Appeal against definitive re-examination of judicial stamp tax declared inadmissible

Şedinţa publică din data de 25 mai 2021

Asupra apelului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii dedusă judecăţii şi evoluţia litigiului

Prin cererea înregistrată sub nr. x/2018*/a1 la Curtea de Apel Timişoara, la data de 10.09.2020, recurentul A. a solicitat reexaminarea taxei judiciare de timbru din dosarul nr. x/2018, pe care o consideră exagerată.

Prin încheierea nr. 25/17.09.2020 pronunţată în dosar nr. x/2018 Curtea de Apel Timişoara a admis excepţia tardivităţii şi a respins ca tardivă cererea de reexaminare a taxei judiciare de timbru formulată de către recurentul – reclamant A. în dosar nr. x/2018.

Reclamantul a fost nemulţumit de această soluţie considerente pentru care a formulat o cerere de recurs împotriva acestei hotărâri.

2. Hotărârea instanţei investită cu recursul împotriva încheierii nr. 25/17.09.2020

Prin decizia civilă nr. 1238 din 2 decembrie 2020, Curtea de Apel Timişoara – secţia contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia inadmisibilităţii cererii formulate şi a respins ca inadmisibilă cererea de reexaminare formulată de petentul A. în dosarul nr. x/2018 împotriva încheierii nr. 25/17.09.2020 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara în dosar nr. x/2018

3. Calea de atac exercitată împotriva deciziei civile nr. 1238 din 2 decembrie 2020

Împotriva deciziei civile nr. 1238 din 2 decembrie 2020 a Curţii de Apel Timişoara – secţia contencios administrativ şi fiscal a declarat apel petentul A. fără a indica motivele pe care îşi întemeiază cererea de recurs.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului declarat în cauză

Înalta Curte examinând cu prioritate admisibilitatea căii de atac formulate de petentul A., apreciază că aceasta este inadmisibilă pentru următoarele motive:

Potrivit art. 457 alin. (1) C. proc. civ.: "Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei", iar potrivit art. 129 din Constituţia României: "Împotriva hotărârilor judecătoreşti părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii."

Din cuprinsul textelor de lege menţionate anterior, rezultă că părţile pot uza doar de căile de atac prevăzute de lege, iar exercitarea unei căi de atac împotriva unei hotărâri judecătoreşti pentru care C. proc. civ. sau legea specială nu prevede o astfel de posibilitate, reprezintă un demers inadmisibil, indiferent de criticile învederate de partea care a formulat calea de atac.

Totodată, potrivit dispoziţiilor art. 466 din C. proc. civ., republicat, sunt supuse apelului:

,,(1) Hotărârile pronunţate în primă instanţă pot fi atacate cu apel, dacă legea nu prevede în mod expres altfel.

(2) Sunt supuse apelului şi hotărârile date în ultimă instanţă dacă, potrivit legii, instanţa nu putea să judece decât în primă instanţă.

(3) Hotărârile date în ultimă instanţă rămân neapelabile, chiar dacă în hotărâre s-a arătat că au fost pronunţate în primă instanţă.

(4) Împotriva încheierilor premergătoare nu se poate face apel decât odată cu fondul, afară de cazul când legea dispune altfel. Aceste dispoziţii delimitează, expres şi exclusiv, categoria hotărârilor judecătoreşti ce pot face obiectul căii de atac a recursului."

Pe de altă parte, art. 634 alin. (1) pct. 4 din C. proc. civ., republicat: "Sunt hotărâri definitive: (…) 5. hotărârile date în recurs, chiar dacă prin acestea s-a soluţionat fondul pricinii;"

Din interpretarea textelor de lege menţionate şi având în vedere că potrivit art. 39 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013, încheierile prin care se soluţionează cererile de reexaminare sunt definitive, orice demers de reformare a respectivei încheieri pe calea unei cereri formulate într-o cale ordinară sau chiar extraordinară de atac este inadmisibil. Mai mult, în prezenta cauză, petentul a formulat o cerere de apel împotriva soluţiei pronunţată faţă de cererea acestuia de recurs, declarată împotriva încheierii nr. 20 din 17.09.2020 a Curţii de Apel Timişoara.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte constatând că petentul a formulat o cerere de apel împotriva unei hotărâri definitive, urmează a respinge recursul formulat de acesta, ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge apelul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei civile nr. 1238 din 2 decembrie 2020 a Curţii de Apel Timişoara – secţia contencios administrativ şi fiscal, ca fiind inadmisibil.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 25 mai 2021.