Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 346/2021 AI generated

Judge wins salary recalculation; Ministry's appeal rejected as moot and unfounded.

Case Number Decizia nr. 346/2021
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Dismissed

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice dismissed the defendant Ministry of Justice's appeal as unfounded, thereby upholding the lower court's judgment in favor of the claimant judge, who had challenged the partial annulment of an individual salary order and sought issuance of a new one. The appellate court rejected the Ministry's argument that the action had become moot due to a later 2018 salary order with a higher sectoral reference value, finding that no individual order had been issued for the claimant and that the later order constituted acquiescence to the judgment. The court affirmed the lower court's ruling obliging the Ministry to issue a new salary order based on a sectoral reference value of 405 RON from 9 April 2015, increased by 10% from 1 December 2015, pursuant to Law No. 293/2015 and Article 1(5¹) of Government Emergency Ordinance No. 83/2014, as approved and amended by Law No. 71/2015, concerning the salary alignment of magistrates to the maximum level within their institution. The decision was definitive and based on Article 488(1)(8) of the Civil Procedure Code and Article 20(3) of Administrative Litigation Law No. 554/2004.

Legislator headnote

AI generated

art. 1 alin. (5) din O.U.G. nr. 83/2014, art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ, art. 493 din C. proc. civ, art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ, art. 496 alin. (1) C. proc. civ; Judge wins salary recalculation; Ministry's appeal rejected as moot and unfounded: The appellate court rejected the Ministry's argument that the action had become moot due to a later 2018 salary order with a higher sectoral reference value, finding that no individual order had been issued for the claimant and that the later order constituted acquiescence to the judgment. The court affirmed the lower court's ruling obliging the Ministry to issue a new salary order based on a sectoral reference value of 405 RON from 9 April 2015, increased by 10% from 1 December 2015, pursuant to Law No. 293/2015 and Article 1(5¹) of Government Emergency Ordinance No. 83/2014, as approved and amended by Law No. 71/2015, concerning the salary alignment of magistrates to the maximum level within their institution. The decision was definitive and based on Article 488(1)(8) of the Civil Procedure Code and Article 20(3) of Administrative Litigation Law No. 554/2004.

Keywords

AI generated
salary recalculation grounds for cassation action for annulment civil judgment reduction of statutory salary increase value judgment

Cited Legislation

AI generated
AI generated

Key legal questions extracted by Legislator

AI generated
Art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Ground for the appeal: the cassation grounds invoked by the appellant were examined and rejected because no legal defect within that provision was found.

Art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004

Legal basis for dismissing the appeal as unfounded in administrative litigation.

Art. 496 alin. (1) C. proc. civ.

Procedural rule applied to dismiss the appeal as unfounded.

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Şedinţa publică din data de 26 ianuarie 2021

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Obiectul acţiunii deduse judecăţii

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 03.10.2017, sub nr. x/2017, reclamantul A., având funcţia de judecător în cadrul Tribunalul Bucureşti, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Justiţiei a solicitat anularea parţială a Ordinului de salarizare individual nr. 1490/C din 24.05.2017 emis de către pârât si obligarea acestuia la emiterea unui nou ordin de salarizare pentru reclamant, cu luarea în considerare a unei valori de referinţă sectorială de 405 RON, începând cu 09.04.2015, sumă ce urmează a fi majorată cu 10% începând cu data de 1.12.2015, având în vedere Legea nr. 293 din 25 noiembrie 2015, conform art. 1 alin. (5) din O.U.G. nr. 83/2014 aprobată prin Legea 71/2015 ".

2. Hotărârea primei instanţe

Prin sentinţa civilă nr. 1571 din 30 martie 2018 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal s-a admis cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Justiţiei.

S-a dispus anularea în parte a Ordinului nr. 1490/C/2017 emis de pârâtul Ministerul Justiţiei, cu privire la reclamant.

A fost obligat pârâtul să emită un alt Ordin de salarizare, prin raportare la o valoare de referinţă sectorială în cuantum de 405 RON, începând cu data de 9 aprilie 2015, suma urmând a fi majorată cu 10% începând cu data de 01.12.2015, având în vedere Legea nr. 293/2015.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei menţionate la pct. 2 a formulat recurs pârâtul Ministerul Justiţiei criticând-o pentru motive de nelegalitate şi netemeinicie, circumscrise cazului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

Având în vedere că prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 2066/C/24.05.2018 s-a stabilit indemnizaţia de incadrare a judecătorilor prin raportare la o valoare de referinţă sectorială mai mare decât cea solicitată prin cererea de chemare în judecată, a solicitat recurentul – pârât să se constate că acţiunea a rămas fără obiect.

