Invalidity of managerial performance evaluation for failure to use self-evaluation sheet and excess of appeals committee mandate

Şedinţa publică din data de 2 iunie 2021

Deliberând asupra prezentului recurs, din examinarea actelor dosarului, constată următoarele:

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamanta A. a chemat în judecată pe pârâtul Ministerul Educaţiei Naţionale, solicitând instanţei, ca prin hotărârea pe care o va pronunţa, sa dispună anularea Hotărârii comisiei de contestaţii, precum şi a rapoartelor de evaluare întocmite de comisia de evaluare prin care a fost evaluată activitatea sa profesională ca inspector şcolar general adjunct al Inspectoratului Şcolar Judeţean Giurgiu.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 523 din 13 februarie 2019, Curtea de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a admis actiunea formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Educaţiei Naţionale.

A anulat fişa de evaluare nr. 829/30.01.2018 (înregistrată de pârât sub nr. x/22.02.2018 şi comunicată reclamantei cu adresa nr. x/16.02.2018) şi raportul nr. 257/215.02.2018 aferent fişei de evaluare întocmită de comisia de soluţionare a contestaţiilor în data de 23.03.2018 (67 de puncte), comunicată reclamantei cu adresa nr. x/27.03.2018 şi raportul nr. x/23.03.2018 aferent.

3. Cererea de recurs

Împotriva acestei sentinţe, a declarat recurs pârâtul Ministerul Educaţiei Naţionale, pentru motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. (hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material).

În motivarea recursului, s-a arătat - în esenţă – că actele contestate au fost emise cu respectarea dispoziţiilor Ordinului nr. 4315/2014 privind procedura de evaluare a activităţii manageriale, desfăşurate de inspectorii şcolari generali/generali adjuncţi, pentru activitatea managerială.

În baza prevederilor metodologiei s-a realizat, începând cu 1 septembrie 2017, evaluarea activităţii manageriale desfăşurate de persoanele care, în anul şcolar 2016-2017, au ocupat o funcţie de conducere la nivelul inspectoratelor şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti.

În conformitate cu prevederile O.M.E.N. nr. 4315/11.08.2014 pentru aprobarea Metodologiei privind evaluarea activităţii manageriale desfăşurate de către inspectorii şcolari generali, inspectorii şcolari generali adjuncţi din inspectoratele şcolare şi directorii caselor corpului didactic, în vederea evaluării activităţii manageriale desfăşurate, în anul şcolar 2015-2016, de către inspectorii şcolari generali/inspectorii şcolarii generali adjuncţi din inspectoratele şcolare şi de către directorii caselor corpului didactic a fost emis Ordinul de serviciu nr. 298/AOB/19.02.2018.

Activitatea de evaluare a reclamantei, inspector şcolar general adjunct la IŞJ Giurgiu în perioada 01.09.2016 - 31.08.2017, s-a realizat de către o comisie de evaluare în baza fişei de (auto)evaluare prevăzute la Anexa nr. 2 a O.M.E.N. nr. 4315/11.08.2014.

Pentru activitatea de inspector şcolar general adjunct desfăşurată în perioada 01.09.2016 - 31.08.2017 de către reclamantă, comisia de evaluare a acordat 87,00 puncte, corespunzătoare calificativului "bine".

Recurentul pârât a arătat că este obligat conform art. 10 alin. (5) din O.M.E.N. nr. 4315/11.08.2014 la transmiterea fişelor de evaluare şi nu a raportului de evaluare întocmit de comisia de evaluare sau de contestaţii. Prevederile art. 10 alin. (2) din metodologie au fost respectate, fiind transmise fişele de evaluare şi cele de reevaluare.

Hotărârea comisiei de contestaţii, la care se referă art. 10 alin. (7) din metodologia citată este punctajul total şi calificativul corespunzător, obţinut în urma reevaluării activităţii manageriale de către comisia de contestaţii.

Din cauza problemelor apărute în transmiterea prin fax a rezultatelor evaluării iniţiale, Secretarul de Stat Coordonator a hotărât ca fişele de evaluare însoţite de calificative să fie transmise prin poştă urmând ca data primirii să fie data de la care curge termenul de depunere a contestaţiilor. În acest sens a fost transmisă o circulară la toate inspectoratele şcolare. Declararea termenului de soluţionare a contestaţiilor nu a afectat în nici un fel evaluarea realizată de comisia de contestaţii. Metodologia de evaluare, aprobată prin OMECS nr. 4315/2014, nu are nicio prevedere care să sancţioneze declararea termenului de soluţionare a contestaţiilor.

