Revision ground of contradictory judgments fails for lack of identity of parties in state aid compensation litigation
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the Ministry of Environment, Waters and Forests' request for revision, upholding the Court of Appeal of Braşov's final decision from September 23, 2020, which had maintained the first-instance judgment ordering the Forest Guard and the Ministry to pay state aid compensation to a forest owner for the 2018 period; the dispute concerned the annulment of an administrative act refusing to approve documentation for timber harvest restrictions and the associated compensation, which the Ministry challenged by invoking the ground of contradictory final judgments under Article 509(1)(8) of the Civil Procedure Code, arguing that a prior decision by the Court of Appeal in a separate case involving a different claimant had justly denied similar compensation for the same administrative act. The Court of Cassation held that the revision ground was unfounded because the parties in the two litigations were different, thus failing to meet the triple identity requirement (same parties, same cause, same object) necessary to establish the authority of res judicata under Articles 430 and 431 of the Civil Procedure Code, and consequently ordered the Ministry to pay 5,154.33 RON in court costs to the counterparty.
Legislator headnote
AI generatedart. 509 alin. (1) pct. 8 din Legea nr. 134/2010, art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ, art. 490 C. proc. civ, art. 430 alin. (1) C. proc. civ, art. 431 alin. (1) C. proc. civ, art. 431 alin. (2) C. proc. civ; Revision ground of contradictory judgments fails for lack of identity of parties in state aid compensation litigation: Împotriva acestei decizii a formulat cerere de revizuire Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, invocând cazul de revizuire prevăzut de dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., republicată.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 25 martie 2021
Asupra cererii de revizuire de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul acţiunii deduse judecăţii
Prin acţiunea formulată la data de 22 martie 2019 şi înregistrată pe rolul Tribunalului Covasna sub nr. x/2019 reclamanta A. a chemat în judecată pârâtele GARDA FORESTIERA BRAŞOV şi MINISTERUL APELOR ŞI PĂDURILOR, solicitând instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa să dispună următoarele:
• anularea actului administrativ nr. x/03.09.2018 prin care pârâta Garda Forestieră Braşov şi-a exprimat refuzul nejustificat de avizare a documentaţiei întocmite în vederea accesării ajutoarelor de stat cuvenite pentru anul 2018;
• obligarea pârâtelor în solidar la plata sumei de 50.555,19 RON reprezentând contravaloarea produselor de masă lemnoasă pe care reclamantul, în calitate de proprietar, nu le poate recolta pentru suprafaţa de pădure de 195,40 ha încadrată în tipul II de categorii funcţionale (TII), terenuri forestiere administrate în totalitate de Ocolul Silvic Hatod, cu titlu de compensaţii/ajutoare de stat, datorită funcţiilor de protecţie stabilite de amenajamentele silvice care au determinat restricţii în recoltarea de masă lemnoasă, aferente perioadei anului 2018 conformitate cu H.G. nr. 447/2017.
• plata dobânzilor fiscale calculate asupra debitului principal în cuantum de 50.555,19 RON începând cu data de 29.06.2018 - data la care reclamanta a depus cererea la Garda Forestieră Braşov, până la plata efectivă a debitului;
2. Hotărârea instanţei de fond
Prin sentinţa civilă nr. 225/05.06.2020 pronunţată de Tribunalul Covasna, instanţa a admis, în parte, cererea de chemare în judecată, a dispus anularea actului administrativ nr. x/03.09.2018 emis de Garda Forestieră Braşov în privinţa reclamantului şi a obligat Garda Forestieră Braşov să plătească acestuia suma de 50.555,19 RON cu titlu de ajutor de stat aferent anului 2018, pentru suprafaţa de pădure de 195,40 ha încadrată în tipul II de categorii funcţionale administrată de Ocolul Silvic Hatod şi Ministerul să transmită către Garda Forestieră Braşov suma de 50.555,19 RON necesară plăţii compensatorii.
3. Hotărârea instanţei de recurs
Prin decizia nr. 576/R din 23 septembrie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia de contencios administrativ şi fiscal au fost respinse cererile de recurs formulate de recurenta-pârâtă GARDA FORESTIERĂ BRAŞOV şi de recurentul-pârât MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ŞI PĂDURILOR împotriva sentinţei civile nr. 225/05.03.2020 pronunţată de Tribunalul Covasna, pe care o menţine.
Au fost obligaţi recurenţii, în solidar, la plata către intimatul-reclamant A. a sumei de 2500 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs.
4. Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva acestei decizii a formulat cerere de revizuire Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, invocând cazul de revizuire prevăzut de dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., republicată.
Revizuentul a susţinut că la soluţionarea cauzei, nici instanţa de fond şi nici cea de control judicar nu au avut în vedere faptul că potrivit dispoziţiilor art. 7 din H.G. nr. 477/2017 se impune atât depunerea cererii de acordare a compensaţiilor în termenul prevăzut de norma de drept, cât şi a documentaţiei aferente, în conformitate cu modelele cuprinse în anexele la hotărâre, ci instanţele s-au rezumat a consemna că cererea de compensare nu putea fi respinsă de plano pentru lipsa documentaţiei, judecata cauzei realizându-se doar analizând incidenţa în cauză a art. 8 alin. (1) şi alin. (2), precum şi a "refuzului nejustificat" al pârâţilor de a rezolva cererea de acordare a despăgubirilor.
Precizează revizuentul că prin adresa nr. x/03.09.2018, Garda Forestieră Braşov i-a comunicat un răspuns motivat reclamantului, în sensul că nu poate da curs solicitării sale, întrucât cererea sa a fost depusă peste termenul legal şi fără niciun fel de document ataşat, fapt care nu poate fi asimilat unui refuz nejustificat, ci, din contră, unuia justificat.
Revizuentul solicită instanţei de revizuire să constate că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege în ceea ce priveşte admisibilitatea prezentei cereri de revizuire în condiţiile existenţei unei hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri.
Prin sentinţa civilă nr. 1257/06.12.2019 pronunţată de Tribunalul Covasna, în dosarul nr. x/2019, instanţa a admis în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul B. în contradictoriu cu Garda Forestieră Braşov şi Ministerul, şi a dispus, printre altele, anularea adresei nr. x/03.09.2018 emisă de Garda forestieră, fiind obligaţi paraţii să plătească reclamantului contravaloarea produselor de masă lemnoasă nerecoltate pentru suprafaţa de pădure de 43,80 ha încadrată în tipul de categorii funcţionale aferentă anului 2018.
Ulterior, prin Decizia nr. 248/R/24.03 2020 pronunţată de către Curtea de Apel Braşov în dosarul nr. x/2019 instanţa a admis recursurile formulate de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor şi de Garda Forestieră Braşov împotriva sentinţei civile nr. 1257/06.12.2019 pronunţată de Tribunalul Covasna, pe care a casat-o în parte, iar în rejudecare a respins cererea de chemare în judecată care avea ca obiect anularea adresei nr. x/03.09.2018, ca neîntemeiată, reţinând în esenţă că "refuzul pârâtei cuprins în actul administrativ contestat a fost justificat tocmai de nedepunerea în termen a documentaţiei aferentă cererii de acordare a compensaţiei, condiţie impusa de dispoziţiile art. 7 din H.G. nr. 447/2017".
Reprezentantul convenţional al intimatului-reclamant A. din prezenta cauză a fost şi reprezentantul convenţional al intimatului-reclamant B., în dosarul nr. x/2019, precum şi reprezentantul acestora în procedura de depunere a cererilor pentru acordarea compesaţiilor pentru anul 2018 adresate Gărzii Forestiere Braşov, actele fiind transmise prin acelaşi colet, prin intermediul aceleiaşi firme de curierat.
Actul administrativ nr. x/03.09.2018 cuprinde răspunsul Gărzii Forestiere Braşov pentru toate solicitariile transmise de către avocatul C., prin acelaşi colet.
Anularea actului administrativ nr. x/03.09.2018 emis de Garda Forestieră Braşov a fost solicitată în ambele dosare. Prin decizia nr. 248/R/24.03 2020 pronunţată, anterior, tot de către Curtea de Apel Braşov în dosarul nr. x/2019 s-a respins cererea composesoratului de anulare a acestui act administrativ, considerându-se ca răspunsul Gărzii Forestiere Braşov a fost justificat sub aspectul prevederilor legale invocate.
Ca atare, revizuentul arată că ipoteza hotărârilor potrivnice prevăzută în art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. are ca scop protejarea autorităţii de lucru judecat ca efect al hotărârii judecătoreşti, nefiind admis ca o hotărâre definitivă să fie contrazisă de o altă hotărâre ulterioară, care să statueze cu privire la aceeaşi pricină, cu încălcarea art. 431 din acelaşi cod.
Autoritate de lucru judecat dobândeşte hotărârea judecătorească ce soluţionează în tot sau în parte fondul procesului, dar şi hotărârea care statuează asupra unei excepţii procesuale ori asupra unui incident procedural, care, odată lămurit, nu mai poate fi reiterat.
