Mayoral incompatibility with school board membership: non-retroactivity of statutory amendments to conflict-of-interest prohibitions

Şedinţa publică din data de 14 septembrie 2021

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1.1. Obiectul cererii de chemare în judecată

La data de 24.07.2018, reclamantul A. a chemat în judecată pârâta Agenţia Naţională de Integritate solicitând anularea Raportului de evaluare nr. x/09.07.2018, întocmit de pârâtă.

1.2. Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa nr. 497 din 1 noiembrie 2018 a Curţii de Apel Craiova – secţia contencios administrativ şi fiscal s-a admis cererea formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâta AGENŢIA NAŢIONALĂ DE INTEGRITATE. S-a dispus anularea Raportului de evaluare nr. x/09.07.2018 din data de 09.07.2018 întocmit de pârâta Agenţia Naţională de Integritate. S-a luat act că nu se solicită cheltuieli de judecată.

1.3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei nr. 497 din 1 noiembrie 2018 a Curţii de Apel Craiova – secţia de contencios administrativ şi fiscal, pârâta Agenţia Naţională de Integritate a declarat recurs întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

În opinia recurentei, instanţa de fond a pronunţat o hotărâre cu încălcarea şi, aplicarea greşită a normelor de drept material, respectiva dispoziţiilor art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 precum şi a prevederilor O.U.G. nr. 49/2014 prin care s-a modificat Legea nr. 1/20011 raportat la incompatibilitatea în care s-a găsit intimatul prin exercitarea simultană atât a funcţiei de primar al comunei Coşoveni, judeţul Dolj, cât şi a funcţiei de membru în Consiliul de Administraţie al Şcolii Gimnaziale Coşoveni, judeţul Dolj, potrivit Proceselor-verbale de şedinţă din care rezultă activitatea şi prezenţa acestuia în Consiliul de Administraţie.

Susţine recurenta că prima instanţă a reţinut că această situaţie de incompatibilitate a dispărut ca urmare a modificărilor aduse Legii învăţământului prin O.U.G. nr. 49/2014.

În condiţiile arătate, deşi este necontestat că prevederile legale aplicabile perioadei evaluate sunt anterioare modificărilor aduse legii prin O.U.G. nr. 49/2014, se. apreciază că, raportat la scopul urmărit de legiuitor atât la momentul adoptării art. 96 din Legea nr. 1/2011, cât şi ulterior prin modificările introduse apare ca fiind excesivă soluţia administrativă dispusă de intimaţa-pârâtă prin raportul de evaluare.

În plus, modificările legislative aduse prin O.U.G. nr. 49/2014 au intervenit anterior definitivării situaţiei juridice a reclamantului, generată de raportul de evaluare a stării de incompatibilitate.

Astfel, recurenta precizează că raţionamentul instanţei de fond este bazat pe o interpretare eronată a prevederilor legale incidente.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

2.1. Examinând sentinţa recurată prin prisma criticilor invocate prin cererea de recurs, a apărărilor invocate prin întâmpinare şi a dispoziţiilor legale incidente în materia supusă verificării, Înalta Curte constată că recursul este fondat, pentru considerentele expuse în continuare.

Prin cererea de chemare în judecată aşa cum a fost formulată, intimatul-reclamant a solicitat anularea Raportului de evaluare nr. x/09.07.2018, întocmit de Inspecţia de Integritate din cadrul Agenţiei Naţionale de Integritate.

La data de 01.07.2016, Agenţia Naţională de Integritate, în temeiul art. 12 alin. (1), din Legea nr. 176/2010 a fost sesizată de către o persoană fizică, în lucrarea nr. 27777/S/1I/01.07.2016, cu privire la faptul că A., primar al comunei Cosoveni, judeţul Dolj, nu a respectat regimului juridic al incompatibilităţilor, întrucât simultan cu funcţia de primar a exercitat calitatea membru în Consiliul de Administraţie al Şcolii Gimnaziale Cosoveni, judeţul Dolj.

Din perspectiva legiuitorului, nu prezintă importanţă dacă cele două funcţii au fost exercitate efectiv şi nici gradul de implicare în aceste activităţi ori dacă au fost remunerate, interdicţia legală fiind una absolută şi necondiţionată, nefiind susceptibilă de circumstanţieri individuale, nepermiţând individualizări ale situaţiilor, de la caz la caz.

Starea de incompatibilitate este generată prin simpla deţinere simultană a două funcţii/calităţi reglementate ca fiind incompatibile potrivit legii, fără analizarea motivelor pentru care a exercitat funcţia stabilită de legiuitor ca fiind incompatibilă, aşa cum greşit a reţinut instanţa de fond.

