Competence for judicial review of state of alert extension and associated emergency measures: domicile of plaintiff versus central authority seat

Şedinţa publică din data de 7 aprilie 2021

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă,

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Cluj la data de 17.11.2020, sub nr. x/2020, reclamanţii A. şi B., în contradictoriu cu pârâţii Guvernul României, Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Cluj, Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, Prefectul Judeţului Cluj şi Instituţia Prefectului Judeţului Cluj, au solicitat instanţei anularea în întregime a H.G. nr. 967/2020 privind prelungirea stării de alertă începând cu data de 14.10.2020, precum şi stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia, precum şi a anexelor sale şi a măsurilor prevăzute în cele trei anexe; anularea hotărârii nr. 54/2020 a Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă privind propunerea prelungirii stării de alertă şi anularea hotărârii nr. 55/22.10.2020 emise de Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Cluj privind stabilirea unor măsuri pentru asigurarea rezilienţei comunităţii şi de diminuare a impactului tipului de risc, aplicabile pe raza judeţului Cluj, în scopul limitării şi prevenirii răspândirii virusului Sars-cov-2.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1. Hotărârea Curţii de Apel Cluj – secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal

Prin sentinţa civilă nr. 182 din 25 noiembrie 2020, Curtea de Apel Cluj – secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti.

Pentru a pronunţa această soluţie s-a reţinut incidenţa prevederilor art. 15 alin. (5) şi (6) din Legea nr. 136/2020 şi faptul că, prin hotărârile contestate s-au dispus măsuri, în baza aceleiaşi legi, pentru diminuarea impactului riscului epidemiologic generat de virusul SARS-CoV-2.

Pentru determinarea competenţei Curţii de Apel Bucureşti, prima instanţă sesizată a avut în vedere norma de competenţă absolută specială, din perspectivă teritorială, privind cererea de anulare a Hotărării nr. 54/2020 şi H.G. nr. 967/2020.

2.2. Hotărârea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal

Prin sentinţa civilă nr. 23 din 15 ianuarie 2021, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei sale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Cluj.

Instanţa a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a dispus sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu soluţionarea acestuia.

Pentru a pronunţa această hotărâre, Curtea de Apel Bucureşti a reţinut incidenţa prevederilor art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, potrivit cărora reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul său. În contextul în care capătul principal de cerere vizează anularea unei hotărâri emise de Guvernul României, autoritate publică centrală, iar în speţa de faţă nu se aduce în discuţie nici un petit legat de situaţia particulară a carantinării, competenţa de soluţionare a cauzei aparţine curţii de apel în circumscripţia căreia îşi au domiciliul reclamanţii.

II. Decizia ÎCCJ pronunţată în regulator de competenţă

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sesizată cu stabilirea regulatorului de competenţă, în conformitate cu dispoziţiile art. 135 din C. proc. civ., analizând obiectul cauzei deduse judecăţii şi dispoziţiile legale incidente va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Cluj – secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, pentru considerentele ce urmează:

1. Argumentele de fapt şi de drept relevante

Înalta Curte constată că a fost învestită cu soluţionarea unui conflict negativ de competenţă tipic, întrucât dispoziţiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ. dispun că există conflict de competenţă când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces.

În cauză, reclamanţii au solicitat anularea H.G. nr. 967/2020 privind prelungirea stării de alertă începând cu data de 14.10.2020, precum şi stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia, precum şi a anexelor sale şi a măsurilor prevăzute în cele trei anexe; anularea Hotărârii nr. 54/2020 a Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă privind propunerea prelungirii stării de alertă şi anularea Hotărârii nr. 55/22.10.2020 emise de Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Cluj privind stabilirea unor măsuri pentru asigurarea rezilienţei comunităţii şi de diminuare a impactului tipului de risc, aplicabile pe raza judeţului Cluj.

Înalta Curte reţine că, potrivit dispoziţiilor art. 42 alin. (1) şi (3) din O.U.G. nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, hotărârile prin care se declară, se prelungeşte sau încetează starea de alertă, precum şi cele prin care se stabileşte aplicarea unor măsuri pe durata stării de alertă, la nivel naţional sau pe teritoriul mai multor judeţe, pot fi atacate în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 554/2004.

Dispoziţiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 prevăd că "(1) Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice locale şi judeţene, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora de până la 3.000.000 de RON se soluţionează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice centrale, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora mai mari de 3.000.000 de RON se soluţionează în fond de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel".

Având în vedere împrejurarea că între capetele de cerere există o strânsă legătură şi faptul că emitentul H.G. nr. 967/2020 este Guvernul României, autoritate publică centrală, Înalta Curte apreciază că, în cauză, sunt aplicabile prevederile art. 99 alin. (2) din C. proc. civ., potrivit cărora instanţa competentă să le soluţioneze se determină ţinând seama de acea pretenţie ce ar atrage competenţa unei instanţe mai înalte în grad - în speţă, curtea de apel.

Înalta Curte constată că, deşi în hotărârile contestate se face trimitere la dispoziţiile Legii nr. 136/2020, obiectul acţiunii de faţă aşa cum a fost formulat de reclamanţi nu se referă la niciuna dintre măsurile care pot fi dispuse în temeiul acestei legi.

Astfel, deşi art. 15 – 17 din Legea nr. 136/2020 cuprind norme derogatorii de la dreptul comun în materia contenciosului administrativ, cu privire la instanţa competentă şi compunerea completului de judecată, Înalta Curte constată că situaţia dedusă judecăţii nu poate fi subsumată acestor proceduri speciale. Actele administrative nu privesc măsura instituirii carantinei zonale, dată în competenţa specială a secţiei de contencios administrativ şi fiscal a curţii de apel de la sediul autorităţii pârâte şi judecată în complet compus din trei judecători.

Pe cale de consecinţă, reţinând aplicabilitatea în cauză a prevederilor Legii nr. 554/2004, competenţa de soluţionare a cauzei aparţine instanţei în circumscripţia căreia domiciliază reclamanţii, respectiv Curţii de Apel Cluj, în baza art. 10 alin. (3) teza I.

Înalta Curte are în vedere şi prevederile art. 54 din Legea nr. 304/2004, coroborate cu cele ale art. 28 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, potrivit cărora: "cauzele date potrivit legii, în competenţa primei instanţe (...) se judecă în complet format dintr-un judecător".

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (1) şi (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Cluj – secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanţii A. şi B. şi pe pârâţii Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Cluj, Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, Prefectul Judeţului Cluj, Instituţia Prefectului Judeţului Cluj şi Guvernul României în favoarea Curţii de Apel Cluj – secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 7 aprilie 2021.