Res judicata barring administrative compensation claims for game-induced damage to pisciculture stocks

Şedinţa publică din data de 14 septembrie 2021

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1.1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin acţiunea înregistrată la data de 14.02.2018, reclamanţii A. şi B. S.R.L., în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Apelor şi Pădurilor (continuator al Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor) şi C., au solicitat instanţei obligarea autorităţilor pârâte, în solidar, la a elibera toate actele administrative necesare la emiterea unui act administrativ privind plata despăgubirilor pentru pagubele produse culturilor piscicole de către exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic, cuprinse în anexele nr. 1 şi 2 din Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, conform art. 13 din actul normativ amintit. Despăgubirile urmează a fi plătite către persoanele vătămate, care îşi unesc interesele, în sensul art. 18 alin. (1) din Legea Contenciosului Administrativ (nr. 554/2004). Cuantumul acceptat al despăgubirilor, conform Procesului-Verbal de constatare încheiat la data de 03.12.2015, de către gestionarul şi paznicul fondului cinegetic al fondului de vânătoare 39 Lita, Comuna Ciurila, judeţul Cluj, este de 4.943.000 RON, adică 247.150 RON, pentru fiecare an calendaristic, începând cu anul 1996, cu cheltuieli de judecată.

1.2. Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa nr. 275/2018 din 7 noiembrie 2018, Curtea de Apel Cluj – secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal a luat act de renunţarea la judecata cererii de chemare în judecată formulate de reclamanţii A. şi B. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta C., a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Ministerul Apelor şi Pădurilor, a admis excepţiile lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor Ministerul Mediului şi Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice şi a respins acţiunea formulată în contradictoriu cu aceşti pârâţi, ca fiind formulată faţă de persoane fără calitate procesuală pasivă, a admis excepţia autorităţii de lucru judecat a sentinţei civile nr. 1/2018 pronunţată în dosarul nr. x/2017 al Curţii de Apel Cluj şi a respins acţiunea formulată, ca urmare a admiterii excepţiei, a respins restul excepţiilor procesuale, ca rămase fără obiect.

1.3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei civile nr. 275 din 7 noiembrie 2018 a Curţii de Apel Cluj – secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, reclamanţii A. şi B. S.R.L. au declarat recurs, criticând hotărârea pentru nelegalitate.

Cererea a fost respinsă de prima instanţă, motivat pe aceea că există autoritate de lucru judecat faţă de sentinţa civilă nr. 1/2018, definitivă, pronunţată în dosarul nr. x/2017 al Curţii de Apel Cluj, cu toate că, această hotărâre nu a fost pronunţată în contradictoriu cu aceleaşi părţi şi nici nu se referă la fondul cauzei, instanţa apreciind cererea aceluiaşi reclamant ca fiind una în care se solicită constatarea unui drept real asupra unor amenajări piscicole şi nicidecum o cerere în acordarea de despăgubiri pentru daune aduse animalelor domestice de animalele din speciile protejate.

În opinia recurentului, conform art. 430 (1) C. proc. civ. hotărârea judecătorească ce a soluţionat, în tot sau în parte, fondul procesului sau statuează asupra unei excepţii procesuale ori asupra oricărui alt incident are, de la pronunţare, autoritate de lucru judecat cu privire la chestiunea tranşată. Precizează recurentul că, hotărârea nr. 1/2018 04.01.2018, din dosarul nr. x/2017, nu a soluţionat fondul, ci s-a limitat la a se pronunţa asupra unei excepţii procesuale active a reclamanţilor din prezenta, raportat la faptul că aceştia nu deţin cu certitudine în proprietate construcţiile şi amenajările hidrotehnice de la D..

Susţine recurentul că, în prezentul dosar sunt solicitate despăgubiri pentru pagubele produse culturilor piscicole/animalelor domestice de către exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic, cuprinse în anexele nr. 1 şi 2, din Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, conform art. 13 din actul normativ amintit. Culturile piscicole aparţin recurenţilor care şi-au unit interesele şi au dovedit că au cumpărat puietul şi au hrănit animalele.

