Contraventional Complaint Stays with Constanța Court as Late Jurisdictional Exception Invalidated

Şedinţa publică din data de 9 martie 2021

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă,

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual

Prin plângerea contravenţională înregistrată pe rolul Judecătoriei Constanţa la data de 14.03.2019, sub nr. de dosar x/2020, petenta S.C. A. S.R.L. a solicitat, în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier, anularea Procesului-verbal de constatare a contravenţiei nr. x/06.02.2019.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1. Hotărârea Judecătoriei Constanţa – secţia civilă

Prin sentinţa civilă nr. 3730 din 04 iunie 2020, Judecătoria Constanţa – secţia civilă a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Brăila.

Pentru a pronunţa această soluţie, Judecătoria Constanţa a constatat că presupusa faptă contravenţională este săvârşită pe DN2B km 108, Brăila, care se află în circumscripţia teritorială a Judecătoriei Brăila.

Prin urmare, prima instanţă sesizată a reţinut incidenţa dispoziţiilor art. 31 alin. (1) coroborat cu art. 32 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, potrivit cărora împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a sancţiunii se poate face plângere în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării acestuia, iar plângerea se depune la judecătoria în a cărei circumscripţie a fost săvârşită contravenţia.

2.2. Hotărârea Judecătoriei Brăila – secţia civilă

Prin sentinţa civilă nr. 7022 din 18 decembrie 2020, Judecătoria Brăila – secţia civilă a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Constanţa.

Instanţa a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a dispus sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu soluţionarea acestuia.

Pentru a pronunţa această hotărâre, Judecătoria Brăila a avut în vedere prevederile art. 130 alin. (2) şi art. 131 alin. (1) din C. proc. civ., care stabilesc regula verificării din oficiu la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate a competenţei de ordine publică de către instanţa de judecată.

Constatând că, la prima instanţă sesizată, primul termen de judecată la care părţile au fost legal citate pentru judecarea plângerii contravenţionale a fost la data de 01.08.2019, Judecătoria Brăila a apreciat că, după acest moment, nu se mai putea invoca din oficiu excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Constanţa.

II. Decizia ÎCCJ pronunţată în regulator de competenţă

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sesizată cu stabilirea regulatorului de competenţă, în conformitate cu dispoziţiile art. 135 din C. proc. civ., analizând obiectul cauzei deduse judecăţii şi dispoziţiile legale incidente va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Constanţa – secţia civilă, pentru considerentele ce urmează:

1. Argumentele de fapt şi de drept relevante

Înalta Curte constată că a fost învestită cu soluţionarea unui conflict negativ de competenţă tipic, întrucât dispoziţiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ. dispun că există conflict de competenţă când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces.

Prin cererea înregistrată la data de 14.03.2019 pe rolul Judecătoriei Constanţa, petenta S.C. A. S.R.L. a solicitat anularea Procesului-verbal de constatare a contravenţiei nr. x/06.02.2019 emis de intimatul Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier.

La termenul de judecată din 04.06.2020, prima instanţă sesizată a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Brăila.

Înalta Curte, sesizată cu soluţionarea conflictului negativ de competenţă, reţine că potrivit art. 130 alin. (2) din C. proc. civ.: "Necompetenţa materială şi teritorială de ordine publică trebuie invocată de părţi ori de către judecător la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate în faţa primei instanţe".

Totodată, art. 131 alin. (1) din C. proc. civ. prevede că la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate în faţa primei instanţe, judecătorul este obligat, din oficiu, să verifice şi să stabilească dacă instanţa sesizată este competentă general, material şi teritorial să judece pricina, consemnând în cuprinsul încheierii de şedinţă cu caracter interlocutoriu temeiurile de drept pentru care constată competenţa instanţei sesizate.

De asemenea, instanţa sesizată cu soluţionarea conflictului de competenţă are în vedere şi considerentele Deciziei nr. 31/2019 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii prin care s-a statuat că instanţa învestită prin hotărârea de declinare a competenţei poate invoca necompetenţa materială procesuală dacă instanţa care şi-a declinat competenţa în favoarea sa nu a invocat excepţia de necompetenţă în termenul legal, indiferent dacă această din urmă instanţă se declarase sau nu competentă prin încheiere interlocutorie pronunţată potrivit prevederilor art. 131 alin. (1) din C. proc. civ.

În cauză, se observă că secţia civilă a Judecătoriei Constanţa nu şi-a analizat competenţa la primul termen de judecată la care părţile au fost legal citate, respectiv la termenul din 01 august 2019 când s-a amânat cauza pentru a se cita petenta cu menţiunea de a preciza dacă mai are probe de formulat, astfel că această instanţă trebuia să păstreze cauza spre soluţionare.

Prin urmare, Înalta Curte constată că în mod corect a reţinut Judecătoria Brăila – secţia civilă că excepţia necompetenţei teritoriale a fost invocată abia la termenul de judecată din data de 04.06.2020, cu încălcarea termenului imperativ stabilit de art. 130 alin. (2) din C. proc. civ., în condiţiile în care competenţa teritorială a Judecătoriei Constanţa a fost deja dobândită de această instanţă prin neinvocarea în termen a excepţiei de necompetenţă.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (1) şi (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei privind pe pe petenta S.C. A. S.R.L. şi pe intimatul Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier în favoarea Judecătoriei Constanţa – secţia civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe petenta S.C. A. S.R.L. şi pe intimatul Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier în favoarea Judecătoriei Constanţa – secţia civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 9 martie 2021.