Subrogation of audit liabilities to successor ministry under administrative reorganization

Şedinţa publică din data de 30 martie 2021

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, la data de 01.11.2017 reclamantul MINISTERUL PENTRU MEDIUL DE AFACERI, COMERŢ SI ANTREPRENORIAT în contradictoriu cu pârâta CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI a solicitat anularea în parte şi modificare Deciziei nr. 10/1 1.08.2017, emisă de Curtea de Conturi a României - Departamentul IV, înaintata cu adresa nr. JV/40.445/1 1.08.2017 .

2. Hotărârea primei instanţe

Prin decizia nr. 2235/2018 din data de 11 mai 2018 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a respins acţiunea privind pe reclamantul Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, în contradictoriu cu pârâta Curtea De Conturi A României, ca nefondata.

3. Cererea de recurs

Împotriva deciziei nr. 2235/2018 din data de 11 mai 2018 a Curţii de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs reclamantul Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat prin care a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei recurate şi rejudecarea cauzei cu consecinţa admiterii cererii de chemare în judecată.

În susţinerea cerererii de recurs, recurentul-reclamant a susţinut că instanţa de fond a interpretat în mod greşit dispoziţiile legale incidente în cauză, respectiv prevederile Regulamentului privind desfăşurarea activităţilor specifice Curţii de Conturi, aprobat prin H.G. nr. 155/2014.

Recurentul-reclamant a apreciat că instanţa de fond a interpretat greşit pct. 30, 34, 43, 83, 178 şi 274 din Regulamentul aprobat prin H.G. nr. 155/2014.

În drept acesta şi-a întemeiat cererea de recurs pe motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

4. Apărările formulate în cauză

Intimata-pârâtă Curtea de Conturi a României a formulat întâmpinare faţă de cererea de recurs prin care au solicitat să se respingă ca nefondat recursul.

5. Cu privire la examinarea recursului

În cauză, au fost avute în vedere modificările aduse prin Legea nr. 212/2018 dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispoziţiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ şi fiscal, precum şi măsurile luate prin Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 106 din data de 20 septembrie 2018 prin care s-a luat act de hotărârea Plenului judecătorilor secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie adoptată la data de 13 septembrie 2018 în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispoziţiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ şi fiscal.

Faţă de aceste aspecte, în temeiul art. 494, raportat la art. 475 alin. (2) şi art. 201 din C. proc. civ., astfel cum au fost completate prin dispoziţiile XVII alin. (3), raportat la art. XV din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ. şi dispoziţiile art. 109 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, prin rezoluţia din 07.01.2019 s-a fixat termen de judecată pe fond a recursului la data de la data de 12 octombrie 2021, iar ulterior prin încheierea din 17 aprilie 2019 s-a preschimbat din oficiu termenul de judecată la data de 30 martie 2021.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului declarat în cauză

Examinând sentinţa recurată prin prisma criticilor invocate prin cererea de recurs, a apărărilor invocate prin întâmpinare şi a dispoziţiilor legale incidente în materia suspusă verificării, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru considerentele expuse în continuare.

1. Argumente de fapt şi de drept relevante

În ceea ce priveşte situaţia de fapt, Înalta Curte reţine că prin Procesul-verbal de constatare nr. x/MF/14.07.2017 încheiat în urma acţiunii Auditului financiar asupra contului anual de execuţie a bugetului de stat pe anul 2016" efectuat de Curtea de Conturi la Ministerul Economiei (pentru activitatea de promovare a exportului, desfăşurata în anul 2016 de Ministerul Economiei, Comerţului şt Relaţiilor cu Mediul de Afaceri) s-au constatat următoarele abateri:

- efectuarea de cheltuieli fără baza legală prin acordarea de ajutoare de minimis în sumă de 205.516 RON pentru entităţi care nu îndeplineau condiţiile legale, de participare la târguri internaţionale cu finanţare de la bugetul de stat

- utilizarea ineficientă a fondurilor băneşti în valoare de 55.552 RON pentru servicii privind organizarea participării operatorilor economici la târguri internaţionale, angajate la preţuri supraevaluate;

- efectuarea de plaţi în suină de 3.424 RON, pentru cheltuieli fară bază legală, nu au prejudiciat patrimoniul Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, prejudiciul fiind produs în patrimoniul Ministerului Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu mediul de afaceri.

