Appeal against annulment of managerial evaluation dismissed; lower court decision upheld as legal and well-founded

Şedinţa publică din data de 7 aprilie 2021

Deliberând asupra prezentului recurs, din examinarea actelor dosarului, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Ploieşti sub numărul x/2018, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Educaţiei Naţionale, a solicitat anularea hotărârii Ministerului Educaţiei Naţionale nr. 1057/27.03.2018, comunicată la Inspectoratul Şcolar Judeţean Dâmboviţa la data de 28.03.2018, precum şi a raportului ce a stat la baza acestei decizii şi acordarea punctajului conform autoevaluării şi, implicit, a calificativului "foarte bine" pentru anul şcolar 2016-2017 si suspendarea executării actului administrativ contestat până la soluţionarea definitivă a cauzei.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa nr. 179 din 23 octombrie 2018, Curtea de Apel Ploieşti – secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a respins excepţia inadmisibilităţii acţiunii formulate de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Educaţiei Naţionale.

A admis acţiunea modificată, în parte, şi a anulat hotărârea nr. 1057/27.03.2018, comunicată la Inspectoratul Şcolar Judeţean Dâmboviţa şi raportul nr. x/23.03.2018 al comisiei de soluţionare a contestaţiilor.

A obligat pârâtul să aprobe raportul de evaluare întocmit de comisia de evaluare constituită prin Ordinul nr. 558/01.09.2017.

A obligat pârâtul la plata sumei de 2.100 RON cheltuieli de judecată către reclamant.

A respins în rest acţiunea.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva acestei sentinţe, a declarat recurs pârâtul Ministerul Educaţiei, pentru motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. (hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material).

În motivarea recursului, s-a arătat - în esenţă - că Ministerul Educaţiei Naţionale nu poate fi obligat să recunoască nişte foi de lucru, care au cel mult valoare de ciornă, atât timp cât ele nu au fost aprobate de Secretarul de stat conform metodologiei de evaluare a activităţii manageriale desfăşurate de către inspectorii şcolari generali, inspectorii şcolari generali adjuncţi din inspectoratele şcolare şi directorii caselor corpului didactic.

Evaluarea managerială este o procedură specifică care se realizează conform Ordinului ministrului educaţiei naţionale nr. 4315/2014, cu modificările ulterioare, iar potrivit art. 7 alin. (2) din acest act normativ: " (2) Evaluarea fiecărui inspector şcolar general, inspector şcolar general adjunct, director al casei corpului didactic, realizată de comisia de evaluare, se finalizează cu completarea fiselor de evaluare semnate de membrii comisiei si un raport de evaluare, semnat de comisia de evaluare si aprobat de secretarul de stat desemnat să coordoneze această activitate."

Astfel, în baza prevederilor metodologiei s-a realizat, începând cu 1 septembrie 2017, evaluarea activităţii manageriale desfăşurate de persoanele care, în anul şcolar 2016-2017, au ocupat o funcţie de conducere la nivelul inspectoratelor şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti.

Comisia de evaluare a acordat reclamantului, pentru activitatea managerială desfăşurată în anul şcolar 2016 -2017, punctajul de 88 de puncte corespunzător calificativului "BINE".

Împotriva acestui calificativ reclamantul a formulat contestaţie care s-a soluţionat în conformitate cu prevederile art. 10 alin. (3) din metodologie, în urma analizei raportului de evaluare întocmit de comisia de evaluare, precum şi a raportului argumentativ depus de către persoana evaluată, cu documentaţia aferentă.

Comisia de soluţionare a contestaţiilor a acordat reclamantului pentru activitatea managerială desfăşurată în anul şcolar 2016 -2017, punctajul de 88 de puncte corespunzător calificativului "BINE".

Calificativul este un atribut exclusiv al angajatorului, neputând fi cenzurat de instanţa de judecată. Acordarea calificativului pentru fiecare criteriu de evaluare nu poate fi supusă cenzurii instanţei.

Recurentul pârât a arătat că instanţa de judecată nu se poate substitui angajatorului şi prin urmare nu poate să anuleze un calificativ acordat în urma unei evaluări instituite printr-o procedură administrativă specială, procedură efectuată în conformitate cu dispoziţiile legale aplicabile.

Recurentul a susţinut temeinicia calificativului acordat, invocând circumstanţe obiective, constând în existenţa unor disfuncţionalităţi în activitatea managerială a reclamantului.

4. Apărările formulate în cauză

Intimatul-reclamant A. a depus întâmpinare prin care a invocat excepţia nulităţii recursului, iar, în subsidiar, a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

III. Analiza motivelor de casare

Analizând sentinţa atacată prin prisma cadrului legal incident speţei deduse judecăţii, precum şi prin raportare la criticile formulate de recurent, Înalta Curte constată că recursul declarat în cauză este nefondat pentru argumentele ce vor fi prezentate în continuare.

