Property restitution appeal perempted for failure to resume proceedings after suspension

Şedinţa publică din data de 24 februarie 2021

Asupra recursului de faţă,

Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Piteşti – secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, la data de 06.10.2016, sub nr. x/2016*, reclamanta A. a chemat în judecată pe pârâta Autoritatea Naţională Pentru Restituirea Proprietăţilor, solicitând să se dispună respectarea dreptului de proprietate constituţional, respectiv art. 44 alin. (1) şi alin. (8), egalitatea în drepturi, art. 16 alin. (1)-(2) din Constituţia României, dreptul la informaţie, art. 31, alin. (1)-(4) şi dreptul persoanei vătămate, art. 52 alin. (1); să se elibereze de urgenţă cele trei titluri de plată corespunzătoare deciziei nr. 10281/08.12.2010, devenite scadente, conform art. 41 din Legea nr. 165/2013 şi să i se acorde daune materiale pentru timpul pierdut pe parcursul a peste 10 ani cu procese, acţiuni, memorii către ANRP, Guvernul României şi cheltuieli de judecată, în cuantum de 50.000 RON.

Pârâta Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia inadmisibilităţii cererii de chemare în judecată, pentru lipsa plângerii prealabile.

Prin sentinţa nr. 110/F-CONT din 30 mai 2017, Curtea de Apel Piteşti – secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia lipsei procedurii prealabile invocată de pârâtă şi, pe cale de consecinţă, a respins cererea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, ca inadmisibilă.

2. Cererea de recurs

Împotriva sentinţei nr. 110/F-CONT din 30 mai 2017 a Curţii de Apel Piteşti – secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, reclamanta A. a formulat recurs.

La termenul de judecată din 6 noiembrie 2019, Înalta Curte, constatând că părţile nu s-au prezentat la strigarea cauzei şi nici nu au solicitat judecarea în lipsă, a dispus suspendarea judecării cauzei, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ.

Constatând că până la data de 4 noiembrie 2020, niciuna dintre părţi nu a solicitat repunerea cauzei pe rol şi nici nu s-a îndeplinit vreun act de procedură în cauză, Înalta Curte a repus cauza pe rol şi a fixat termen de judecată la data de 24.02.2021, cu citarea părţilor, în vederea discutării excepţiei de perimare.

3. Soluţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Examinând excepţia perimării cererii de recurs, Înalta Curte reţine următoarele:

Potrivit art. 416 alin. (1) şi (2) din C. proc. civ.:

"(1) Orice cerere de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau de retractare se perima de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părţii, timp de 6 luni.

(2) Termenul de perimare curge de la ultimul act de procedură îndeplinit de părţi sau de instanţă."

De asemenea, potrivit art. 417 C. proc. civ. "perimarea se întrerupe prin îndeplinirea unui act de procedură făcut în vederea judecării procesului de către partea care justifică un interes."

În conformitate cu dispoziţiile art. 420 alin. (1) din C. proc. civ.:, Perimarea se constată din oficiu sau la cererea părţii interesate."

Aşadar, pentru a interveni perimarea în materie civilă, pricina, indiferent de faza procesuală în care se află, trebuie să fi rămas în nelucrare timp de 6 luni din culpa părţilor.

Sunt avute în vedere şi prevederile Decretului nr. 195/2020 privind instituirea stării de urgenţă pe teritoriul României, respectiv ale Decretului nr. 240/2020 privind prelungirea stării de urgenţă pe teritoriul României, în conformitate cu care instanţa reţine că, pe perioada stării de urgenţă cursul perimării a fost suspendat.

Astfel, încheierea de şedinţă din 6 noiembrie 2019, prin care s-a dispus suspendarea judecăţii pentru lipsa părţilor, reprezintă ultimul act de procedură efectuat în cauză, de la această dată începând să curgă termenul de 6 luni prevăzut de art. 416 alin. (1) C. proc. civ., termen care s-a împlinit la data de 6 iulie 2020, având în vedere şi durata de 2 luni (perioada stării de urgenţă instituită pe teritoriul României) în care cursul perimării a fost suspendat.

Totodată, se constată că părţile interesate în continuarea judecăţii nu au formulat înăuntrul termenului de perimare nicio cerere de redeschidere a procesului, potrivit art. 415 pct. 1 din C. proc. civ., şi nu au făcut dovada existenţei vreunei cauze de întrerupere sau de suspendare a cursului termenului de perimare, cu excepţia celei avute în vedere de instanţă.

Ca atare, constatând că de la data de 6 noiembrie2019, cauza a rămas în nelucrare mai mult de 6 luni din motive imputabile părţilor, fără să se mai îndeplinească niciun act de procedură în vederea judecării cererii, care să întrerupă termenul de perimare, Înalta Curte va face aplicarea dispoziţiilor art. 420 alin. (1) din C. proc. civ. şi va constata perimarea recursului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată perimat recursul formulat de reclamanta A. împotriva sentinţei nr. 110/F-CONT din 30 mai 2017 a Curţii de Apel Piteşti – secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Cu recurs la Completul de 5 judecători în termen de 5 zile de la pronunţare.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 24 februarie 2021.