Ca urmare a depunerii contestaţiei, comisia de contestaţie constituită în baza Ordinului de serviciu nr. 298/AOB/19.02.2018 a acordat punctajul de 67,00 puncte, corespunzător calificativului "nesatisfăcător", care a fost comunicat reclamantei potrivit art. 10 alin. (5) din O.M.E.N. nr. 4315/11.08.2014.

Recurentul pârât a mai precizat că, potrivit art. 5 alin. (3) din OMEN nr. 4315/2014, cu modificările şi completările ulterioare, persoanele interesate pot solicita în scris inspectoratului şcolar/casa corpului didactic, eliberarea de copii conforme cu originalul după documentele necesare motivării punctajelor acordate în fişa de (auto)evaluare şi elaborării raportului argumentativ, instituţia fiind obligată în termen de 3 zile să elibereze actele solicitate.

Calificativul este un atribut exclusiv al angajatorului, neputând fi cenzurat de instanţa de judecată. Acordarea calificativului pentru fiecare criteriu de evaluare nu poate fi supusă cenzurii instanţei.

Recurentul pârât a apreciat că instanţa de judecată nu se poate substitui angajatorului şi prin urmare nu poate să anuleze un calificativ acordat în urma unei evaluări instituite printr-o procedură administrativă specială, procedură efectuată în conformitate cu dispoziţiile legale aplicabile.

Cu privire la acordarea calificativului şi la modalitatea de stabilirea a acestuia, recurentul pârât a considerat că a fost acordat obiectiv, ca urmare a constatării a numeroase deficienţe.

În contextul în care metodologia aprobată prin OMEN 4315/11.08.2014 asigură deplina transparenţă şi legalitatea evaluării activităţii man­ageriale desfăşurate de inspectorii şcolari generali, inspectorii şcolari generali ad­juncţi din inspectoratele şcolare şi directorii caselor corpului didactic, reclamanta nu a adus nicio probă concludentă în vederea susţinerii afirmaţiilor sale, întreg cuprinsul cererii de chemare în judecată fiind constituit din formularea unor susţineri de ordin general, nedovedite, izvorâte din nemulţumirea acesteia, generată de faptul că nu a reuşit să obţină calificativul "foarte bine" la evaluare.

Referitor la susţinerea reclamantei în sensul că fişa de evaluare nu corespunde modelului anexei 1 din OMEN nr. 4315/2014, recurentul pârât a arătat că această eroare a fost îndreptată pe calea contestaţiei, în urma căreia s-a transmis o fişă de evaluare conform anexei 2 din metodologia amintită anterior.

În concluzie, recurentul pârât a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei nr. 523/13.02.2019 şi respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată.

4. Apărările intimatei

Intimata reclamantă A. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

4. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Analizând sentinţa atacată prin prisma cadrului legal incident speţei deduse judecăţii, precum şi prin raportare la criticile formulate de recurent, Înalta Curte constată că recursul declarat în cauză este nefondat pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

Reclamanta A. a învestit instanţa de contencios administrativ cu o acţiune în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Educaţiei Naţionale, prin care a solicitat anularea Hotărârii comisiei de contestaţii, precum şi a rapoartelor de evaluare întocmite de comisia de evaluare prin care a fost evaluată activitatea sa profesională ca inspector şcolar general adjunct al Inspectoratului Şcolar Judeţean Giurgiu.

Curtea de apel a a admis actiunea reclamantei şi a anulat fişa de evaluare nr. 829/30.01.2018 (înregistrată de pârât sub nr. x/22.02.2018 şi comunicată reclamantei cu adresa nr. x/16.02.2018) şi raportul nr. 257/215.02.2018 aferent fişei de evaluare întocmită de comisia de soluţionare a contestaţiilor în data de 23.03.2018 (67 de puncte), comunicată reclamantei cu adresa nr. x/27.03.2018 şi raportul nr. x/23.03.2018 aferent.

Prima instanţă a reţinut că, prin întocmirea fişelor de evaluare contestate, noua comisie de evaluare şi noua comisie de soluţionare a contestatiilor au încălcat prevederile Ordinului MEN nr. 4315/2014, în condiţiile în care refuzul de finalizare a primei evaluari, precum şi numirea unei noi comisii de evaluare au fost nelegale.

