Labor damages claim: cassation appeal inadmissible for labor disputes under amended C. proc. civ.

Şedinţa publică din data de 18 noiembrie 2021

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei.

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Bihor – secţia I Civilă (litigiu de muncă), la data de 21 ianuarie 2020, sub nr. x/2020, reclamantul A. a solicitat obligarea pârâtei B. S.A., Oradea la plata sumei de 200.000 RON, ca urmare a unor pretinse fapte de discriminare.

Prin sentinţa civilă nr. 30/LM/2021 din 26 ianuarie 2021, Tribunalul Bihor – secţia I Civilă a respins acţiunea, astfel cum a fost precizată şi completată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta S.C. B. S.A., Oradea, ca neîntemeiată.

Împotriva acestei sentinţe a formulat apel, în termen, reclamantul A., la data de 12 martie 2021.

II. Hotărârea atacată

Curtea de Apel Oradea– secţia I civilă, prin decizia civilă nr. 792/A/2021 din 14 iunie 2021 pronunţată în dosarul nr. x/2020, a respins, ca nefondat apelul civil declarat de apelantul A., în contradictoriu cu intimata S.C. B. S.A., împotriva sentinţei civile nr. 30/LM din data de 26 ianuarie 2021, pronunţată de Tribunalul Bihor, în dosarul nr. x/2020, pe care a păstrat-o în totalitate; fără cheltuieli de judecată în apel.

III. Calea de atac exercitată

Împotriva acestei decizii, a declarat recurs, reclamantul A..

Recursul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – secţia a II-a civilă, la data de 01.09.2021, sub nr. x/2020.

IV. Aplicabilitatea dispoziţiilor art. 493 din C. proc. civ., în forma cu modificările aduse prin Legea nr. 310/2018

În cauză, nu este aplicabilă procedura de filtrare a recursului reglementată de art. 493 din C. proc. civ., deoarece procesul a început ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 310/2018, fiind astfel incident art. I pct. 56 din Legea nr. 310/2018 care prevede că art. 493 se abrogă, faţă de conţinutul art. 24 din C. proc. civ., conform căruia, "dispoziţiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor şi executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare".

V. Procedura de soluţionare a recursului

În recurs, s-a derulat procedura de regularizare a cererii de recurs şi de comunicare a actelor de procedură între părţi, prin intermediul grefei instanţei, în conformitate cu dispoziţiile art. 490 alin. (2) C. proc. civ.

Prin rezoluţia din 20 octombrie 2021, a completului învestit aleatoriu cu soluţionarea dosarului, s-a fixat termen pentru soluţionarea recursului la data de 18 noiembrie 2021, în şedinţă publică, cu citarea părţilor, în temeiul art. 490 alin. (2) din C. proc. civ., în forma modificată prin Legea nr. 310/2018, când s-a pronunţat prezenta decizie.

VI. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Fiind luată în examinare cu prioritate, faţă de dispoziţiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepţia inadmisibilităţii căii extraordinare de atac a recursului, invocată din oficiu, raportat la prevederile art. 483 alin. (2) C. proc. civ., aşa cum au fost modificate prin Legea nr. 310/2018, Înalta Curte urmează să o admită şi să respingă recursul, ca inadmisibil, având în vedere următoarele considerente:

Potrivit art. 129 din Constituţia României, "Împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii", iar, conform art. 457 alin. (1) din C. proc. civ., "Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei".

În raport cu dispoziţiile constituţionale şi legale citate, admisibilitatea unei căi de atac şi provocarea controlului judiciar al unei hotărârii judecătoreşti sunt condiţionate de exercitarea acesteia în condiţiile legii.

În cauză, Înalta Curte reţine că obiectul recursului de faţă îl constituie decizia civilă nr. 792/A/2021 din 14 iunie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Oradea – secţia I civilă, în dosarul nr. x/2020, prin care s-a respins, ca nefondat, apelul civil formulat de apelantul A. împotriva sentinţei civile nr. 30/LM din 26 ianuarie 2021 pronunţată de Tribunalul Bihor, prin care s-a respins, ca neîntemeiată, acţiunea formulată de reclamant, având ca obiect acordarea de daune morale pentru săvârşirea de către intimata-pârâtă S.C. B. S.A., Oradea a unor pretinse fapte de discriminare.

