Recourse for lack of procedural interest following ex post administrative compliance with judicial salary order
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the Ministry of Justice’s appeal for lack of procedural interest, thereby upholding the lower court’s decision that ordered the recalculation of the plaintiff’s salary allowances based on a higher reference value; the dispute concerned an administrative salary order issued by the Ministry of Justice, which the plaintiff challenged for failing to apply the maximum reference values for judicial staff, although the Ministry subsequently issued a new order granting higher amounts than originally requested; the decisive legal basis was the doctrine of procedural interest under Articles 32(1)(d) and 33 of the Civil Procedure Code, where the Court held that the subsequent administrative compliance with the first-instance judgment extinguished the appellant’s need to maintain the appeal, rather than rendering the original action moot, thus justifying the rejection of the recourse as lacking current interest.
Legislator headnote
AI generatedart. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ, art. 248 alin. (1) din C. proc. civ, art. 33 din C. proc. civ, art. 32 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ, art. 496 alin. (1) din C. proc. civ; Recourse for lack of procedural interest following ex post administrative compliance with judicial salary order: Împotriva sentinţei civile nr. 2365 din 21 mai 2018, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs pârâtul Ministerul Justiţiei, întemeiat pe prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinţei recurate şi respingerea cererii de chemare în judecată, ca rămasă fără obiect, motivat de împrejurarea că a îndeplinit obligaţia stabilită prin sentinţa recurată.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 14 aprilie 2021
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată la data de 24 august 2017, pe rolul Curţii de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Justiţiei, a solicitat:
- anularea parţială a Ordinului nr. 1490/C/2017, emis de Ministerul Justiţiei şi obligarea pârâtului la emiterea unui nou ordin de salarizare, prin care să se stabilească, începând cu data de 09.04.2015, cuantumul indemnizaţiei de încadrare brută lunară şi al sporurilor aferente, la nivel maxim pentru funcţiile deţinute de reclamantă, prin raportare la VRS de 405 RON, aferentă familiei ocupaţionale "Justiţie", la care se adaugă, începând cu data de 01.12.2015, majorarea de 10% prevăzută de Legea nr. 293/2015;
- în subsidiar, anularea parţială a Ordinului nr. 1490/C/2017, emis de Ministerul Justiţiei şi obligarea pârâtului la emiterea unui nou ordin de salarizare, prin care să se stabilească, începând cu data de 09.04.2015, cuantumul indemnizaţiei de încadrare brută lunară şi al sporurilor aferente, la nivel maxim pentru funcţiile deţinute de reclamantă, prin raportare la VRS de 347,10 RON, aferentă familiei ocupaţionale "Justiţie", la care se adaugă, începând cu data de 01.12.2015, majorarea de 10% prevăzută de Legea nr. 293/2015.
2. Hotărârea instanţei de fond
Prin sentinţa civilă nr. 2365 din 21 mai 2018, Curtea de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a dispus următoarele:
(i) a admis în parte acţiunea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Justiţiei;
(ii) a anulat în parte Ordinul nr. 1490/C/24.05.2017 al Ministrului Justiţiei, în ceea ce priveşte data recalculării indemnizaţiilor de încadrare cu luarea în considerare a unei valori de referinţă sectoriale de 405 RON, respectiv a unei valori de referinţă sectoriale de 445,5 RON;
(iii) a obligat pârâtul Ministerul Justiţiei să emită reclamantei ordin individual de stabilire a drepturilor salariale individuale, producător de efecte juridice, astfel: în perioada 09.04.2015 – 30.11.2015, cu luarea în considerare a unei valori de referinţă sectoriale de 405 RON; în perioada 01.12.2015 – 30.09.2016, cu luarea în considerare a unei valori de referinţă sectorială de 445,5 RON.
3. Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva sentinţei civile nr. 2365 din 21 mai 2018, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs pârâtul Ministerul Justiţiei, întemeiat pe prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinţei recurate şi respingerea cererii de chemare în judecată, ca rămasă fără obiect, motivat de împrejurarea că a îndeplinit obligaţia stabilită prin sentinţa recurată.
Astfel, recurentul-pârât a arătat că, prin emiterea Ordinului ministrului justiţiei nr. 2066/C/2018, intimatei-reclamante i-au fost acordate drepturile salariale solicitate prin cererea de chemare în judecată şi chiar mai mult decât atât, indemnizaţia de încadrare brută fiind stabilită prin aplicarea unei valori de referinţă sectoriale de 421,36 RON pentru perioada 09.04.2015 – 30.11.2015, respectiv de 463,50 RON pentru perioada 01.12.2015 – 31.12.2017.
4. Apărările formulate în cauză
Intimata-reclamantă A. nu a depus întâmpinare faţă de cererea de recurs formulată de pârâtul Ministerul Justiţiei.
