Inadmissibility of extraordinary appeal for failure to articulate specific grounds of illegality under civil procedure

Şedinţa publică din data de 14 septembrie 2021

Asupra recursurilor de faţă,

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1.1 . Sesizarea instanţei de fond

Reclamanta A. a formulat contestaţie, înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti la data de 02.08.2018, în contradictoriu cu pârâtul Fondul de Garantare a Asiguraţilor şi a solicitat anularea deciziei FGA nr. 15856/16.07.2018 şi obligarea FGA la diferenţa neachitată de 21,10 RON daune materiale şi 53.280 euro daune morale, precum şi obligarea pârâtei la cheltuieli de judecată. În ceea ce priveşte daunele morale, reclamanta susţine, în esenţă, că acestea sunt justificate având în vedere istoricul său medical, precum şi repercusiunile pe care prejudiciul cauzat ca urmare a evenimentului rutier l-a avut în plan familial, profesional, social şi psihic. Reclamanta a arătat că a solicitat daunele morale pentru afectarea semnificativă a creşterii şi dezvoltării sale mentale, a dreptului la o viaţă normală şi a speranţei de viaţă; durerile fizice şi psihice; ajutorul unor terţe persoane; prejudiciul de agrement.

1.2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa nr. 4 decembrie 2018 a Curţii de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a admis in parte acţiunea privind pe reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul FONDUL DE GARANTARE A ASIGURAŢILOR, a anulat in parte decizia FGA nr. 15856/16.07.2018, în ceea ce priveşte daunele morale, a obligat FGA la emiterea unei noi decizii prin care să acorde reclamantei daune morale în cuantum total de 16.590 RON, a respins în rest acţiunea ca nefondată şi, în consecinţă, a menţinut în rest decizia FGA, a obligat FGA către reclamantă la cheltuieli de judecată în sumă de 350 RON taxă timbru, precum şi onorariu redus de avocat în sumă de 1000 RON.

1.3. Calea de atac exercitată

Împotriva acestei sentinţe, reclamanta A. şi pârâtul Fondul de Garantare a Asiguraţilor au declarat recurs.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursurilor declarate în cauză

2.1. Înalta Curte urmează a analiza, cu prioritate, conform art. 248 C. proc. civ., în condiţiile art. 489 alin. (2) raportat la art. 499 C. proc. civ., excepţia nulităţii recursurilor.

În ceea ce priveşte recursul declarat de recurentul-pârât Fondul de Garantare a Asiguraţilor, se reţine că " motivele de recurs " invocate nu vizează veritabile critici de nelegalitate, chestiunile la care se referă acesta neîncadrându-se în cazurile de casare a hotărârii pentru motivele de nelegalitate prevăzute (expres şi limitativ) la art. 488 alin. (1) C. proc. civ. şi ca atare nu pot face obiectul analizei în recurs.

Recurentul-pârât critică sentinţa pronunţată de instanţa de fond fără însă a preciza în mod concret care sunt motivele de casare dintre cele prevăzute la art. 488 C. proc. civ. la care se referă atunci când solicită admiterea cererii sale de recurs.

Simpla formulare a căii extraordinare de atac, fără ca recurentul-pârât să precizeze în mod explicit în ce sens au fast încălcate sau greşit interpretate şi aplicate unele prevederi legale nu poate echivala cu arătarea motivelor de nelegalitate care să poată fi analizate de instanţa de recurs.

În ceea ce priveşte recursul declarat de recurenta-reclamantă A., instanţa de control judiciar constată că nici acest recurs nu îndeplineşte cerinţele de formă prevăzute de dispoziţiile art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ.

În speţă, se constată că recursul, deşi încadrat formal în dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 din C. proc. civ., nu conţine critici care să poată fi încadrate în textul indicat şi, de altfel, în niciunul din motivele de casare cuprinse în art. 488 alin. (1) din acest cod, recurenta-reclamantă nedezvoltând critici propriu-zise faţă de soluţia pronunţată de instanţa de fond.

Textul de lege se interpretează în sensul formulării unei argumentări juridice a nelegalităţii invocate, prin indicarea dispoziţiilor legale pretins încălcate ori greşit aplicate de instanţă şi prin precizarea eventualelor greşeli săvârşite de instanţă în legătură cu aceste dispoziţii legale, în lipsa acestor menţiuni neputându-se exercita controlul judiciar.

Astfel, din lecturarea motivelor de recurs se observă că reclamanta s-a limitat la reluarea aspectelor ce privesc nemulţumirea sa cu privire la modul de soluţionare al daunelor morale.

Or, în litera şi spiritul dispoziţiilor legale citate anterior, simpla nemulţumire a părţilor cu privire la hotărârea pronunţată nu este suficientă, ci este necesar ca recursul să fie întemeiat pe cel puţin unul dintre motivele prevăzute expres şi limitativ de lege, fiind o cale de atac de reformare prin care se realizează exclusiv controlul de legalitate a hotărârii atacate, deoarece, părţile au avut la dispoziţie o judecată în fond în faţa primei instanţe.

În concluzie, cum recurenta-reclamantă nu a expus critici pertinente şi concrete la adresa sentinţei recurate, care să poată fi încadrate în cazurile de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepţia şi va constata nulitatea recursului declarat de recurenta-reclamantă.

2.2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru considerentele arătate, Înalta Curte, în temeiul art. 486 alin. (3) şi art. 489 alin. (2) C. proc. civ., urmează a constata nulitatea recursurilor declarate de pârâtul Fondul de Garantare a Asiguraţilor şi de reclamanta A..

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia nulităţii recursurilor.

Constată nulitatea recursurilor declarate de pârâtul Fondul de Garantare a Asiguraţilor şi de reclamanta A. împotriva sentinţei civile nr. 5064 din 4 decembrie 2018 a Curţii de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 14 septembrie 2021.