Precizează recurentul că, în dosarul faţă de care se reţine autoritatea de lucru judecat nr. 450/33/2017, în contradictoriu cu Comuna Curila şi Ministerul Apelor şi Pădurilor, fără a fi împrocesuaţi C. şi Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice, ori Ministerul Mediului, instanţa concluzionează faţă de aceeaşi cerere că "reclamantul nu a făcut dovada că a cumpărat amenajările hidrotehnice, în schimb făcându-se dovada că acestea sunt patrimoniul altor persoane, reclamantul nu a făcut dovada că s-a obţinut dreptul de folosinţă asupra amenajărilor hidrotehnice."

II. Considerentele şi soluţia Înaltei Curţi asupra recursului

2.1. Înalta Curte va analiza mai întâi excepţia nulităţii recursului, pentru neîncadrarea în motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., excepţie invocată de intimaţii-pârâţi.

Din cuprinsul cererii de recurs, reiese că recursul este motivat, iar criticile formulate se încadrează, în principal, în cazul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Prin urmare, Înalta Curte va respinge excepţia nulităţii recursului, ca neîntemeiată.

Pe fondul recursului, se reţin următoarele.

Aşa cum rezultă din înscrisurile existente la dosarul cauzei, reclamanţii din prezentul dosar, în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Apelor şi Pădurilor şi Comuna Ciurila, au solicitat instanţei obligarea autorităţii pârâte Comuna Ciurila la a elibera toate actele administrative necesare şi a autorităţii pârâte Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor la emiterea unui act administrativ privind plata despăgubirilor pentru pagubele produse culturilor piscicole de către exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic, cuprinse în anexele nr. 1 şi 2 din Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, conform art. 13 din actul normativ amintit, despăgubiri ce urmează a fi plătite către persoanele vătămate, care îşi unesc interesele, în sensul art. 18 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, cu precizarea cuantumului acceptat al despăgubirilor conform procesului-verbal de constatare încheiat la data de 03.12.2015, de către gestionarul şi paznicul fondului cinegetic al fondului de vânătoare 39 Lita, Comuna Ciurila, judeţul Cluj, care este de 4.943.000 RON, adică 247.160 RON pentru fiecare an calendaristic, începând cu anul 1996.

Prin sentinţa civilă nr. 1/04.01.2018, rămasă definitivă prin nerecurare, Curtea de Apel Cluj a admis excepţia lipsei calităţii procesuale active invocată de pârâta Comuna Ciurila şi a respins acţiunea în contencios administrativ formulată de reclamanţii A. şi B. S.R.L. în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Apelor şi Pădurilor şi Comuna Ciurila ca fiind formulată de persoane lipsite de calitate procesuală activă şi a respins cererea pârâtei Comuna Ciurila de obligare a reclamanţilor la plata cheltuielilor de judecată.

Instanţa de fond corect a reţinut că în dosarul nr. x/2017 al Curţii de Apel Cluj, reclamanţii au fost aceleaşi persoane ca cele din prezenta cauză. În privinţa pârâţilor, unul dintre pârâţii din dosarul nr. x/2017 al Curţii de Apel Cluj, şi anume Ministerul Apelor şi Pădurilor, figurează ca pârât şi în prezenta pricină.

În consecinţă, în ceea ce priveşte excepţia autorităţii de lucru judecat, în mod corect instanţa de fond a admis această excepţie având în vedere faptul că, prin sentinţa civilă nr. 1/2018, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, în dosarul nr. x/2017, definitivă, s-a soluţionat aceeaşi acţiune.

În consecinţă, având în vedere că nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori în aceeaşi calitate, în temeiul aceleiaşi cauze şi pentru acelaşi obiect şi oricare dintre părţi poate opune lucrul anterior judecat într-un alt litigiu, dacă are legătură cu soluţionarea acestuia din urmă, corect s-a admis excepţia autorităţii de lucru judecat a sentinţei civile nr. 1/2018, pronunţată în dosarul nr. x/2017 al Curţii de Apel Cluj şi s-a respins acţiunea formulată, ca urmare a admiterii excepţiei.

2.2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs.

Pentru toate considerentele expuse de fapt şi de drept expuse, în temeiul art. 496 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul formulat de reclamanţii A. şi B. S.R.L.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepţia nulităţii recursului.

Respinge recursul declarat de reclamanţii A. şi B. S.R.L. împotriva sentinţei civile nr. 275/2018 din 7 noiembrie 2018 a Curţii de Apel Cluj – secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 14 septembrie 2021.