Conform prevederilor art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparentei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare, "Funcţia de primar şi viceprimar, primar general şi viceprimar al municipiului Bucureşti, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean este incompatibilă cu: (...) d) funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administraţie ori cenzor sau orice funcţie de conducere ori de execuţie la societăţile comerciale, inclusiv băncile sau alte instituţii de credit, societăţile de asigurare şi cele financiare, iar regiile autonome de interes naţional sau local, la companiile şi societăţile naţionale, precum şi la instituţiile publice.

Se precizează faptul că textul de lege mai sus menţionat a fost modificat prin Legea nr. 128/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, s-a aflat în vigoare până la data de 10.06.2017, când a fost modificat după cum urmează: "Funcţia de primar şi viceprimar, primar general şi viceprimar al municipiului Bucureşti, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean este incompatibilă cu exercitarea următoarelor funcţii sau calităţi: (...) d) funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administraţie ori cenzor sau orice funcţie de conducere ori de execuţie la societăţile reglementate de Legea societăţilor 31/1990, republicată cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv băncile sau alte instituţii de credit, societăţile de asigurare şi cele financiare, la regiile autonome de interes naţional la companiile şi societăţile naţionale, precum şi la instituţiile publice cu excepţia reprezentanţilor în adunarea generală a acţionarilor la societăţile reglementate de Legea 31/1990, republicată cu modificările şi completările ulterioare, a membrilor în consiliile de administraţie ale unităţilor şi instituţiilor de învăţământ de stat sau confesionale şi ale spitalelor publice din reţeaua autorităţilor administraţiei publice locale sau a altor reprezentanţi ai instituţiilor publice din subordinea unităţilor administrativ teritoriale sau la care unitatea administrativ teritorială pe care o conduce deţine participaţie".

Astfel, din analiza prevederilor legale incidente, referitoare la evaluarea regimului juridic al incompatibilităţilor de către A., se reţine faptul că, actul normativ aplicabil perioadei supuse evaluării este cel aflat în vigoare la data faptelor, respectiv până la modificarea survenită prin Legea nr. 128/2017.

Din interpretarea coroborată a dispoziţiilor art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 şi art. 96 alin. (2) din Legea nr. 1/2011, în forma în vigoare la acea dată, rezultă că prin instituirea obligaţiei unui primar de a-şi desemna un reprezentant în consiliul de administraţie al unităţilor de învăţământ legiuitorul a urmărit respectarea prevederilor legale referitoare la incompatibilitatea funcţiei de primar şi evitarea apariţiei unor astfel de situaţii.

Legea nr. 1/2011 prevedea obligativitatea primarului de a desemna un reprezentant al său în Consiliul de administraţie al şcolii şi anume o altă persoană din aparatul său de specialitate pentru a nu se genera o incompatibiliatate de genul celei prevăzute de art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003.

Instanţa apreciază că legiuitorul a folosit expresia reprezentant al primarului tocmai pentru a pune în concordanţă cele două acte normative, astfel încât legea nouă, Legea nr. 1/2011, aflată în vigoare în perioada supusă evaluării, până la data intrării în vigoare a O.U.G. nr. 49/2014, să respecte dispoziţiile privind incompatibilităţile funcţiei de primar stipulate expres de legea veche (Legea nr. 161/2003).

Hotărârea instanţei de fond încalcă principiul neretroactivităţii legii civile, întrucât Ordonanţa de Urgenţă nr. 49/2014 a intrat în vigoare ulterior datei avute în vedere de inspectorul de integritate atunci când a constatat incompatibilitatea intimatului-reclamant.

Prin urmare, incompatibilitatea în care se găseşte intimatul - reclamant trebuie privită din perspectiva dispoziţiilor art. 96 din Legea nr. 1/2011 în forma avută anterior modificării prin O.U.G. nr. 49/2014, care prevedea că în consiliul de administraţie al unităţilor de învăţământ se va desemna "un reprezentant al primarului", coroborate cu dispoziţiile art. 87 alin. (1) lit. din) Legea 161/2003.

Prin urmare, contrar celor reţinute de instanţa de fond, recurenta-pârâtă a aplicat în mod corect prevederile ce reglementau incompatibilităţile aferente funcţiei de primar în perioada reţinută în cuprinsul raportului de evaluare, iar faptul că raportul de evaluare s-a emis ulterior modificării Legii nr. 1/2011 prin O.U.G. nr. 49/2014 nu este de natură a înlătura situaţia de incompatibilitate în care s-a aflat intimatul.

2.2. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs

În temeiul prevederilor art. 20 din Legea 544/2004 şi dispoziţiilor art. 497 C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul, va casa sentinţa recurată şi, în rejudecare, va respinge acţiunea ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de pârâta Agenţia Naţională de Integritate împotriva sentinţei nr. 497/2018 din 1 noiembrie 2018 a Curţii de Apel Craiova – secţia contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa recurată şi, în rejudecare, respinge acţiunea ca neîntemeiată.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 14 septembrie 2021.