Electoral bureau appeal annulled for lack of procedural capacity following dissolution of temporary referendum body

Şedinţa publică din data de 25 mai 2021

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul acţiunii deduse judecăţii

Prin cererea înregistrată la data de 03.10.2018 pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, sub nr. x/2018, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Biroul Electoral Central, să se constate nelegalitatea refuzului pârâtului de a soluţiona aspectele sesizate de reclamantă şi în vederea urmăririi interesului superior al copiilor şi să se dispună ca în campania pentru promovarea participării şi votării cu da la referendumul pentru modificarea Constituţiei României să se înceteze folosirea copiilor.

2. Hotărârea instanţei investită cu contestaţia în anulare

Prin sentinţa civilă nr. 3917 din 4 octombrie 2018 a Curţii de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a respins excepţia necompetenţei teritoriale.

A admis cererea formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâtul Biroul Electoral Central.

A obligat pârâtul să emită o hotărâre prin care să interzică folosirea imaginilor cu copii în cadrul campaniei pentru referendumul din 6 si 7 octombrie 2018 pentru modificarea Constituţiei.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei civile 3917 din 4 octombrie 2018, a formulat recurs pârâtul Biroul Electoral Central prin care a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei recurate, şi în rejudecarea cauzei să se respingă cererea de chemare în judecată.

În drept recurentul a invocat motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ.

4. Apărările formulate în cauză

Intimata-pârâtă nu a formulat întâmpinare în cauză.

5. Cu privire la examinarea recursului

În cauză, au fost avute în vedere modificările aduse prin Legea nr. 212/2018 dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispoziţiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ şi fiscal, precum şi măsurile luate prin Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 106 din data de 20 septembrie 2018 prin care s-a luat act de hotărârea Plenului judecătorilor secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie adoptată la data de 13 septembrie 2018 în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispoziţiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ şi fiscal.

Faţă de aceste aspecte, în temeiul art. 494, raportat la art. 475 alin. (2) şi art. 201 din C. proc. civ., astfel cum au fost completate prin dispoziţiile XVII alin. (3), raportat la art. XV din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ. şi dispoziţiile art. 109 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, prin rezoluţia din 16.01.2019 s-a fixat termen de judecată pe fond a recursului la data de la data de 07 decembrie 2021, iar ulterior prin încheierea din 17 aprilie 2019 s-a preschimbat din oficiu termenul de judecată la data de 25 mai 2021.

II. Soluţia instanţei de recurs

Potrivit art. 248 alin. (1) C. proc. civ., instanţa se va pronunţa mai întâi asupra excepţiilor de procedură, precum şi asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei.

Analizând actele şi lucrările dosarului, Înalta Curte constată că recursul a fost declarat de Biroul Electoral Central constituit pentru Referendumul naţional pentru Revizuirea Constituţiei din 6 şi 7 octombrie 2018.

Potrivit art. 7 alin. (1) din Legea nr. 208/2015, pentru organizarea procesului electoral funcţionează în mod permanent Autoritatea Electorală Permanentă, care emite hotărâri, decizii şi instrucţiuni.

În perioada organizării alegerilor se formează Biroul Electoral Central, birouri electorale de circumscripţie la nivel judeţean, al municipiului Bucureşti, oficii electorale de sector, în cazul municipiului Bucureşti, şi un birou electoral de circumscripţie pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării, precum şi birouri electorale ale secţiilor de votare.

În cazul de faţă, fiind în discuţie o chestiune legată de Referendumul naţional pentru revizuirea Constituţiei din 6 şi 7 octombrie 2018, constituirea Biroului Electoral Central s-a făcut în temeiul Legii nr. 3/2000, conform căreia, potrivit art. 23:,,(1) Pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului naţional, în cel mult 5 zile de la data aducerii la cunoştinţă publică a datei acestuia, se constituie Biroul Electoral Central, birouri electorale de circumscripţie ale judeţelor, biroul electoral de circumscripţie a municipiului Bucureşti şi oficii electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate, iar cu 3 zile înaintea datei votării se constituie birouri electorale ale secţiilor de votare."

Din ansamblul dispoziţiilor atât ale Legii nr. 208/2015 care priveşte constituirea Biroului Electoral Central pentru procedurile alegerilor locale, parlamentare, presidenţiale, cât mai ales ale Legii nr. 3/2000 rivind organizarea şi desfăşurarea referendumului care prezintă relevanţă în cauză, Înalta Curte reţine că Biroul Electoral Central este un organism electoral ce funcţionează în mod temporar şi se formează exclusiv pentru organizarea alegerilor electorale sau pentru susţinerea unui referendum, astfel că până la data organizării unor noi alegeri parlamentare sau organizării unui nou referendum această entitate electorală nu există.

În ceea ce priveşte capacitate procesuală de folosinţă, Înalta Curte apreciază că sunt relevante în cauză prevederile art. 56 C. proc. civ.: "Orice persoană care are folosinţa drepturilor civile poate să fie parte în judecată.

(2) Cu toate acestea, pot sta în judecată asociaţiile, societăţile sau alte entităţi fără personalitate juridică, dacă sunt constituite potrivit legii.

(3) Lipsa capacităţii procesuale de folosinţă poate fi invocată în orice stare a procesului. Actele de procedură îndeplinite de cel care nu are capacitate de folosinţă sunt lovite de nulitate absolută."

Totodată conform prevederile art. 28 alin. (2) C. civ. prevede că orice persoană are capacitate de folosinţă şi, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege, capacitate de exerciţiu.

Capacitatea procesuală de folosinţă nu este altceva decât un aspect al capacităţii civile, o reflectare pe plan procesual al capacităţii de folosinţă.

Din aceste prevederi legale rezultă ca o persoană fizică sau juridică poate deveni parte în judecată în calitate de reclamant, pârât, intervenient, dar pentru aceasta, legea pretinde condiţia capacităţii procesuale de folosinţă, pe care ca regulă o au toate persoanele sub rezerva ca acestea să existe în fiinţă.

Cum în speţă, Biroul Electoral Central constituit pentru referendumul naţional pentru revizuirea Constiuţiei din 6 şi 7 octombrie 2018, iar ulterior, în cazul de faţă invalidării referendumului Biroul Electoral Central a încetat să mai existe, în prezent recurentul-pârât nu mai deţine capacitate procesuală de folosinţă.

Pentru considerentele arătate, Înalta Curte va admite excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a Biroului Electoral Central şi va respinge cererea de crecurs declarată de acesta ca fiind formulată de către o persoană lipsită de capacitate de folosinţă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de pârâtul BIROUL ELECTORAL CENTRAL împotriva sentinţei civile nr. 3917 din 4 octombrie 2018 a Curţii de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, pentru lipsa de capacitate procesuală de folosinţă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 25 mai 2021.