozabilă altor persoane decât celor care le-au întocmit, numai din ziua în care a devenit certă, prin una dintre modalităţile prevăzute de lege, respectiv:

1. din ziua în care au fost prezentate spre a se conferi dată certă de către notarul public, executorul judecătoresc sau alt funcţionar competent în această privinţă;

2. din ziua când au fost înfăţişate la o autoritate sau instituţie publică, făcându-se despre aceasta menţiune pe înscrisuri;

3. din ziua când au fost înregistrate într-un registru sau alt document public;

4. din ziua morţii ori din ziua când a survenit neputinţa fizică de a scrie a celui care l-a întocmit sau a unuia dintre cei care l-au subscris, după caz;

5. din ziua în care cuprinsul lor este reprodus, chiar şi pe scurt, în înscrisuri autentice întocmite în condiţiile art. 269, precum încheieri, procese-verbale pentru punerea de sigilii sau pentru facere de inventar;

6. din ziua în care s-a petrecut un alt fapt de aceeaşi natură care dovedeşte în chip neîndoielnic anterioritatea înscrisului."

Aşadar, înscrisul prezentat de intimatul-reclamant ca fiind demisia sa, anterioară intervenirii stării de incompatibilitate, nu cuprinde dovada înregistrării sale într-un registru sau alt document public, simpla ştampilă a primăriei şi data afişată peste aceasta neacoperind caracterele necesare pentru ca un înscris să fie apreciat ca fiind cu dată certă.

Acest aspect şi cel indicat mai sus din care rezultă depunerea specimenului de semnătură la ORC de pe lângă Tribunalul Neamţ la data de 09.11.2012 răstoarnă apărarea intimatului-reclamant propusă instanţei de fond şi confirmă că acesta a fost activ în activitatea societăţii comerciale din al cărui consiliu de administraţie făcea parte şi dincolo de data de 02.10.2012.

În aceste condiţii, data la care demisia din funcţia de reprezentant în consiliul de administraţie al S.C. B. S.R.L. Tarcău a intimatului-reclamant A. poate fi considerată ca fiind un înscris cu dată dertă şi producător de efecte, abia la data la care a fost votată HCL al Comunei Tarcău nr. 33, respectiv 06.06.2016.

Faţă de cele arătate mai sus, Înalta Curte apreciază că intimatul-reclamant a exercitat concomitent atât funcţia de consilier local, cât şi pe aceea de reprezentat în consiliul de administratie al S.C. B. S.R.L. Tarcău, nefiind relevant faptul dacă acesta a avut o funcţie activă sau nu, ori că această funcţie a fost neremunerată, precum nu este relevant nici intervalul propriu-zis petrecut în starea de incompatibilitate, în măsura în care intimatul-reclamant nu a procedat la o renunţare expresă faţă de una din cele două funcţii în termenul legal de 15 zile prevăzut de art. 91 alin. (3) din Legea nr. 161/2003.

Aşadar, Înalta Curte apreciază că raportul de evaluare nr. x/08.05.2018 emis de recurenta-pârâta Agenţia Naţională de Integritate este legal, reclamantul A. făcându-se vinovat de încălcarea prevederilor art. 88 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003.

Pentru considerentele expuse, apreciind ca fiind întemeiat motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va admite recursul declarat de pârâta Agenţia Naţională de Integritate, va casa senitnţa recurată şi rejudecând cauza, va respinge ca neîntemiată cererea de chemare în judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de pârâta Agenţia Naţională de Integritate împotriva sentinţei civile nr. 9/2019 din data de 23 ianuarie 2019 a Curţii de Apel Bacău – secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Casează în tot sentinţa recurată şi rejudecând cauza respinge acţiunea formulată de reclamantul A., ca neîntemeiată.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 28 septembrie 2021.