Judecătorul fondului a constatat că noua comisie de evaluare nu a respectat procedura de evaluare prevazută de dispoziţiile art. 7 alin. (2) din Ordinul nr. 4315/2014 şi de anexa nr. 2 a ordinului, potrivit cărora notele comisiei trebuie să fie acordate chiar pe fişa de autoevaluare întocmită de reclamantă în data de 30.08.2017 care să conţină şi notele date de reclamantă.

În mod nelegal a acţionat şi comisia de solutionare a contestatiei, care a încălcat limitele cu care fusese investită de reclamantă, reanalizând şi diminuând 31 de punctaje, în condiţiile în care fusese învestită cu analiza a 8 punctaje, împrejurare ce a dus la scăderea punctajului total de la 87 puncte la 67 puncte.

Recurentul pârât, citând dispoziţiile art. 10 alin. (5) Ordinul nr. 315/2014, a susţinut că Ministerul Educaţiei este obligat la transmiterea fişelor de evaluare şi nu a raportului de evaluare întocmit de comisia de evaluare sau de contestaţii, conluzionând că prevederile art. 10 alin. (2) din metodologie au fost respectate, fiind transmise fişele de evaluare şi cele de reevaluare.

Aceste susţineri nu pot fi reţinute ca o critică adusă sentinţei recurate, întrucât nu contestă în niciun fel faptul că prima instanţă a reţinut ca element de nelegalitate împrejurarea că rezultatele noii evaluări nu au fost comunicate reclamantei prin intermediul Direcţiei generale management, resurse umane şi reţea şcolară naţională, potrivit art. 10 alin. (5) Ordinul nr. 315/2014, ci prin intermediul Direcţiei Generale Inspecţie şi Control-Direcţia Inspecţie Şcolară şi Evaluare.

Recurentul pârât a mai susţinut că acordarea calificativului este un atribut exclusiv al angajatorului, neputând fi cenzurat de instanţa de judecată.

Înalta Curte constată că prima instanţă nu a emis aprecieri cu privire la justeţea calificativului acordat intimatei reclamantei, ci s-a pronunţat numai cu privire la modul în care instituţia pârâtă a respectat prevederile legale în materie.

Astfel, în mod just, judecătorul fondului a reţinut că la întocmirea fişelor de evaluare au fost încălcate prevederile art. 7 alin. (2) şi anexa 2 la Ordinul nr. 4315/2014 pentru aprobarea Metodologiei privind evaluarea activităţii manageriale desfăşurate de către inspectorii şcolari generali, inspectorii şcolari generali adjuncţi din inspectoratele şcolare şi directorii caselor corpului didactic, prin nerespectarea condiţiilor de formă a fişelor de evaluare.

De asemenea, schimbarea în timpul activităţii de evaluare a componenţei comisiilor de evaluare şi a comisiilor de soluţionare a contestaţiilor fără o justificare legală fost de natură să pună sub semnul îndoielii atât obiectivitatea activităţii de evaluare cât şi cea de soluţionare a contestaţiilor, care a încălcat limitele cu care fusese investită de reclamantă, reanalizând şi diminuând 31 de punctaje, în condiţiile în care fusese învestită cu analiza a 8 punctaje.

Nelegalitatea evaluării rezultă şi din punct de vedere formal, deoarece comisia de evaluare constituită ulterior a acordat punctajul pe o altă fişă de evaluare, iar nu pe fişa de (auto)evaluare înaintată de reclamant, în care acesta îşi evaluase activitatea managerială.

Prin urmare, date fiind aceste aspecte, Înalta Curte reţine că susţinerile recurentului-pârât din cererea de recurs sunt nefondate, iar prima instanţă a făcut corectă aplicare a prevederilor legale incidente, motiv pentru care nu se impune casarea sentinţei recurate.

5. Soluţia instanţei de recurs şi temeiul juridic al acesteia

În baza dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 coroborate cu art. 496 alin. (1) raportat la art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., Înalta Curte va menţine ca legală şi temeinică sentinţa instanţei de fond, urmând să respingă ca nefondat recursul declarat de pârâtul Ministerul Educaţiei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de pârâtul Ministerul Educaţiei împotriva sentinţei civile nr. 523 din 13 februarie 2019 a Curţii de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 2 iunie 2021.