Jurisdiction for Land Fund Law disputes lies exclusively with the territorial court where the land is located
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appellant's appeal as unfounded, thereby upholding the Court of Appeal's decision to decline jurisdiction and transfer the case to the territorial judge, leaving the lower court's declination ruling in force. The dispute originated from a 2005 action filed by a private individual against the local municipal administration and county/local land commissions, seeking possession of land plots and compensation for material and moral damages, which the Court of Appeal rejected on the basis of material incompetence. The decisive legal basis relied upon by the court was the absolute material jurisdiction rule derived from Articles 51–53 of Law No. 18/1991 (republicated) and Article 5(2) of Law No. 554/2004, which mandates that all disputes concerning the application of the Land Fund Law—including the establishment of private ownership, attribution of land surfaces, and the legality of administrative acts—fall exclusively within the jurisdiction of the court where the land is located, rendering procedural objections regarding the omission of a specific party irrelevant to the jurisdictional determination.
Legislator headnote
AI generatedJurisdiction for Land Fund Law disputes lies exclusively with the territorial court where the land is located: Analizând actele și lucrările dosarului, în raport cu motivele invocate și cu prevederile art. 304 și 3041 C. proc. civ., Curtea va constata că recursul este nefondat, urmând a fi respins ca atare.
Keywords
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea formulată la data de 24 ianuarie 2005, reclamantul D.G. a chemat în judecată Primăria comunei Prundeni, Comisia Județeană de Fond Funciar Vâlcea și Comisia Locală de Fond Funciar Prundeni, solicitând obligarea pârâților la punerea în posesie asupra unor suprafețe de teren și la plata despăgubirilor materiale și a daunelor morale.
Curtea de Apel Pitești, secția comercială și de contencios administrativ, a dispus prin sentința nr. 11 din 21 februarie 2005, declinarea competenței de soluționare a cauzei, în favoarea Judecătoriei Drăgășani.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a făcut referire la prevederile art. 51-53 din Legea nr. 18/1991, republicată și art. 5 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, reținând că în raport cu obiectul litigiului, competența de judecată aparține judecătoriei în a cărei rază teritorială este situat terenul.
Împotriva sentinței a declarat recurs, reclamantul D.G., arătând că pârâtele nu au respectat prevederile Legii fondului funciar nr. 18/1991 și prin hotărârile emise s-a ajuns la eliberarea mai multor procese-verbale de punere în posesie și litigii prin care a fost prejudiciat.
Reclamantul a mai învederat că în mod greșit nu s-a dispus citarea Comisiei Județene Vâlcea pentru aplicarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 și că pârâtele nu i-au răspuns cererilor formulate în mod repetat, menționate în precizarea la acțiune, datată 21 februarie 2005.
Analizând actele și lucrările dosarului, în raport cu motivele invocate și cu prevederile art. 304 și 3041 C. proc. civ., Curtea va constata că recursul este nefondat, urmând a fi respins ca atare.
Astfel cum a reținut instanța de fond, competența judecării litigiilor privind aplicarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată, aparține judecătoriei în a cărei rază teritorială se află terenul.
Această competență materială absolută se referă atât la stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, prin constituirea sau reconstituirea lor, cât și la atribuirea efectivă a suprafețelor către cei îndreptățiți și la legalitatea actelor administrative, emise de autoritățile publice, indiferent că sunt locale sau de nivel central.
Nici critica privind necitarea în cauză a Comisiei Județene Vâlcea, pentru aplicarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, nu poate fi primită, neavând relevanță citarea acestei părți, în raport cu excepția de necompetență materială invocată din oficiu, de instanță.
Față de considerente expuse mai sus, Curtea va respinge, ca nefondat, recursul declarat în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de D.I. împotriva sentinței nr. 11/FC din 21 februarie 2005 a Curții de Apel Pitești, secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 7 iunie 2005.