Annulment motion denied; appellant ordered to pay costs in lawyer-dispute appeal.
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe court denied the appellant's motion for annulment (contestație în anulare) against a prior decision and ordered the appellant to pay 952 RON in costs to the respondent bar association. The appellant had sought to annul a prior ruling that dismissed his appeal as untimely stamped (netimbrat) in a dispute challenging a disciplinary decision and seeking sanctions against a lawyer; he claimed he was not legally summoned because he received two different citations for the same hearing—one by mail without the stamp duty mention and one by fax with it—and that fax transmission was interrupted. The court held that the second citation by fax under art. 154(6) C. proc. civ. was lawful, that the stamp duty obligation was anticipatory under art. 33(2) O.U.G. nr. 80/2013 and art. 486(2) C. proc. civ., and that the alleged fax failure was unsupported by evidence, so the procedural ground under art. 503(1) C. proc. civ. (lack of legal summons coupled with absence) was not met; the prior decision dismissing the appeal as untimbrated therefore remained in force.
Legislator headnote
AI generatedart. 503 alin. (1) din C. proc. civ, art. 154 alin. (4) din C. proc. civ, art. 154 alin. (6) din C. proc. civ, art. 154 alin. (7) din C. proc. civ, art. 154 din C. proc. civ, art. 33 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013; Annulment motion denied; appellant ordered to pay costs in lawyer-dispute appeal: The appellant had sought to annul a prior ruling that dismissed his appeal as untimely stamped (netimbrat) in a dispute challenging a disciplinary decision and seeking sanctions against a lawyer; he claimed he was not legally summoned because he received two different citations for the same hearing—one by mail without the stamp duty mention and one by fax with it—and that fax transmission was interrupted. The court held that the second citation by fax under art. 154(6) C. proc. civ. was lawful, that the stamp duty obligation was anticipatory under art. 33(2) O.U.G. nr. 80/2013 and art. 486(2) C. proc. civ., and that the alleged fax failure was unsupported by evidence, so the procedural ground under art. 503(1) C. proc. civ. (lack of legal summons coupled with absence) was not met; the prior decision dismissing the appeal as untimbrated therefore remained in force.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedMain ground: the Court rejected the contestation in annulment because the conditions of Art. 503 alin. (1) (lack of legal summons) were not met.
Costs: basis for ordering the contestator to pay legal expenses to the respondent.
Full text
Şedinţa publică din data de 2 iunie 2021
Asupra contestaţiei în anulare de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Decizia pronunţată în recurs
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Comisia Centrală de Disciplină din cadrul UNBR şi B., anularea Deciziei nr. 109/04.06.2016 a Consiliului UNBR, sancţionarea disciplinară a pârâtei avocat B. atât pentru încălcarea prevederilor legale privind dimensiunile maxime admise ale firmei publicitare şi pentru prevederea cu neon a acesteia, cât şi pentru încălcarea normelor legale privind publicitatea profesiei de avocat prin realizarea unei pagini de facebook neautorizate de Consiliul Baroului Suceava.
Prin sentinţa civilă nr. 1590 din 3 mai 2017, Curtea de Apel Bucureşti a respins acţiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Comisia Centrală de Disciplină din cadrul UNBR şi B., ca inadmisibilă.
Prin Decizia nr. 5719 din 4 noiembrie 2020, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – secţia contencios administrativ şi fiscal a anulat recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinţei civile nr. 1590 din 3 mai 2017 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca netimbrat.
2. Contestaţia în anulare formulată în cauză
Împotriva Deciziei nr. 5719 din 4 noiembrie 2020, a formulat contestaţie în anulare A..
Contestatorul a invocat dispoziţiile art. 503 alin. (1) din C. proc. civ., susţinând că nu a fost legal citat şi nici nu a fost prezent la termenul din 04.11.2020 când s-a soluţionat recursul.
Contestatorul a arătat că a fost citat pentru termenul de judecată din 04.11.2020 prin poştă, în plic închis, citaţia emisă la data de 05.10.2020 fiind recepţionată de acesta la data de 08.10.2020. Ulterior, pentru acelaşi termen (04.11.2020) la data de 21.10.2020 a primit prin fax 2 file, însă nu a primit nici o citaţie cu menţiunea de a achita taxa judiciară de timbru în cuantum de 50 RON. Contestatorul a precizat că, verificând faxul de la cabinetul său de avocatură, a observat că exact în momentul transmiterii documentelor s-a întrerupt alimentarea faxului cu energie electrică, ceea ce ar fi putut face să existe documente lipsă. Văzând cele 2 file şi având în vedere citaţia anterioară comunicată prin poştă, contestatorul a semnat pentru confirmarea primirii actului de procedură şi l-a retrimis prin fax la instanţă în aceeaşi zi.