Ca urmare, prezentul recurs a fost declarat într-un litigiu de muncă.

Or, conform art. 27 din C. proc. civ., "hotărârile rămân supuse căilor de atac, motivelor şi termenelor prevăzute de legea sub care a început procesul".

În temeiul acestui text de lege, regimul juridic al căilor de atac este determinat de legea în vigoare la data începerii procesului.

Potrivit dispoziţiilor art. 483 alin. (1) din C. proc. civ., sunt supuse recursului "hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum şi alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege".

La alin. (2) al aceluiaşi text, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 310/2018 se prevede că: " (2) Nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a) -j3), în cele privind navigaţia civilă şi activitatea în porturi, conflictele de muncă şi de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile pronunţate în materia protecţiei consumatorilor, a asigurărilor, precum şi în cele ce decurg din aplicarea Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite".

Modificările legislative sus- menţionate au intrat în vigoare la 3 zile de la publicarea în Monitorul Oficial a Legii nr. 310/2018 (M. Of. nr. 1074/18 decembrie 2018), fiind pe deplin aplicabile tuturor litigiilor începute după intrarea lor în vigoare, în acord cu principiul aplicării în timp a normei de procedură, consacrat de art. 24 C. proc. civ.., conform căruia, "dispoziţiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor şi executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare".

Aşa cum rezultă din actele de procedură aferente judecăţii în primă instanţă, prezentul proces a fost început la data de 21 ianuarie 2020, data depunerii cererii de chemare în judecată, şi reprezintă un litigiu născut în materia litigiilor de muncă.

Or, în acest context, rezultă că hotărârea pronunţată în apel de către Curtea de Apel Oradea este definitivă, întrucât, prevederile art. 483 alin. (2) C. proc. civ. înlătură expres posibilitatea atacării cu recurs a hotărârilor pronunţate în cereri din această materie.

Calea de atac astfel declarată, câtă vreme este exclusă în mod expres de către legiuitor, este inadmisibilă, reclamantul, în speţă, neavând deschisă calea procesuală a recursului pe care a înţeles să o folosească.

Se mai reţine că instanţa nu are posibilitatea de a considera ca admisibilă orice cale de atac promovată, chiar dacă hotărârea atacată ar fi considerată de părţi netemeinică sau nelegală, ci are obligaţia de a analiza căile de atac în limitele şi cu respectarea condiţiilor impuse de lege în respectarea principiului preeminenţei dreptului, recunoscut în preambulul Convenţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale şi, implicit, a principiului securităţii raporturilor juridice, conform căruia o hotărâre definitivă nu mai poate forma obiectul controlului de legalitate, în afara căilor extraordinare de atac expres şi limitativ stabilite de lege.

Legalitatea căilor de atac presupune faptul că o hotărâre judecătorească nu poate fi supusă decât căilor de atac prevăzute de lege. Prin urmare, în afară de căile de atac prevăzute de lege nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obţine reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătoreşti.

Această regulă are valoare de principiu constituţional, dispoziţiile art. 129 din Constituţie arătând că mijloacele procesuale prin care a fost atacată o hotărâre judecătorească sunt cele prevăzute de lege, dar şi că exercitarea acestora trebuie făcută în condiţiile legii.

Este ştiut că recunoaşterea unei căii de atac în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesuală ori extinderea limitelor competenţei atribuite prin lege, constituie o încălcare a principiului legalităţii căilor de atac, precum şi a principiului constituţional al egalităţii în faţa legii

Pentru considerentele prezentate, constatându-se că excepţia inadmisibilităţii este întemeiată, în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ.., văzând dispoziţiile art. 483 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte o va admite şi va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei civile nr. 792/A/2021 din 14 iunie 2021, pronunţate de Curtea de Apel Oradea – secţia I civilă, ca inadmisibil.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 18 noiembrie 2021.