II. Soluţia instanţei de recurs
Examinând cu prioritate, potrivit art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., excepţia lipsei de interes în susţinerea recursului, invocată din oficiu, Înalta Curte constată că excepţia este întemeiată, pentru următoarele considerentele:
Potrivit art. 32 alin. (1) lit. d), coroborat cu art. 33 din C. proc. civ., orice demers judiciar ("orice cerere") poate fi iniţiat şi întreţinut numai prin justificarea unui interes, dispoziţii aplicabile şi în cazul căilor de atac.
Interesul reprezintă folosul practic, material sau moral, pe care îl urmăreşte cel ce învesteşte o instanţă de judecată cu o cerere (acţiune sau cale de atac), acesta trebuind să fie determinat, legitim, personal, născut şi actual. Prin urmare, interesul reprezintă o condiţie generală ce trebuie îndeplinită în cadrul oricărui proces civil, pe tot parcursul soluţionării unei cauze, atât în faza procesuală a fondului, cât şi în căile de atac.
Întrucât cauza de faţă are drept obiect obligarea recurentului-pârât la emiterea unui nou ordin de încadrare salarială, în acord cu prevederile legale invocate de reclamantă, în stabilirea interesului procesual al susţinerii recursului se au în vedere şi modificările survenite ulterior pronunţării hotărârii atacate, respectiv actele administrative emise în vederea punerii în aplicare a sentinţei recurate.
Înalta Curte constată că, ulterior pronunţării sentinţei de fond şi anterior declarării căii de atac, prin Ordinul Ministrului Justiţiei nr. 2066/C/24.05.2018 s-a stabilit că indemnizaţiile judecătorilor din cadrul judecătoriilor, tribunalelor, curţilor de apel şi ale asistenţilor judiciari se calculează, începând cu data de 09.04.2015, prin raportare la valoarea de referinţă sectorială de 421,36 RON, iar de la 01.12.2015, în funcţie de valoarea de referinţă sectorială de 463,50 RON, valori mai mari decât cele solicitate de reclamantă prin cererea de chemare în judecată.
În raport cu această împrejurare, Înalta Curte reţine că, în prezent, nu mai subzistă interesul procesual al susţinerii recursului, având în vedere că recurentul-pârât, ulterior pronunţării sentinţei recurate, şi-a îndeplinit obligaţiile stabilite prin hotărârea atacată, cu efectul unei recunoaşteri a pretenţiilor reclamantei. Prin urmare, interesul de a acţiona al pârâtului nu mai este actual, potrivit art. 33 din C. proc. civ., astfel că nu este îndeplinită condiţia de exercitare a căii de atac referitoare la justificarea unui interes, în sensul art. 32 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ.
Înalta Curte nu va primi argumentele formulate de pârâtul Ministerul Justiţiei în sprijinul rămânerii fără obiect a cererii de chemare în judecată.
Obiectul acţiunii civile de faţă este reprezentat de pretenţia reclamantei de anulare a prevederilor Ordinului ministrului justiţiei nr. 1490/C/2017 şi de recunoaştere, calculare şi achitare a drepturilor salariale, în conformitate cu textele de lege indicate şi deciziile interpretative ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi Curţii Constituţionale, în prezenţa refuzului pârâtului de stabilire a drepturilor salariale în cuantumul pretins de reclamantă. Prin urmare, obiectul acţiunii exista atât la data introducerii cererii, cât şi la data pronunţării hotărârii de fond, iar emiterea Ordinului nr. 2066/C/2018, după soluţionarea cauzei în primă instanţă, cu consecinţa recalculării cuantumului indemnizaţiei de încadrare cuvenite reclamantei, nu reprezintă o împrejurare de natură a lipsi de obiect acţiunea, ci reprezintă o punere în executare a dispoziţiilor instanţei de fond, având efectul unei recunoaşteri a pretenţiilor reclamantei de către pârâtul Ministerul Justiţiei. Această împrejurare vizează interesul procesual al susţinerii recursului, astfel cum s-a arătat anterior, dar nu afectează obiectul cererii, care priveşte analizarea caracterului nejustificat al refuzului pârâtului de a da curs solicitării reclamantei şi, pe cale de consecinţă, obligarea acestuia să acţioneze conform dispoziţiilor legale.
Pentru considerentele arătate şi în temeiul dispoziţiilor art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va admite excepţia lipsei de interes în susţinerea recursului şi va respinge recursul declarat de pârâtul Ministerul Justiţiei, ca lipsit de interes.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite excepţia lipsei de interes în susţinerea recursului.
Respinge recursul declarat de pârâtul Ministerul Justiţiei împotriva sentinţei civile nr. 2365 din 21 mai 2018, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca lipsit de interes.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 14 aprilie 2021.