În urma efectuării acestui control s-a emis Decizia nr. 10/11.08.2017, pe care reclamantul a înţeles să o conteste în ceea ce priveşte măsurile 1 şi 2 de la pct. II din cuprinsul acesteia. Totodată, reclamantul a înţeles să conteste şi încheierea nr. 92/10.10.2017 emisă de Curtea de Conturi prin care i s-a respins reclamantului contestaţia pe cale administrativă.

Instanţa de fond a apreciat că apărările emise în susţinerea cererii de chemare în judecată sunt nefondate, reţinând în esenţă că faţă de criticile invocate de reclamant deşi acesta atacă Decizia nr. 10/11.08.2017, acesta emite o serie de apărări privitoare la legalitatea Procesul-verbal de constatare nr. x/MF/14.07.2017, iar în ceea ce priveşte măsurile dispuse de Curtea de Conturi, acestea puteau fi efectuate chiar în situţia de faţă, care presupunea reorganizarea unui minister şi înfiinţarea unuia nou.

Înalta Curte constată că în faţa sa, prin cererea de recurs, recurentul-reclamant aduce o serie de critici punctuale raţionamentului conform căruia intimata-pârâtă nu putea dispune măsuri faţă de un minister nou înfiinţat. Astfel, recurentul-reclamant invocă o serie de prevederi din Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor specifice Curţii de Conturi aprobat prin H.G. nr. 155/2014, respectiv, pct. 30, 34, 43, 84, 178 şi 274, încercând prin acestea să-şi justifice poziţia procesuală.

Cu toate că în faţa instanţei de fond, reclamantul nu a adus în discuţie aceste aspecte, în esenţă prin ele acesta urmăreşte să-şi întărească opinia juridică conform căreia, intimata-pârâtă nu era îndreptăţită să emită Decizia contestată în ceea ce îl priveşte, în condiţiile în care reclamantul este un minister nou înfiinţat.

Înalta Curte, în acord cu instanţa de fond apreciază că decizia contestată vizează o acţiune de audit efectuată la Ministerul Economiei pentru activitatea de promovare a exportului, desfăşurată în anul 2016 de Ministerul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri, iar obligaţiile impuse de actul atacat sunt în sarcina conducerii reclamantului, Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat.

În mod corect a reţinut instanţa de fond că, potrivit art. 6 din O.U.G. nr. 1/2017, a fost înfiinţat Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat prin preluarea activităţilor şi a structurilor din domeniul întreprinderilor mici şi mijlocii, mediului de afaceri, comerţului, antreprenoriatului şi investiţiilor străine de la Ministerul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri.

În conformitate cu art. 20 alin. (2)-(3) din aceeaşi ordonanţă, ministerele nou create se subrogă în locul ministerelor care derulau aceste activităţi şi preiau execuţia bugetară şi patrimoniul:, ...pe bază de protocol de predare-preluare, execuţia bugetară, precum şi patrimoniul ministerelor sau structurilor reorganizate stabilit pe baza situaţiilor financiare întocmite potrivit prevederilor art. 28 alin. (1^1) din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a Legii bugetului de stat pe anul 2017".

În raport cu textul de lege indicat anterior, în mod corect a conchis instanţa de fond că, obligaţiile stabilite de către Curtea de Conturi în sarcina unui minister preluat parţial de unul nou înfiinţat poate fi stabilit în sarcina conducerii noului minister.

Înalta Curte apreciază că prezintă relevanţă în soluţionarea justă a cauzei şi prevederile art. 20 alin. (2) şi (4) din O.U.G. nr. 1/2017, prevederi enunţate şi de către instanţa de fond şi care susţin raţionamentul juridic prezentat mai sus, conform cărora:, … 2) Ministerele nou-înfiinţate sau care preiau, instituţii, activităţi şi structuri, după caz, de la alte ministere sau autorităţi, conform prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă, preiau personalul aferent acestora în condiţiile legii şi se subrogă în drepturile şi obligaţiile ministerelor sau autorităţilor care derulau aceste activităţi. .

(4) Încadrarea personalului preluat potrivit alin. (2) se realizează cu respectarea procedurii şi regimului juridic aplicabil fiecărei categorii de personal, în termen de minimum 30 de zile de la intrarea în vigoare a hotărârilor prevăzute la alin. (1)."

Prin urmare, în raport de cele reţinute mai sus, Înalta Curte apreciază criticile emise de recurentul-reclamant prin cererea de recurs, ca fiind nefondate.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, nefiind identificate motive de casare ale sentinţei prin prisma dispoziţiilor invocate de recurent, Înalta Curte, în temeiul prevederilor art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamantul Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat împotriva deciziei nr. 2235/2018 din data de 11 mai 2018 a Curţii de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 30 martie 2021.