Constestatorul a apreciat că este inadmisibil ca instanţa să citeze pentru acelaşi termen de judecată (04.11.2020) prin mai multe modalităţi concurente, întâi prin poştă (art. 154 alin. (4) din C. proc. civ.) şi apoi prin fax (art. 154 alin. (6) din C. proc. civ.) care se autoexclud. A considerat că, dacă instanţa l-a citat întâi prin poştă şi nu a inserat obligaţia de plată a taxei judiciare de timbru, trebuia să aştepte termenul de judecată din 04.11.2020 pentru a constata această lipsă şi să refacă procedura de citare, având în vedere lipsa sa la termenul de judecată potrivit art. 154 alin. (7) din C. proc. civ.
3. Apărările formulate în cauză
Intimatele B. şi Uniunea Naţională a Barourilor din România au formulat întâmpinări prin care au solicitat respingerea contestaţiei în anulare.
II. Soluţia Înaltei Curţi asupra contestaţiei în anulare
Analizând contestaţia în anulare în raport cu temeiul de drept invocat şi motivele dezvoltate de către contestator, Înalta Curte reţine următoarele considerente:
Potrivit dispoziţiilor art. 503 alin. (1) din C. proc. civ., "hotărârile definitive pot fi atacate cu contestaţie în anulare atunci când contestatorul nu a fost legal citat şi nici nu a fost prezent la termenul când a avut loc judecata".
Contestatorul a susţinut că pentru termenul din 04.11.2020, când a avut loc judecarea recursului, nu a fost legal citat cu menţiunea de depune taxa judiciară de timbru în cuantum de 50 RON, întrucât pentru acel termen de judecată Înalta Curte a emis succesiv două citaţii cu conţinut diferit, procedură interzisă de prevederile art. 154 din C. proc. civ. care prevede modalităţi alternative pentru comunicarea citaţiei, însă conţinutul citaţiei nu trebuie să fie diferit pentru acelaşi termen de judecată.
Înalta Curte constată că în mod legal instanţa de recurs a citat contestatorul cu menţiunea de a depune taxă judiciară de timbru în cuantum 50 RON în modalitatea prevăzută de art. 154 alin. (6) din C. proc. civ., fără a avea relevanţă împrejurarea că, anterior, contestatorul fusese citat în condiţiile art. 154 alin. (4) din C. proc. civ.
Potrivit dispoziţiilor art. 33 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat.
Conform art. 33 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013, "dacă cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, reclamantului i se pune în vedere, în condiţiile art. 200 alin. (2) teza I din C. proc. civ., obligaţia de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanţă şi de a transmite instanţei dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanţei", iar art. 32 din acelaşi act normativ prevede că "taxele judiciare de timbru se datorează atât pentru judecata în primă instanţă, cât şi pentru exercitarea căilor de atac, în condiţiile prevăzute de lege".
În acest sens sunt şi dispoziţiile art. 486 alin. (2) din C. proc. civ., potrivit cărora la cererea de recurs se va ataşa dovada achitării taxei de timbru, conform legii.
Din dispoziţiile legale anterior citate rezultă obligaţia de plată anticipată a taxelor judiciare de timbru şi numai dacă acestea nu au fost plătite în cuantumul legal, în momentul înregistrării cererii, se va pune în vedere achitarea sumelor datorate până la primul termen de judecată.
Prin urmare, contestatorul avea obligaţia legală să achite taxa judiciară de timbru la data declarării recursului împotriva sentinţei civile nr. 1590 din 3 mai 2017 a Curţii de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Instanţa de recurs a respectat dispoziţiile art. 33 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013 şi a dispus citarea contestatorului cu obligaţia achitării taxei judiciare de timbru pentru termenul din 4 noiembrie 2020, iar neîndeplinirea acestei obligaţii a fost sancţionată cu anularea recursului ca netimbrat, în conformitate cu prevederile art. 486 alin. (3) raportat la art. 486 alin. (2) din C. proc. civ.
Împrejurarea că, în vederea achitării taxei judiciare de timbru, a fost emisă o a doua citaţie nu constituie un motiv care să justifice anularea unei hotărâri definitive.
Susţinerile contestatorului în sensul că nu a primit toate documentele din cauza întreruperii alimentării faxului cu energie electrică reprezintă simple afirmaţii, nesusţinute de dovezi, care nu pot conduce la concluzia că nu a fost legal citat pentru termenul din 04.11.2020. Mai mult, din dovada transmiterii documentelor prin telefax rezultă că destinatarul a primit trei file şi nu două, aşa cum se susţine prin contestaţia în anulare.
Prin urmare, prevederile art. 503 alin. (1) din C. proc. civ., care reglementează motivul de contestaţie în anulare privind nelegala citare a părţii, asociată cu neprezentarea acesteia la termenul când a avut loc judecata, nu sunt incidente în cauză, motiv pentru care Înalta Curte va respinge contestaţia în anulare formulată de contestatorul A..
În baza art. 453 din C. proc. civ., va obliga contestatorul A. la plata către intimata Uniunea Naţională a Barourilor din România a sumei de 952 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge contestaţia în anulare formulată de contestatorul A. împotriva Deciziei nr. 5719 din 4 noiembrie 2020 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – secţia contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2016.
Obligă contestatorul A. la plata către intimata Uniunea Naţională a Barourilor din România la plata sumei de 952 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 2 iunie 2021.