Inadmissible extraordinary appeal for failure to develop specific illegality grounds challenging military unfitness determination

Şedinţa publică din data de 28 septembrie 2021

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii dedusă judecăţii

Prin cererea înregistrată sub nr. x/2018 pe rolul Tribunalului Constanţa, reclamantul A. a solicitat ca în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Apărării Naţionale – Comisia Centrală de Expertiză Medico-Legală şi Ministerul Apărării Naţionale – Comisia de expertiză medico- egală de pe lângă Spitalul Militar Constanţa să se dispună anularea ca nelegală a deciziei nr. A 1112/20 din 6.02.2018 prin care a fost anulată decizia medicală nr. A 4930/14.12.2017.

Acţiunea a fost declinată de secţia de contencios administrativ a Tribunalului la secţia Civilă I a Tribunalul Constanţa conform încheierii nr. 85 din 23.03.2018.

Cererea a fost înregistrată la Tribunalul Constanţa – secţia I Civilă sub nr. x/2018*, iar la termenul de judecată din data de 16.05.2018 părţile au invocat excepţia necompetenţei materiale a tribunalului şi prin sentinţa civilă nr. 1259/16.05.2018 s-a dispus declinarea acţiunii spre competentă soluţionare Curţii de Apel Constanţa, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

2. Hotărârea primei instanţe

Prin sentinţa civilă nr. 198/CA din data de 17 decembrie 2018, Curtea de Apel Constanţa – secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a respins acţiunea promovată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Comisia Centrală de Expertiză Medico-Militară prin Ministerul Apărării Naţionale şi Comisia de Expertiză Medico-Militară de pe lângă Spitalul Militar Constanţa prin Ministerul Apărării Naţionale, ca neîntemeiată.

3. Cererea de recurs

Împotriva sentinţei nr. 198/CA din data de 17 decembrie 2018 a Curţii de Apel Constanţa – secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs reclamantul A. prin care a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei recurate, şi în principal trimiterea cauzei spre rejudecare, iar în subsidiar reţinerea cauzei spre rejudecare cu consecinţa admiterii cererii de chemare în judecată.

În motivarea cererii de recurs, reclamantul a prezentat situaţia de fapt care a condus la starea litigioasă dintre părţi şi a reiterat motivele pe care şi-a întemeiat cererea de chemare în judecată.

În drept recurentul-reclamant şi-a întemeiat cererea de recurs pe motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

4. Apărările formulate în cauză

Intimatul-pârât Ministerul Apărării Naţionale a depus întâmpinare la cererea de recurs prin care a solicit să se respingă ca nefondat recursul.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului declarat în cauză

Înalta Curte examinând cu prioritate, în temeiul art. 248 C. proc. civ., excepţia nulităţii cererii de recurs, urmează a o admite pentru considerentele următoare:

Recursul este o cale extraordinară de atac care poate fi exercitată numai în termenul şi condiţiile expres prevăzute de lege.

Potrivit dispoziţiilor art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ. "cererea de recurs va cuprinde următoarele menţiuni: … d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat.", iar în conformitate cu pervederile art. 488 din acelaşi cod, casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru motivele de nelegalitate limitativ prevăzute în cuprinsul acestui articol.

Această normă imperativă instituie în sarcina recurentei obligaţia de a indica şi dezvolta motivele de nelegalitate pe care se întemeiază calea de atac, iar neîncadrarea în cazurile de casare prevăzute de dispoziţiile art. 488 C. proc. civ., atrage, conform dispoziţiilor art. 489 alin. (2) C. proc. civ., sancţiunea nulităţii recursului.

În plus, pe lângă cerinţa încadrării criticilor formulate în motivele de nelegalitate prevăzute de dispoziţiile art. 488 C. proc. civ., aceste critici trebuie să vizeze argumentele instanţei care a pronunţat hotărârea atacată, în caz contrar neputând fi exercitat controlul judiciar de către instanţa de recurs.

Instanţa învestită cu judecarea recursului poate exercita un control judecătoresc eficient numai în măsura în care motivele de nelegalitate sunt indicate şi dezvoltate într-o formă concretă şi se referă la una dintre situaţiile prevăzute de dispoziţiile art. 488 C. proc. civ.

În speţă, recurentul-reclamant nu a formulat veritabile critici la adresa sentinţei pronunţate de prima instanţă, prin care să arate în ce constă nelegalitatea acesteia, prin raportare la soluţia pronunţată de Curtea de Apel ori la argumentele arătate de instanţă în fundamentarea hotărârii.

Chiar dacă aceasta a indicat ca temei de drept motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte, în raport de argumentele prezentate în cuprinsul cererii de recurs, constată că a acest motiv de casare a fost invocat formal nefiind argumentat în conret.

Fără să combată în vreun fel raţionamentul instanţei de fond şi să formuleze astfel de critici susceptibile de cenzură în recurs, recurentul-reclamant A. s-a limitat, în susţinerea cererii de recurs la prezentarea situaţiei de fapt şi la reluarea apărărilor exprimate în faţa instanţei de fond.

În ceea ce priveşte afirmaţiile recurentului-reclamant conform cărora în mod nelegal a reţinut instanţa de fond că este inapt militar în raport de diagnosticul medical şi parametrii enumeraţi dîn H.G. nr. 56/2012, şi că în mod nelegal a interpretat instanţa de fond normele aprobate prin H.G. nr. 56/2012, Înalta Curte constată că acestea sunt enumerate formal fără ca recurentul să şi indice în ce constă efectiv nelegalitatea hotărârii recurate.

Or, această conduită procesuală urmăreşte o rejudecare a cauzei din partea instanţei de recurs în temeiul argumentelor deja analizate de către instanţa de fond.

Reiterarea apărărilor exprimate deja în faţa instanţei de fond, nu pot fi supuse analizei instanţei de recurs, în măsura în care această instanţă are competenţa de analiză doar cu privire la elemente de nelegalitate ale sentinţei instanţei de fond.

În cauză, condiţia legală a dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea greşelilor anume imputate instanţei şi încadrarea lor în motivele de nelegalitate limitativ prevăzute de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 1 - 8 C. proc. civ.

În aceste condiţii, Înalta Curte constată că cererea de recurs reprezintă în concret intenţia reclamantului de a i se rejudeca cauza într-o cale extraordinară de atac, deoarece soluţia instanţei de fond îl nemulţumeşte, însă fără a invoca efectiv critici care să se circumscrie motivelor de casare.

În consecinţă, reţinând că nu este posibilă o încadrare a conţinutului cererii de recurs într-unul din cazurile de casare reglementate de dispoziţiilor art. 488 C. proc. civ. şi constatând că în cauză nu au fost identificate motive de ordine publică ce ar putea fi ridicate din oficiu de către instanţă, în temeiul art. 489 alin. (2) C. proc. civ. Înalta Curte urmează a aplica sancţiunea expres prevăzută de lege, respectiv anularea căii de atac pentru nemotivare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinţei civile nr. 198/CA din data de 17 decembrie 2018 a Curţii de Apel Constanţa – secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca nemotivat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 28 septembrie 2021.