Nullity of extraordinary appeal for failure to articulate specific grounds of illegality in challenge to prosecutor reclassification denial

Şedinţa publică din data de 22 septembrie 2021

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Procedura în faţa primei instanţe

1. Cadrul procesual

1.1. Prin cererea înregistrată iniţial pe rolul Curţii de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2019 la data de 24.07.2019, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii, secţia pentru Procurori, a formulat contestaţie împotriva Hotărârii nr. 533/11.06.2019 emisă de către pârâtă, prin care s-a constatat neîndeplinirea condiţiilor de reîncadrare în funcţia de procuror, în temeiul art. 83 alin. (3) din Legea nr. 303/2004 privind Statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, de către reclamant.

1.2. Prin sentinţa nr. 566/08.07.2020 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2019 a fost admisă excepţia necompetenţei teritoriale a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, invocată de intimat prin întâmpinare şi s-a dispus declinarea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal la data de 03.08.2020, sub nr. x/2020

2. Hotărârea primei instanţe

Prin sentinţa nr. 218 din 19 octombrie 2020, Curtea de Apel Craiova – secţia contencios administrativ şi fiscal a respins contestaţia formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii, secţia pentru Procurori.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva sentinţei curţii de apel a formulat recurs, neîncadrat în drept, reclamantul A..

În motivarea cererii de recurs, recurentul-reclamant a arătat că a fost numit la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Biroul Teritorial Mehedinţi încă de la înfiinţare pentru că avea cele mai bune rezultate din Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinţi, că în fiecare an a obţinut calificativul " foarte bine", că a dobândit gradul de procuror la Parchetul General, că a părăsit unitatea la cerere în timp ce activa la Parchetul Judeţean Mehedinţi şi că legiuitorul nu a prevăzut o asemenea situaţie la data editării celor trei legi ale justiţiei, fiind unică în istoria sistemului judiciar.

Recurentul a mai arătat că a fost revocat din funcţie " ca necorespunzător, deoarece începuse redactarea unui rechizitoriu cu 18 arestaţi pentru cea mai mare evaziune fiscală, că mafia a pus la cale revocarea sa şi că abia după 1 an şi 6 luni Consiliul Superior al Magistraturii i-a răspuns prin adresa nr. x/2017 că actele care au stat la baza ordinului de revocare " conţin date referitoare la dosarele penale aflate în lucru". S-a mai arătat că în mod nelegal a fost emisă rezoluţia nr. 1333/IJ/310/DIP din 21.03.2016 şi că există la SIIJ un dosar penal împotriva inspectorilor judiciari pentru fals intelectual şi abuz în serviciu.

II. Procedura derulată în recurs

Intimata-pârâtă Inspecţia Judiciară a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia nulităţii recursului pentru neîncadrarea criticilor în cazurile de casare prevăzute de art. 488 din C. proc. civ., pe fond, a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

III. Soluţia instanţei de recurs

În conformitate cu prevederile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., analizând cu prioritate, excepţia nulităţii recursului, invocată prin întâmpinare, Înalta Curte constată că excepţia este întemeiată, urmând a fi admisă, pentru următoarele considerente:

Recursul este o cale extraordinară de atac, care poate fi exercitată numai pentru motivele de nelegalitate expres şi limitativ prevăzute de art. 488 din C. proc. civ.

Potrivit dispoziţiilor imperative ale art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., cererea de recurs trebuie să cuprindă motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele se vor depune printr-un memoriu separat, iar în conformitate cu prevederile art. 488 din acelaşi cod, casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru motivele de nelegalitate limitativ prevăzute în cuprinsul acestui articol.

Această normă imperativă instituie în sarcina recurentului obligaţia de a indica şi dezvolta motivele de nelegalitate pe care se întemeiază calea de atac, iar neîncadrarea în cazurile de casare prevăzute de dispoziţiile art. 488 C. proc. civ., atrage, conform dispoziţiilor art. 489 alin. (2) C. proc. civ., sancţiunea nulităţii recursului.

În plus, pe lângă cerinţa încadrării criticilor formulate în motivele de nelegalitate prevăzute de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ., aceste critici trebuie să vizeze argumentele instanţei care a pronunţat hotărârea atacată, în caz contrar neputând fi exercitat controlul judiciar de către instanţa de recurs.

Instanţa învestită cu judecarea recursului poate exercita un control judecătoresc eficient numai în măsura în care motivele de nelegalitate sunt indicate şi dezvoltate într-o formă concretă şi se referă la una dintre situaţiile prevăzute de dispoziţiile art. 488 C. proc. civ.

În speţă, cererea de recurs nu cuprinde cuprinde motivele de nelegalitate pe care recurentul îşi întemeiază cererea, iar motivele expuse de acesta sunt confuze, imprecise şi generale şi nu permit analizarea hotărârii recurate în cadrul niciunui motiv de casare din cele prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 din C. proc. civ.

Totodată, cerere de recurs formulată nu are indicat vreunul din motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ. şi nici nu au fost formulate critici care să permită încadrarea lor, din oficiu, într-unul din cazurile expres şi limitativ prevăute de acest text de lege, recurentul rezumându-se la expunere unor afirmaţii pe care nu le-a structurat din punct de vedere juridic, nesubliiniind relevanţa pe care acestea o reprezintă în raport cu soluţia instanţei de fond.

IV. Temeiul legal al soluţiei adoptat în recurs

Prin urmare, pentru considerentele arătate şi constatând că nu există motive de ordine publică ce pot fi invocate de instanţă din oficiu, iar recurentul-reclamant nu s-a conformat exigenţelor cerute de lege şi nu a formulat critici care să permită încadrarea motivelor de recurs într-unul din cazurile expres şi limitativ prevăzute de art. 488 din C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul art. 248 coroborat cu art. 489 alin. (2) C. proc. civ., va admite excepţia nulităţii recursului, invocată prin întâmpinare, şi va constata nul recursul formulat de reclamantul A..

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia nulităţii recursului invocată prin întâmpinare.

Constată nul recursul formulat de reclamantul A. împotriva sentinţei nr. 218 din 19 octombrie 2020 pronunţate de Curtea de Apel Craiova–Secţia contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 22 septembrie 2021.