Conflict between military prosecutor salary rules and general justice system salary framework: applicability of defense sector bonuses to civil auxiliary staff

Şedinţa publică din data de 14 septembrie 2021

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1.1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII a contencios administrativ şi fiscal, la data de 12.04.2018, sub nr. x/2018 A. şi B. au solicitat în contradictoriu cu pârâta Direcţia Naţională Anticorupţie pronunţarea unei hotărâri prin care să se dispună anularea Deciziei comune de salarizare nr. 534 din 19 decembrie 2017 a procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, de stabilire a drepturilor salariale pentru susnumiţii ca urmare a aplicării Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice şi a Deciziei procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie nr. 128 din 02 martie 2018, de soluţionare a contestaţiilor formulate la angajator împotriva deciziei de salarizare arătată la alineatul anterior şi emiterea unor noi decizii de salarizare şi la recalcularea drepturilor salariale potrivit următoarelor principii: stabilirea salariului de bază conform Cap. II din Anexa nr. V la Legea - cadru nr. 153/2017, corespunzător nivelului de parchet, vechimii în muncă şi în funcţie la care ne situăm şi la care să se adauge sporurile prevăzute de art. 4 şi art. 5 din Cap. VIII al Anexei nr. V din aceeaşi lege, dar fără reducerea nivelului salarial sub cel existent în plată în luna decembrie a anului 2017 - pentru reclamant B.; aplicarea dispoziţiilor cuprinse în Anexa nr. VI, cap. 2, art. 19 din Legea nr. 153/2017 şi cele cuprinse în Anexa nr. VI, cap. 2, art. 23 din Legea nr. 153/2017 coroborat cu art. 7 alin. (3) din Legea 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale şi cu art. 2 din Anexa nr. V, cap. VIII a Legii nr. 153/2017 - pentru ambii reclamanţi; aplicarea dispoziţiilor art. 16 şi ale art. 41 din Constituţia României, astfel cum au fost interpretate prin Deciziile Curţii Constituţionale nr. 872/25.06.2010 şi nr. 874/25.06.2010 - pentru reclamant B..

De asemenea au solicitat obligarea pârâtei la plata sumelor solicitate, începând cu data de 01 ianuarie 2018, actualizate în raport cu indicele de inflaţie până la data plăţii efective, precum şi în continuare după pronunţarea hotărârii - pentru ambii reclamanţi precum şi la plata dobânzilor penalizatoare sub forma dobânzii legale pentru executarea cu întârziere a obligaţiei de plată privind drepturile salariale, dobânzi ce se vor calcula începând cu data de 01 ianuarie 2018 - pentru ambii reclamanţi.

1.2. Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa nr. 4356 din 29 octombrie 2018 a Curţii de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal s-a respins cererea formulată de reclamanţii A. Şi B., în contradictoriu cu pârâta Direcţia Naţională Anticorupţie, ca neîntemeiată.

1.3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei civile nr. 4356 din 29 octombrie 2018 a Curţii de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal au declarat reclamanţii B., A., solicitând admiterea recursului, casarea sentinţei recurate şi trimiterea cauzei spre rejudecare.

În opinia recurenţilor, în speţa de faţă, există un posibil conflict logic între prevederile art. 2 cap. VIII, Anexa nr. V din Legea nr. 153/2017 care dispun că salarizarea grefierilor se face "potrivit prevederilor prezentei legi şi reglementărilor referitoare la drepturile materiale şi băneşti specifice calităţii de militar activ, respectiv de salariat civil al Ministerului Apărării Naţionale" şi cele înserate în textul art. 69. cap. II, Anexa VI conform cărora pentru personalul auxiliar de specialitate şi pentru personalul conex militar şi civil de la instanţele judecătoreşti şi parchetele militare se aplică, în mod corespunzător, reglementările specifice personalului din sistemul justiţiei".