Pentru aceste considerente s-a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei atacate şi respingerea acţiunii ca rămasă fără obiect.

4. Apărările formulate în cauză

Intimatul – reclamant nu a formulat întâmpinare la recurs.

5. Procedura de soluţionare a recursului

Prin rezoluţia completului învestit cu soluţionarea dosarului, din data de 7 ianuarie 2019, a fost fixat termen de judecată pe fond a recursului la data de 26 ianuarie 2021, constatându-se că nu mai subzistă motivele care au determinat fixarea termenului de judecată pentru examinarea recursului, prin prisma exigenţelor dispoziţiilor art. 493 alin. (5) – (7) din C. proc. civ., faţă de Hotărârea Colegiului de Conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 106 din 20 septembrie 2018, prin care s-a luat act de Hotărârea Plenului Judecătorilor secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, adoptată la data de 13 septembrie 2018, în sensul că procedura de filtrare a recursurilor reglementată prin dispoziţiile art. 493 din C. proc. civ. este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ şi fiscal.

6. Soluţia instanţei de recurs

Analizând actele şi lucrările dosarului, precum şi sentinţa recurată, în raport de motivele de casare invocate, Înalta Curte constată că recursul declarat de pârât este nefondat, pentru următoarele considerente:

Argumente de fapt şi de drept relevante

Reclamantul este judecător în cadrul Tribunalului Bucureşti.

Legea nr. 71/2015 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 233 din 6 aprilie 2015 şi a intrat în vigoare la data de 9 aprilie 2015.

Prin această lege a fost aprobată Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83 din 12 decembrie 2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea 1, nr. 925 din 18 decembrie 2014, cu următoarele modificări şi completări:

La articolul I, după alin. (5) s-a introdus un nou alineat, alin. (51), cu următorul cuprins:,,(51) Prin excepţie de la prevederile alin. (1) şi (2), personalul din aparatul de lucru al Parlamentului şi din celelalte instituţii si autorităţi publice, salarizat la acelaşi nivel, precum şi personalul din cadrul Consiliului Concurenţei şi al Curţii de Conturi, inclusiv personalul prevăzut la art. 5 din aceste instituţii, care beneficiază de un cuantum al salariilor de bază şi al sporurilor mai mici decât cele stabilite la nivel maxim în cadrul aceleiaşi instituţii sau autorităţi publice pentru fiecare funcţie grad treaptă şi gradaţie, va fi salarizat la nivelul maxim dacă îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii".

Prin nivel de salarizare în plată pentru funcţiile similare se înţelege, conform art. 5 alin. (1ind. 1) din O.U.G. nr. 83/2014, modificată şi completată prin Legea nr. 71/2015, acelaşi cuantum al salariului de bază cu cel al salariaţilor având aceeaşi funcţie, în care au fost incluse, după data de 31 decembrie 2009, sumele aferente salariului de încadrare, precum şi sumele aferente sporurilor de care au beneficiat înainte de această dată, dacă salariatul angajat, numit sau promovat îndeplineşte aceleaşi condiţii de studii, de vechime şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii, specifice locului de muncă la data angajării sau promovării.

Dispoziţiile Legii nr. 71/2015 sunt aplicabile magistraţilor si personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor.

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 434 din 9 iunie 2016.

Potrivit art. I pct. 1 din O.U.G. nr. 20/2016, la O.U.G. nr. 57/2015 se introduce un nou articol, art. 31, cu următorul cuprins:

,,(1) Prin excepţie de la prevederile art. 1 alin. (1), începând cu luna august 2016, personalul plătit din fonduri publice care beneficiază de un cuantum al salariilor de bază indemnizaţiilor de încadrare mai mic decât cel stabilit la nivel maxim pentru fiecare funcţie, grad treaptă, gradaţie, vechime în funcţie sau în specialitate, după caz, va fi salarizat la nivelul maxim al salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare din cadrul instituţiei sau autorităţii publice respective, dacă îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii

(3) În aplicarea alin. (1) şi (2), la stabilirea salariului de bază indemnizaţiei de încadrare la nivel maxim din cadrul instituţiei sau autorităţii publice respective, se ia în calcul suma compensatorie aferentei titlului ştiinţific de doctor inclusă în acesta, doar dacă persoana deţine titlul ştiinţific de doctor.

