Territorial jurisdiction for public institution claimant in administrative litigation: exclusive competence at defendant’s seat under Art. 10(3), teza a II-a, Law No. 554/2004

Şedinţa publică din data de 2 iunie 2021

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă,

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti – secţia IX-a contencios administrativ şi fiscal la data de 19.06.2020, reclamantul Municipiul Turda prin Primar a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Fondurilor Europene Direcţia Generală Programe Europene Infrastructura Mare, Ministerul Fondurilor Europene Autoritatea De Management Pentru Programul Operaţional Infrastructura Mare, să se constate îndreptăţirea la obţinerea notei de conformitate pentru achiziţia publică finanţată din fonduri europene, finalizată prin încheierea acordului contractual de proiectare şi execuţie lucrări nr. x/29.05.2019 încheiat în procedura achiziţiei publice care a stat la baza atribuirii contractului de lucrări - Servicii de proiectare şi execuţie lucrări pentru proiectul "Fazarea proiectului Reabilitarea sitului poluat istoric - Depozit deşeuri periculoase UCT - Posta Rât (Municipiul Turda)", acord contractual încheiat între autoritatea contractantă MUNICIPIUL TURDA şi Asocierea A. S.R.L. - B. - S.C. C. S.R.L. - S.C. D. S.R.L. - S.C. DRUMURI ORASANESTI S.A. prin lider de asociere S.C. A. S.R.L. - administrator E., reţinând ca nu exista abateri săvârşite în procedura achiziţiei sau la încheierea contractului.

Reclamantul a mai solicitat să se constate refuzul nejustificat al pârâtului de a emite nota de conformitate şi să se dispună obligarea pârâtului la efectuarea verificărilor necesare şi la emiterea notei de conformitate conform Manualului de Implementare POIM 2014-2020, cu privire la acordul contractual de proiectare şi execuţie lucrări nr. x/29.05.2019 încheiat în procedura achiziţiei publice care a stat la baza atribuirii contractului de lucrări - Servicii de proiectare şi execuţie lucrări pentru proiectul "Fazarea proiectului Reabilitarea silului poluat istoric - Depozit deşeuri periculoase UCT - Posta Rât (Municipiul Turda)", acord contractual încheiat între autoritatea contractanta MUNICIPIUL TURDA si Asocierea A. S.R.L. - B. - S.C. C. S.R.L. - S.C. D. S.R.L. - S.C. DRUMURI ORASANESTI S.A. prin Lider de asociere S.C. A. S.R.L. - administrator E., iar în caz de refuz, hotărârea judecătoreasca pronunţata să ţină loc de nota de conformitate.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1. Hotărârea Curţii de Apel Bucureşti – secţia IX-a contencios administrativ şi fiscal

Prin sentinţa nr. 1217 din 17 noiembrie 2020, Curtea de Apel Bucureşti – secţia IX-a contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Cluj – secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal.

Pentru a pronunţa această soluţie, prima instanţă sesizată a reţinut că litigiul dedus judecăţii nu se poartă între două autorităţi publice, ci între o autoritate publică, emitentă a actului administrativ considerat nelegal, şi o persoană pretins vătămată – reclamanta, persoană juridică de drept public, aceasta din urmă neacţionând în regim de putere publică, ci adresîndu-se instanţei de contencios administrativ ca orice persoană vătămată, conform art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 554/2004.

Prin urmare, sunt incidente prevederile art. 10 alin. (3) teza I din Legea nr. 554/2004 în sensul că revine instanţei de la sediul reclamantului competenţa exclusivă de soluţionare a cauzei, iar reclamantul Municipiul Turda are sediul în judeţul Cluj.

2.2. Hotărârea Curţii de Apel Cluj – secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal

Prin sentinţa civilă nr. 65 din 04 martie 2021, Curtea de Apel Cluj – secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti.

Instanţa a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a dispus sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu soluţionarea acestuia.

Pentru a pronunţa această hotărâre, Curtea de Apel Cluj a avut în vedere calitatea reclamantului şi sediul pârâtului. Astfel, calitatea reclamantei de autoritate publică este în măsură să atragă incidenţa art. 10 alin. (3) teza a II-a din Legea nr. 554/2004, iar Curtea de Apel Bucureşti este competentă să judece prezentul litigiu, ca instanţă în circumscripţia căreia este situat sediul pârâtului Ministerul Fondurilor Europene.

II. Decizia ÎCCJ pronunţată în regulator de competenţă

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sesizată cu stabilirea regulatorului de competenţă, în conformitate cu dispoziţiile art. 135 din C. proc. civ., analizând obiectul cauzei deduse judecăţii şi dispoziţiile legale incidente va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti – secţia IX-a contencios administrativ şi fiscal, pentru considerentele ce urmează:

1. Argumentele de fapt şi de drept relevante

Înalta Curte constată că a fost învestită cu soluţionarea unui conflict negativ de competenţă tipic, întrucât dispoziţiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ. dispun că există conflict de competenţă când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces.