Consideră recurenţii că dispoziţiile cuprinse în Anexa nr. VI, cap. 2. art. 69 din Legea nr. 153/2017 nu exclud "de plano" aplicarea, în ceea ce priveşte grefierii Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul pentru efectuarea urmăririi penale în cauze privind infracţiunile de corupţie săvârşite de militari, întrucât aceştia au calitatea de grefieri civili ai unui parchet militar (potrivit art. 118 alin. (5) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, personalul auxiliar de la instanţele si parchetele militare, de la secţiile din cadrul Parchetului de pe Lângă înalta Curte de Casaţie si Justiţie si Direcţiei Naţionale Anticorupţie poate proveni şi din rândul militarilor activi), iar parchetele militare sunt asimilate structurilor centrale ale Ministerului Apărării Naţionale.

Pe de altă parte, precizează recurenţii că, a da unică aplicabilitate dispoziţiilor art. 69 din Legea nr. 153/2017, ar însemna lipsirea totală de efecte a altor două prevederi legale, respectiv art. 2 cap. VIII. Anexa nr. V din Legea nr. 153/2017 şi art. 7 alin. (3) din Legea nr. 346/2006. Or, menţionează recurenţii că, este greu de crezut că două texte de lege, deşi există, ele nu au nici o utilitate juridică. Cu atât mai mult cu cât unul din acestea (art. 2, Anexa V) este simultan cu cel atât de controversat respectiv cu art. 69.

Din aceste motive considerăb recurenţii că se află în faţa unei probleme de interpretare, care nu poate fi soluţionată decât prin analiza corelată a celor două texte normative, iar nu prin excludere reciprocă.

Aşadar, apreciază că prevederile arătate mai sus se completează una pe cealaltă, în sensul că grefierii civili din cadrul parchetelor militare sunt salarizaţi potrivit regulilor specifice personalului din domeniul justiţiei, dar fără excluderea particularităţilor specifice salarizării personalului civil din cadrul unităţilor militare. Numai prin această interpretare se poate da eficienţă juridică tuturor textelor legale.

Consideră recurenţii că, în acest sens trebuia să se pronunţe instanţa de fond, cu atât mai mult cu cât din interpretarea prevederilor Legii nr. 45/1994, respectiv art. 6, art. 7 şi art. 27 coroborat cu art. 7 alin. (3) din Legea nr. 346/2006 rezultă neîndoielnic că parchetele militare sunt structuri centrale ale armatei române.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Examinând sentinţa atacată prin prisma criticilor formulate şi a dispoziţiilor legale incidente, Înalta Curte constată următoarele:

Din înscrisurile existe la dosarul cauzei, se observă că modul de calcul al salariilor de bază cuvenite recurenţilor-reclamanţi a avut în vedere dispoziţiile art. 38 alin. (1) şi (3) lit. a) şi alin. (6) din Legea – cadru nr. 153/2017, potrivit cărora: "(1) Prevederile prezentei legi se aplică etapizat, începând cu data de 1 iulie 2017 (…). (3) Începând cu data de 1 ianuarie 2018 se acordă următoarele creşteri salariale: a) cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, indemnizaţiilor de încadrare, precum şi cuantumul brut al sporurilor,(…) se majorează cu 25% faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017, fără a depăşi limita prevăzută la art. 25, în măsura în care personalul respectiv îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii (…) (6) În situaţia în care, începând cu 1 ianuarie 2018, salariile de bază, soldele de funcţie/salariile de funcţie, indemnizaţiile de încadrare sunt mai mari decât cele stabilite potrivit prezentei legi pentru anul 2022 sau devin ulterior mai mari ca urmare a majorărilor salariale reglementate, se acordă cele stabilite pentru anul 2022".

În privinţa recurentului-reclamant A., corect s-a reţinut că, din analiza Capitolului II şi a art. 17 alin. (5) Secţiunea a IV Legea 153/2017 din Anexa V la Legea nr. 153/2017, salariul de bază acordat nu a atins nivelul prevăzut pentru anul 2022, astfel că i s-au aplicat în mod corect dispoziţiile prevăzute de art. 38 alin. (3) din Legea–cadru nr. 153/2017, intervenind majorarea indemnizaţiei de încadrare avute la nivelul lunii decembrie 2017 cu 25%.