Reclamantul A. a formulat contestaţie împotriva punctajului obţinut la evaluarea efectuată pentru activitatea sa de inspector şcolar general la Inspectoratul Şcolar Judeţean Dâmboviţa pentru anul şcolar 2016 – 2017 şi a calificativului "bine" acordat de pârât potrivit fişei de evaluare transmise la data de 19.02.2018.

Comisia de soluţionare a contestaţiei a menţinut punctajele acordate de comisia de evaluare pentru toate unităţile de competenţă şi criteriile de performanţă cuprinse în fişa de evaluare şi, implicit, calificativul acordat.

Instanţa de fond a admis în parte acţiunea reclamantului în sensul că a anulat hotărârea nr. 1057/27.03.2018 şi raportul nr. x/23.03.2018 al comisiei de soluţionare a contestaţiilor şi a obligat pârâtul să aprobe raportul de evaluare întocmit de comisia de evaluare constituită prin Ordinul nr. 558/01.09.2017, reţinând că este nelegală procedura de evaluare a activităţii reclamantului, fiind realizată cu încălcarea Metodologiei în vigoare la data începerii acestei proceduri.

Prin motivele de recurs, pârâtul Ministerul Educaţiei a apreciat că actele contestate au fost emise cu respectarea prevederilor legislaţiei din materia evaluării activităţii manageriale desfăşurate de către inspectorii şcolari generali, inspectorii şcolari generali adjuncţi din inspectoratele şcolare şi directorii caselor corpului didactic. A susţinut temeinicia calificativului acordat, invocând circumstanţe obiective, constând în existenţa unor disfuncţionalităţi în activitatea managerială a reclamantului. Totodată, calificativul este un atribut exclusiv al angajatorului, neputând fi cenzurat de instanţa de judecată

Înalta Curte reţine că, după reţinerea cauzei în pronunţare, a fost depusă prin Serviciul Registratură cererea recurentului pârât Ministerul Educaţiei de renunţare la exercitarea căii de atac.

Instanţa de recurs constată că cererea depusă la 07 aprilie 2021 reprezintă în fapt o achiesare la hotărârea primei instanţe, reglementată de dispoziţiile art. 463 alin. (1) teza a II-a din C. proc. civ., potrivit cărora "achiesarea reprezintă renunţarea unei părţi la calea de atac pe care o putea folosi ori pe care a exercitat-o deja împotriva tuturor sau a anumitor soluţii din respectiva hotărâre".

Astfel, recurentul pârât a apreciat ca fiind întemeiate reţinerile primei instanţe în sensul că la întocmirea fişelor de evaluare au fost încălcate prevederile art. 2 alin. (2) şi anexa 2 din anexa la Ordinul nr. 4315/2014 pentru aprobarea Metodologiei privind evaluarea activităţii manageriale desfăşurate de către inspectorii şcolari generali, inspectorii şcolari generali adjuncţi din inspectoratele şcolare şi directorii caselor corpului didactic, prin nerespectarea condiţiilor de formă a fişelor de evaluare.

Totdodată, nerespectarea, în fapt, a primei etape - autoevaluarea, prevăzută de dispoziţiile art. 3 lit. a) din OMEN nr. 4315/2014 şi utilizarea de către a doua comisie de evaluare a aceloraşi formulare de autoevaluare primite iniţial, dar completate de primele comisii de evaluare a încălcat metodologia.

De asemenea, schimbarea în timpul activităţii de evaluare a componenţei comisiilor de evaluare şi a comisiilor de soluţionare a contestaţiilor a fost de natură să pună sub semnul îndoielii atât obiectivitatea activităţii de evaluare cât şi cea de soluţionare a contestaţiilor.

Nelegalitatea evaluării rezultă şi din punct de vedere formal, deoarece comisia de evaluare constituită ulterior a acordat punctajul pentru fiecare criteriu de evaluare pe o altă fişă de evaluare, iar nu pe fişa de (auto)evaluare înaintată de reclamant, în care acesta îşi evaluase activitatea managerială.

Prin urmare, date fiind aceste aspecte, Înalta Curte reţine că susţinerile recurentului-pârât din cererea de recurs sunt nefondate, iar prima instanţă a făcut corectă aplicare a prevederilor legale incidente, motiv pentru care nu se impune casarea sentinţei recurate.

IV. Soluţia instanţei de recurs şi temeiul juridic al acesteia

În baza dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 coroborate cu art. 496 alin. (1) raportat la art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., Înalta Curte va menţine ca legală şi temeinică sentinţa instanţei de fond, urmând să respingă ca nefondat recursul formulat de pârâtul Ministerul Educaţiei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de pârâtul Ministerul Educaţiei împotriva sentinţei nr. 179 din 23 octombrie 2018 a Curţii de Apel Ploieşti – secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 7 aprilie 2021.