Inadmissibility of appeal against final decision on motion for annulment under Romanian administrative litigation procedure

Şedinţa publică din data de 25 mai 2021

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii dedusă judecăţii şi evoluţia litigiului

Prin decizia civilă nr. 3308/31.05.218, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2017, a fost respins, ca nefundat, recursul formulat de recurenţii-reclamanţi A. şi B. împotriva sentinţei civile nr. 7577/12.12.2017 a Tribunalului Bucureşti, recurs formulat în contradictoriu cu intimatul-pârât Guvernul României.

Împotriva acestei decizii, reclamanţii A. şi B. au formulat prezenta contestaţie în anulare, înregistrată pe rolul acestei instanţe sub nr. x/2018 din 11.06.2018.

2. Hotărârea instanţei investită cu contestaţia în anulare

Prin decizia civilă nr. 4603 din 17 septembrie 2018, Curtea de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a respins contestaţia în anulare formulată de contestatorii-reclamanţi A. şi B., împotriva deciziei civile nr. 3308/31.05.218, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2017, în contradictoriu cu intimatul-pârât GUVERNUL ROMÂNIEI, ca neîntemeiată

3. Calea de atac exercitată împotriva deciziei civile nr. 4603 din 17 septembrie 2018

Împotriva deciziei civile nr. 4603 din 17 septembrie 2018 a Curţii de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal au declarat recurs contestatorii-reclamanţi A. şi B., invocând generic ca temei de drept prevederile art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

4. Apărarea formulată în cauză

Intimatul-pârât Guvernul României nu a depus întâmpinare.

5. Cu privire la examinarea recursului

În cauză, au fost avute în vedere modificările aduse prin Legea nr. 212/2018 dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispoziţiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ şi fiscal, precum şi măsurile luate prin Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 106 din data de 20 septembrie 2018 prin care s-a luat act de hotărârea Plenului judecătorilor secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie adoptată la data de 13 septembrie 2018 în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispoziţiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ şi fiscal.

Faţă de aceste aspecte, în temeiul art. 494, raportat la art. 475 alin. (2) şi art. 201 din C. proc. civ., astfel cum au fost completate prin dispoziţiile XVII alin. (3), raportat la art. XV din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ. şi dispoziţiile art. 109 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, prin rezoluţia din 21.01.2019 s-a fixat termen de judecată pe fond a recursului la data de la data de 07.12.2021, iar ulterior prin încheierea din 17 aprilie 2019 s-a preschimbat din oficiu termenul de judecată la data de 25 mai 2021.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului declarat în cauză

Înalta Curte examinând cu prioritate admisibilitatea căii extraordinare de atac formulate de contestatorii-reclamanţi A. şi B., apreciază că aceasta este inadmisibilă pentru următoarele motive:

Contestatorii-reclamanţi A. şi B. au investit Înalta Curte cu un recurs împotriva unei decizii a Curţii de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal pronunţată în urma contestaţiei în anulare formulată de aceştia împotriva decizia civilă nr. 3308/31.05.218, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Prin decizia nr. 4603 din 17 septembrie 2018 a Curţii de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal s-a respins contestaţia în anulare, ca neîntemeiată.

În conformitate cu prevederile art. 508 alin. (4) C. proc. civ., împotriva soluţiei pronunţate de instanţa investită cu o contestaţia în anulare declarată împotriva unei hotărâri definitive, nu se mai poate exercita o altă cale de atac.

Or, în speţă, decizia împotriva căreia s-a formulat contestaţie în anulare, respectiv decizia civilă nr. 3308/31.05.218, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal este o hotărâre definitivă, aspect reţinut în mod expres şi în dispozitivul deciziei nr. 4603 din 17 septembrie 2018.

În aceste condiţii contestatorii-reclamanţi au formulat recurs la hotărârea pronunţată în soluţionarea contestaţiei în anulare fără a avea un temei juridic în adoptarea acestei proceduri.

Potrivit art. 457 alin. (1) C. proc. civ.: "Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei", iar potrivit art. 129 din Constituţia României: "Împotriva hotărârilor judecătoreşti părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii."

Din cuprinsul textelor de lege menţionate anterior, rezultă că părţile pot uza doar de căile de atac prevăzute de lege, iar exercitarea unei căi de atac împotriva unei hotărâri judecătoreşti pentru care C. proc. civ. sau legea specială nu prevede o astfel de posibilitate, reprezintă un demers inadmisibil, indiferent de criticile învederate de partea care a formulat calea de atac.

Totodată, potrivit dispoziţiilor art. 483 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, sunt supuse recursului "hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum şi alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege".

Aceste dispoziţii delimitează, expres şi exclusiv, categoria hotărârilor judecătoreşti ce pot face obiectul căii de atac a recursului.

Pe de altă parte, art. 634 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., republicat: "Sunt hotărâri definitive: (…) hotărârile date în recurs, chiar dacă prin acestea s-a soluţionat fondul pricinii", iar potrivit art. 508 alin. (4) C. proc. civ. "Hotărârea dată în contestaţie în anulare este supusă aceloraşi căi de atac ca şi hotărârea atacată."

Din interpretarea textelor de lege menţionate mai sus şi având în vedere caracterul contrestaţiei în anulare formulate de către contestatori, în sensul că viza o decizie definitivă, prin declararea prezentului recurs contestatorii au investit instanţa cu o cerere de recurs inadmisibilă.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte constatând că reclamanţii au formulat cerere de recurs împotriva unei hotărâri definitive, urmează a respinge recursul formulat de acesta, ca inadmisibil.

Înalta Curte constată că cererea de reccurs a reclamanţilor este vădit nefondată şi apreciază că aceasta a fost introdusă cu rea-credinţă, iar potrivit art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) din C. proc. civ.:

"(1) Dacă legea nu prevede altfel, instanţa, potrivit dispoziţiilor prezentului rticol, va putea sancţiona următoarele fapte săvârşite în legătură cu procesul, astfel:

1. cu amendă judiciară de la 100 RON la 1.000 RON:

a) introducerea, cu rea-credinţă, a unor cereri principale, accesorii, adiţionale sau incidentale, precum şi pentru exercitarea unei căi de atac, vădit netemeinice."

Faţă de exercitarea cu rea credinţă a acestei cereri de recurs vădit nefondate, Înalta Curte apreciază că în speţă sunt incidente prevederile art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) din C. proc. civ., astfel încât va aplica reclamanţilor A. şi B. o amendă judiciară în cuantum de 1000 RON.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamanţii B. şi A. împotriva deciziei civile nr. 4603 din 17 septembrie 2018 a Curţii de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca fiind inadmisibil.

Definitivă.

În temeiul art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) C. proc. civ. aplică reclamanţilor sancţiunea amenzii judiciare în cuantum 1000 de RON.

Cu drept de reexaminare în termen de 15 zile de la comunicare, în ceea ce priveşte amenda judiciară.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 25 mai 2021.