Totodată, au autoritate de lucru judecat dispozitivul şi considerentele pe care acesta se sprijină, dar şi considerentele prin care s-a rezolvat o chestiune litigioasă.
Or, revizuentul susţine că cele două hotărâri au statuat asupra aceluiaşi aspect, cu încălcarea autorităţii de lucru judecat, existând contradicţie atât în dispozitive, cât şi în considerente, fără a fi întrunită ipoteza triplei identităţi, astfel încât se justifică revizuirea pe acest temei, deoarece este incident efectul pozitiv al puterii de lucru judecat, ceea ce s-a statuat anterior, chiar prin considerentele unei hotărâri definitive trebuind să determine evitarea unei rediscutări, respectiv a unei contraziceri ulterioare.
Sub aspectul respectării celor statuate deja de o instanţă, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, a stabilit în mod constant că "dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6 .1 din Convenţie, trebuie interpretat în lumina supremaţiei dreptului ca element al patrimoniului comun al statelor contractante" şi că "unul dintre elementele fundamentale ale supremaţiei dreptului este principiul securităţii raporturilor juridice care urmăreşte, între altele, ca o soluţie definitivă pronunţată de instanţe într-un litigiu să nu mai fie repusă în discuţie" (Hotărârea în cauza Rozalia Avram împotriva României, publicată în M.Of. nr. 252/15.04.2015, Hotărârea în cauza Mitrea împotriva României, public. în M.Of. nr. 855/21.12.2010).
De asemenea, în mai multe cauze, Curtea a considerat că, fie şi în absenţa anulării unei hotărâri, repunerea în discuţie a unei soluţii adoptate într-un litigiu, printr-o hotărâre judecătorească definitivă, în cadrul unei alte proceduri judiciare, poate aduce atingere art. 6, în măsura în care poate să facă iluzoriu dreptul câştigat în faţa instanţei şi să încalce principiul securităţii juridice (cauza Kehaya şi alţii, împotriva Bulgariei, pct. 67-70; Gok şi alţii împotriva Turciei, nr. 71.867/01, 71.869/01, 73.319/01 şi 74.858/01, pct. 57-62, 27 iulie 2006, şi Esertas împotriva Lituaniei, nr. 50.208/06, pct. 23-32, 31 mai 2012).
II. Soluţia instanţei de recurs
1.1. Cu privire la excepţia nulităţii cererii de revizuire
Excepţia nulităţii cererii de revizuire este nefondată, faţă de motivele invocate, nefiind incidente dispoziţiile art. 490 C. proc. civ.
1.2. Cu privire la cererea de revizuire
Analizând motivele invocate în cererea de revizuire, Înalta Curte constată că cererea de revizuire este nefondată, având în vedere considerentele ce urmează.
În conformitate cu dispoziţiile prevăzute de art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. " Revizuirea unei hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă: există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri".
Autoritatea de lucru judecat este prevăzută de dispoziţiile art. 430 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora hotărârea judecătorească care soluţionează, în tot sau în parte, fondul procesului sau statuează asupra unei excepţii procesuale ori asupra oricărui alt incident are, de la pronunţare, autoritate de lucru judecat cu privire la chestiunea tranşată, iar potrivit art. 431 alin. (1) C. proc. civ., " Nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori în aceeaşi calitate, în temeiul aceleiaşi cauze şi pentru acelaşi obiect".
Pentru a fi aplicabile dispoziţiile legale invocate de revizuentă, este necesar să fie îndeplinite cele trei elemente, aceleaşi părţi, aceeaşi cauză şi acelaşi obiect.
În cauza de faţă, din analiza hotărârilor invocate ca fiind potrivnice, în raport de care se analizează motivul de revizuire invocat, se constată că nu sunt întrunite cele trei elemente, întrucât în litigiul încheiat prin decizia civilă nr. 576/R din 23 septembrie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a cărei revizuire se solicită, şi în litigiul în care a fost pronunţată decizia nr. 248/R/24.03.2020 de către Curtea de Apel Braşov, nu sunt aceleaşi părţi, în sensul art. 431 alin. (1) C. proc. civ.