În cauză, reclamantul Municipiul Turda, în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Fondurilor Europene – Direcţia Generală Programe Europene Infrastructură Mare şi Ministerul Fondurilor Europene, a solicitat instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa să se constate refuzul nejustificat al pârâtului de a emite nota de conformitate şi să se dispună obligarea pârâtului la efectuarea verificărilor necesare şi la emiterea notei de conformitate conform Manualului de Implementare POIM 2014-2020, cu privire la acordul contractual de proiectare şi execuţie lucrări nr. x/29.05.2019 încheiat în procedura achiziţiei publice care a stat la baza atribuirii contractului de lucrări - Servicii de proiectare şi execuţie lucrări pentru proiectul "Fazarea proiectului Reabilitarea silului poluat istoric - Depozit deşeuri periculoase UCT - Posta Rât (Municipiul Turda)", acord contractual încheiat între autoritatea contractanta MUNICIPIUL TURDA si Asocierea A. S.R.L. - B. - S.C. C. S.R.L. - S.C. D. S.R.L. - S.C. DRUMURI ORASANESTI S.A. prin Lider de asociere S.C. A. S.R.L. - administrator E., iar în caz de refuz, hotărârea judecătoreasca pronunţată să ţină loc de nota de conformitate.

Aspectul care a generat conflictul negativ de competenţă între cele două curţi de apel îl constituie problema instanţei competente teritorial să soluţioneze cauza, în raport cu prevederile legale incidente în materie.

Înalta Curte reţine că potrivit art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, în forma în vigoare la data sesizării instanţei: "(3) Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul său. Reclamantul autoritate publică, instituţie publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul pârâtului."

De asemenea, Înalta Curte are în vedere că reclamantul Municipiul Turda are calitatea de instituţie publică, potrivit art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006, care include în această sintagmă comunele, oraşele, municipiile, sectoarele municipiului Bucureşti, judeţele, municipiul Bucureşti, instituţiile şi serviciile publice din subordinea acestora, cu personalitate juridică, indiferent de modul de finanţare a activităţii acestora.

Înalta Curte constată că legiuitorul a instituit o competenţă teritorială exclusivă, stabilind că, în situaţia în care reclamantul are calitatea de instituţie publică, acesta se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul pârâtului, în speţă pârâţii având sediul în municipiul Bucureşti. Norma cuprinsă în art. 10 alin. (3) teza a II-a din Legea nr. 554/2004 nu instituie nicio distincţie în funcţie de obiectul litigiului ori de calitatea pârâtului chemat în judecată, elementul esenţial în determinarea competenţei teritoriale de soluţionare a cauzei reprezentându-l calitatea reclamantului de instituţie publică.

Deşi în prezenta cauză reclamantul acţionează în calitate de persoană vătămată printr-un act administrativ emis de o autoritate publică, iar nu ca emitent al unui act administrativ, în regim de putere publică, Înalta Curte constată că, în lipsa unor distincţii în textul de lege care reglementează competenţa, în situaţia în care o instituţie publică are calitatea de reclamantă într-o acţiune în contencios administrativ, aceasta trebuie să se adreseze instanţei de la sediul sau domiciliul pârâtului, dispoziţiile art. 10 alin. (3) teza a II-a din Legea nr. 554/2004 instituind o normă de competenţă teritorială exclusivă în favoarea acestei instanţe.

Cum aplicarea tezei I a art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 este exclusă, aceasta reprezentând o normă specială, de strictă aplicare, întrucât vizează situaţia reclamanţilor persoane fizice sau juridice, competenţa trebuie tranşată în raport de dispoziţiile tezei a II-a a art. 10 alin. (3) din acelaşi act normativ, care reglementează în mod expres ipoteza reclamantului instituţie publică, fără a face distincţie între situaţiile în care instituţie publică acţionează în calitate de parte vătămată şi cele în care acţionează ca emitent al actelor atacate.

Prin urmare, în considerarea calităţii de instituţie publică a reclamantului Municipiul Turda şi a locului situării sediului pârâtului Ministerul Fondurilor Europene, Înalta Curte constată că instanţa competentă din punct de vedere teritorial să soluţioneze prezenta cauză este Curtea de Apel Bucureşti.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (1) şi (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa teritorială de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul Municipiul Turda, prin primar, şi pârâţii Ministerul Fondurilor Europene – Direcţia Generală Programe Europene Infrastructură Mare şi Ministerul Fondurilor Europene în favoarea Curţii de Apel Bucureşti – secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul Municipiul Turda, prin primar, şi pârâţii Ministerul Fondurilor Europene – Direcţia Generală Programe Europene Infrastructură Mare şi Ministerul Fondurilor Europene în favoarea Curţii de Apel Bucureşti – secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 2 iunie 2021.