În privinţa recurentei-reclamante B., instanţa reţine că, din analiza Capitolului II şi a art. 17 alin. (5) Secţiunea a IV Legea 153/2017 din Anexa V la Legea nr. 153/2017, salariul de bază acordat a atins nivelul prevăzut pentru anul 2022, astfel că i s-a aplicat în mod corect textul art. 38 alin. (6) din Legea–cadru nr. 153/2017, intervenind acordarea indemnizaţiei stabilite pentru anul 2022.

În privinţa aplicabilităţii dispoziţiilor specifice familie ocupaţionale de funcţii bugetare "Apărare, ordine publică li securitate naţională", instanţa reţine următoarele:

Potrivit art. 19 şi art. 23 Cap. II Anexa VI din Legea nr. 153/2017 "(art. 19) Pentru realizarea prerogativelor constituţionale de apărare, ordine publică şi securitate naţională, personalul militar, poliţiştii, funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare şi personalul civil beneficiază de majorarea soldei de funcţie/salariului de funcţie/salariului de bază cu 7,5%. (art. 23) Personalul militar, poliţiştii, funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare şi personalul civil care sunt încadraţi în structurile centrale ale instituţiilor din sistemul naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională sau în structuri militare ale NATO sau UE dislocate pe teritoriul României, beneficiază de majorarea soldei de funcţie/salariului de funcţie/salariului de bază cu 12,5%.

Potrivit art. 7 alin. (1) şi (3) Legea 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale Structurile centrale ale Ministerului Apărării Naţionale, subordonate nemijlocit Ministrului apărării naţionale, sunt:(…).(3) (…) Serviciul pentru efectuarea urmăririi penale în cauze privind infracţiunile de corupţie săvârşite de militari din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie sunt asimilate structurilor centrale ale Ministerului Apărării Naţionale(…)

Potrivit art. 69 alin. (3) şi (4) Cap. II, Anexa IV din Legea nr. 153/2017 (3) Pentru personalul auxiliar de specialitate şi pentru personalul conex militar şi civil de la instanţele judecătoreşti şi parchetele militare se aplică, în mod corespunzător, reglementările specifice personalului din sistemul justiţiei.(4) Pentru personalul civil al Ministerului Apărării Naţionale din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie se aplică, în mod corespunzător, reglementările specifice personalului din sistemul justiţiei.

Astfel, din analiza dispoziţiilor legale anterior menţionate, instanţa reţine că personalul auxiliar de specialitate din cadrul Serviciului pentru efectuarea urmăririi penale în cauze privind infracţiunile de corupţie săvârşite de militari din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie intră în categoria personalului civil din cadrul unei structuri centrale a Ministerului Public căruia i se aplică reglementările specifice din sistemul justiţiei. În exercitarea atribuţiilor specifice nu contribuie la realizarea prerogativelor constituţionale de apărare, ordine publică şi securitate naţională şi prin urmare nu beneficiază de sporul prev. de art. 23 Anexa IV.

Faţă de cele anterior menţionate, instanţa reţine că, în mod corect la stabilirea drepturilor salariale cuvenite recurenţilor, grefieri în cadrul Serviciului pentru efectuarea urmăririi penale în cauze privind infracţiunile de corupţie săvârşite de militari din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, nu s-au avut în vedere dispoziţiile art. 19 şi 23 Anexa VI Legea 153/2017, motiv pentru care susţinerile reclamanţilor sub acest aspect, sunt neîntemeiate.

În concluzie, Înalta Curte constată că sentinţa recurată este legală, fiind dată cu corecta interpretare şi aplicare a normelor de drept incidente în cauză.

Pentru considerentele expuse, nefiind identificate motive de casare a sentinţei prin prisma dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1), va respinge recursul declarat de reclamanţii B., A., ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamanţii B., A. împotriva sentinţei civile nr. 4356 din 29 octombrie 2018 a Curţii de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 14 septembrie 2021.