Nullity of judgment due to improper service at plaintiff's elected domicile and misidentification of party name in administrative healthcare compensation dispute

Şedinţa publică din data de 6 aprilie 2021

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal la data de 11.09.2019 sub nr. x/2019, reclamantul A. în contradictoriu cu pârâţii Guvernul României, Ministerul Sănătăţii, Casa de Asigurări de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti, Agenţia Naţională a Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale a solicitat obligarea acestora să-i asigure medicamentul Avastin, pe bază de prescripţie medicală, în regim de compensare de 100%, (fără contribuţie personală). Totodată a solicitat obligarea pârâţilor la includerea pe lista medicamentelor compensate în sistemul asigurărilor de sănătate, în Nomenclatorul de produse compensate a medicamentului Avastin pentru glioblastom.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa nr. 13/2020 din 18 februarie 2020 a Curţii de Apel Galaţi– secţia contencios administrativ şi fiscal a hotărât următoarele:

A admis în parte acţiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Guvernul României, Ministerul Sănătăţii, Casa de Asigurări de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti, Agenţia Naţională a Medicamentelor şi a Dispozitivelor Medicale, având ca obiect obligaţia de a face.

A obligat pârâţii să asigure reclamantului medicamentul Avastin, Bevcizumab (pe bază de prescripţie medicală, în regim de compensare de 100% (fără contribuţie personală).

A respins restul pretenţiilor ca nefondate.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva acestei sentinţe, au declarat recurs pârâţii Guvernul României, Casa de Asigurări de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti, Agenţia Naţională a Medicamentelor şi a Dispozitivelor Medicale, recursurile acestora fiind întemeiate pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., şi Ministerul Sănătăţii, care a invocat motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 şi 8 C. proc. civ.

II. Considerentele şi soluţia Înaltei Curţi asupra recursului

Analizând sentinţa atacată, prin prisma criticilor ce i-au fost aduse şi în raport cu actele şi lucrările dosarului, Înalta Curte constată incidenţa în cauză a motivului de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., sens în care va dispune admiterea recursurilor, casarea hotărârii şi trimiterea cauzei spre rejudecare, în integralitate, la aceeaşi instanţă, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.

În conformitate cu prevederile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., casarea unor hotărâri se poate cere când, prin hotărârea dată, instanţa a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii. Aceste prevederi reprezintă dreptul comun în materia nulităţii actelor de procedură, care include în conţinutul acestuia toate neregularităţile procedurale care atrag sancţiunea nulităţii, cu excepţia regulilor vizate de alte motive de casare, precum şi nesocotirea unor principii fundamentale a căror nerespectare nu se încadrează în alte motive de recurs.

Acest motiv de recurs vizează neregularităţi de ordin procedural şi care sunt sancţionate cu nulitatea de art. 174 C. proc. civ.

Potrivit art. 174 C. proc. civ., "(1) Nulitatea este sancţiunea care lipseşte total sau parţial de efecte actul de procedură efectuat cu nerespectarea cerinţelor legale, de fond sau de formă. (2) Nulitatea este absolută atunci când cerinţa nerespectată este instituită printr-o normă care ocroteşte un interes public. (3) Nulitatea este relativă în cazul în care cerinţa nerespectată este instituită printr-o normă care ocroteşte un interes privat".

Dispoziţiile art. 174 alin. (1) C. proc. civ. constituie dreptul comun în materia actelor de procedură. Textul vizează o singură ipoteza de nulitate: încălcarea formelor procedurale. Nulitatea prevăzută în art. 174 alin. (1) C. proc. civ. este condiţionată de producerea unei vătămări.

Nulitatea – ca sancţiune procedurală – urmează să fie analizată în strânsă corelaţie cu diferitele acte de procedură pe care instanţa, părţile sau alţi participanţi le îndeplinesc pe parcursul activităţii judiciare. Sub imperiul motivului de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., se pot include mai multe neregularităţi de ordin procedural, începând de la nesemnarea cererii de chemare în judecată, nelegala citare a uneia dintre părţi, nesemnarea cererii reconvenţionale, nesocotirea principiilor publicităţii, oralităţii, contradictorialităţii etc.

Prin raportare la acest motiv de recurs, Înalta Curte constată că la termenul de judecată din 10 ianuarie 2020, astfel cum reiese din încheierea de şedinţă de la acea dată, reclamantul a indicat domiciliul ales la sediul apărătorului său, în Focşani, strada x nr. 6, judeţul Vrancea.

Cu toate acestea, deşi reclamantul a solicitat aplicarea prevederilor 158 alin. (1) C. proc. civ., instanţa de fond a comunicat hotărârea pronunţată la domiciliul acestuia, indicat iniţial în cererea de chemare în judecată.

Totodată, în cauză, instanţa de fond a dispus comunicarea actelor de procedură, inclusiv a hotărârii judecătoreşti pronunţate, pe un nume incorect, respectiv A., în loc de A..

Procedând în acest fel, instanţa de fond a soluţionat cauza cu nesocotirea principiilor care guvernează procesul civil şi a adus o gravă atingere dreptului la apărare, pronunţând o hotărâre nulă absolut, în condiţiile art. 175 C. proc. civ., care urmează a fi casată, cu consecinţa trimiterii cauzei spre rejudecare la aceeaşi instanţă.

Pentru aceste considerente, în baza dispoziţiilor 496 alin. (2) din C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursurile declarate de recurenţii-pârâţi Guvernul României, Casa de Asigurări de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti, Agenţia Naţională a Medicamentelor şi a Dispozitivelor Medicale şi Ministerul Sănătăţii împotriva sentinţei nr. 13/2020 din 18 februarie 2020 a Curţii de Apel Galaţi– secţia contencios administrativ şi fiscal, va casa sentinţa atacată şi va trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe de fond.

Faţă de modalitatea de soluţionare a recursului, nu se impune ca Înalta Curte să examineze şi celelalte critici ale recurenţilor, acestea urmând a fi avute în vedere de instanţa de fond cu ocazia rejudecării.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile declarate de recurenţii-pârâţi Guvernul României, Casa de Asigurări de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti, Agenţia Naţională a Medicamentelor şi a Dispozitivelor Medicale şi Ministerul Sănătăţii împotriva sentinţei nr. 13/2020 din 18 februarie 2020 a Curţii de Apel Galaţi– secţia contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa recurată şi trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 6 aprilie 2021.