(4) În aplicarea alin. (1) şi (2), la stabilirea salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare la nivel maxim aferent funcţiei, grad/treaptă, gradaţie, vechime în funcţie/specialitate din cadrul instituţiei sau autorităţii publice respective, se iau în calcul majorările salariilor de bază ale personalului care beneficiază de prevederile Legii nr. 490/2004 privind stimularea financiară a personalului care gestionează fonduri comunitare, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi drepturile băneşti incluse în salariul de bază potrivit prevederilor ari 14 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, numai pentru personalul care intră sub incidenţa celor două acte normative."

În baza acestor acte normative, magistraţii şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor care primesc indemnizaţiile de încadrare mai mici decât cea stabilită la nivel maxim pentru fiecare funcţie, grad/treaptă, gradaţie, vechime în funcţie sau în specialitate, după caz, vor fi salarizaţi la nivelul maxim al indemnizaţiei de încadrare din cadrul instituţiei sau autorităţii publice respective, dacă îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.

În cazul magistraţilor şi al personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, există situaţii în care indemnizaţiile au fost stabilite cu includerea unui procent de 18%, conform O.U.G. nr. 10/2007 şi care a determinat, pentru aceştia, o valoare de referinţă sectorială de 347,10 RON, în funcţie de care se calculează indemnizaţia de bază 347,10 = 291,98 RON (valoarea de referinţă sectorială stabilită potrivit O.G. nr. 13/2008) majorată cu 5%, 2% şi respectiv, 11% (conform O.G. nr. 10/2007).

A reţinut prima instanţă că prin emiterea ordinului contestat nr. 1490/C/2017 şi stabilirea drepturilor salariale, fără luarea în considerare şi a unei VRS 405 RON, începând cu 09.04.2015, sumă ce urmează a fi majorată cu 10% având în vedere Legea nr. 293 din 25 noiembrie 2015 de au fost încălcate dispoziţiile sentinţei civile nr. 537/21.02.2017 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ în dosarul nr. x/2016, nedefinitivă, prin care s-a stabilit faţă de reclamant, obligaţia pârâtului Ministerul Justiţiei de a emite noi ordine de salarizare, începând cu data de 09.04.2015, în vederea recalculării indemnizaţiilor de încadrare conform art. 1 alin. (5) indice 1 din O.U.G. nr. 83/2014 modificată si completată prin Legea nr. 71/2015; Ordinul Ministerului Justiţiei (nr. 4680/C/21.12.2016), prin care la art. 1 se menţionează că începând cu 09.04.2015 judecătorii din cadrul judecătoriilor, tribunalelor, tribunalelor specializate şi curţilor de apel, precum şi asistenţii judiciari care beneficiau la acea dată de un cuantum al indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi al sporurilor mai mic decât cel stabilit la nivel maxim pentru fiecare funcţie, grad, gradaţie şi vechime în funcţie se recalculează la nivelul maxim, dacă personalul îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii, precum şi considerentele Deciziei Curţii Constituţionale a României nr. 794/15.12.2016.

Prin sentinţa atacată instanţa a dispus obligarea pârâtului să emită un alt Ordin de salarizare, prin raportare la o valoare de referinţă sectorială în cuantum de 405 RON, începând cu data de 9 aprilie 2015, suma urmând a fi majorată cu 10% începând cu data de 01.12.2015, având în vedere Legea nr. 293/2015.

Inalta Curte apreciază netemeinice motivele de recurs prin care se solicită respingerea acţiunii ca rămasă fără obiect în raport de emiterea Ordinului nr. 2066/C/2018 prin care s-a stabilit indemnizaţia de încadrare brută a judecătorilor prin raportare la o valoare de referinţă sectorială de 421,36 RON în perioada 9.04.2015 – 30.11.2015 şi de 463,5 RON în perioada 1.12.2015 – 31.12.2017.

Astfel, pe de o parte, în raport de pretenţia în concret dedusă judecăţii şi de dispoziţia instanţei de fond, la dosar nu s-a făcut dovada emiterii ordinului individual în ceea ce il priveşte pe magistratul – reclamant.

De asemenea, în condiţiile în care ordinul nr. 2066/C/2018, este ulterior pronunţării sentinţei de fond, Inalta Curte apreciază că emiterea acestuia îl califică ca act de achiesare la hotărârea pronunţată.

Pentru aceste motive Înalta Curte constată că este neîntemeiată cererea de respingere a acţiunii ca rămasă fără obiect.

7. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, nefiind identificate motive de casare a sentinţei prin prisma dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurentul-pârât Ministerul Justiţiei prin Ministrul Justiţiei împotriva sentinţei nr. 1571 din 30 martie 2018 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 26 ianuarie 2021.