Primul proces, soluţionat definitiv prin Decizia nr. 248 din 24 martie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Braşov – secţia de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2019, a avut ca obiect acţiunea formulată de reclamantul B., în contradictoriu cu pârâţii Garda Forestieră Braşov şi Ministerul Apelor şi Pădurilor, privind anularea actului administrativ nr. x/03.09.2018 emis de pârâta Garda Forestieră Braşov şi obligarea pârâţilor, în solidar, să plătească reclamantului suma de 38.395,04 RON, cu titlu de compensaţii/ajutoare de stat, reprezentând contravaloarea produselor de masă lemnoasă nerecoltată de pe suprafaţa de pădure de 43,80 ha încadrată în tipul II de categorii funcţionale aferentă anului 2018, şi dobânzi legale ce se vor calcula asupra acestei sume, începând cu data de 29 iunie 2018 şi până la data plăţii debitului.
Al doilea proces, soluţionat defintiv prin decizia nr. 576/R din 23 septembrie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia de contencios administrativ şi fiscal, în dosar nr. x/2019, a cărei revizuire se solicită, prin care au fost respinse cererile de recurs formulate de pârâţii Garda Forestieră Braşov şi Ministerul Apelor şi Pădurilor împotriva sentinţei civile nr. 225/05.03.2020 pronunţată de Tribunalul Covasna, pe care a menţinut-o, a avut ca obiect acţiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Garda Forestieră Braşov şi Ministerul Apelor şi Pădurilor, prin care s-a solicitat anularea actului administrativ nr. x/03.09.2018 emis de pârâta Garda Forestieră Braşov, obligarea pârâtelor în solidar la plata sumei de 50.555,19 RON reprezentând contravaloarea produselor de masă lemnoasă pe care reclamantul, în calitate de proprietar, nu le poate recolta pentru suprafaţa de pădure de 195,40 ha încadrată în tipul II de categorii funcţionale (TII), terenuri forestiere administrate în totalitate de Ocolul Silvic Hatod, cu titlu de compensaţii/ajutoare de stat, datorită funcţiilor de protecţie stabilite de amenajamentele silvice care au determinat restricţii în recoltarea de masă lemnoasă, aferente perioadei anului 2018, în conformitate cu H.G. nr. 447/2017, plata dobânzilor fiscale calculate asupra debitului principal în cuantum de 50.555,19 RON, începând cu data de 29.06.2018, până la plata efectivă a debitului;
Având în vedere că în cele două decizii reclamanţii sunt diferiţi, nu sunt întrunite elementele prevăzute de dispoziţiile art. 430 alin. (1) C. proc. civ., privind autoritatea de lucru judecat, art. 431 alin. (1) C. proc. civ., privind efectul negativ al autorităţii de lucru judecată, şi, pe cale de consecinţă, nu este incident motivul de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.
În ceea ce priveşte efectul pozitiv al puterii de lucru judecat, prevăzut de art. 431 alin. (2) C. proc. civ., în sensul că "Oricare dintre părţi poate opune lucrul anterior judecat într-un alt litigiu, dacă are legătură cu soluţionarea acestuia din urmă". motivul de revizuire nu este, de asemenea, incident, întrucât este necesar ca în judecata ulterioară să fie adusă în discuţie, între aceleaşi părţi, o chestiune litigioasă care să aibă legătură cu ceea ce s-a soluţionat anterior, condiţie neîndeplinită, având în vedere că părţile sunt diferite.
Şi celelalte susţineri din cererea de revizuire sunt nefondate, având în vedere că revizuirea este o cale de atac extraordinară, admisibilă numai pentru motivele expres prevăzute de lege, formulată împotriva unei hotărâri definitive, care beneficiază de autoritate de lucru judecat, având în vedere chiar principiul securităţii juridice, care presupune respectarea raporturilor juridice consfinţite prin hotărâri judecătoreşti definitive, recunoscut de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
Având în vedere cererea de acordare a cheltuielilor de judecată formulată în cauză şi văzând dezlegarea dată cauzei, în temeiul art. 453 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va dispune obligarea revizuentului la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezenta cale extraordinară de atac, conform înscrisurilor existente la dosarul de revizuire, respectiv chitanţa nr. 265/01.02.202, reprezentând onorariu avocat, şi bon fiscal nr. 40/24.03.2021, reprezentând combustibil transport, în total 5154.33 RON.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 509 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge cererea de revizuire, ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge excepţia nulităţii cererii de revizuire.
Respinge revizuirea formulată de revizuentul Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor împotriva deciziei civile nr. 576/R din 23 septembrie 2020 pronunţate de Curtea de Apel Braşov, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondată.
Obligă revizuenta la plata sumei de 5154.33 RON reprezentând cheltuieli de judecată către intimatul A..
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunţată astăzi, 25 martie 2021, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.