Retirement termination review deadline: finality date triggers one-month lapse, not communication

Şedinţa publică din data de 18 martie 2024

Asupra cauzei de faţă, reţine următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 5 aprilie 2022 pe rolul Tribunalului Bihor, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor - Garda Forestieră Cluj, anularea Deciziei nr. 40/16.03.2022, emise de pârât, prin care s-a constatat încetarea de drept a raportului său de serviciu, ca urmare a îndeplinirii cumulative a condiţiilor de vârstă standard şi a stagiului minim de cotizare pentru pensionare; să dispună reintegrarea sa în funcţia publică deţinută anterior emiterii acestei decizii, cea de consilier superior clasa I, gradaţia 5 la Direcţia de Implementare şi Avizare din cadrul Gărzii Forestiere Cluj, începând cu data de 16.03.2022.

Prin sentinţa civilă nr. 437/CA/2022, pronunţată la data de 16.06.2022, Tribunalul Bihor – secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal a respins excepţia inadmisibilităţii cererii invocată de autoritatea pârâtă şi a respins, că neîntemeiată cererea formulată de reclamantul A..

Împotriva acestei sentinţe, recurentul reclamant A. a declarat recurs, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea în parte a hotărârii atacate şi rejudecând cauza să se admită cererea de chemare în judecată.

Prin Decizia nr. 835/CA/2022-R din data de 12 decembrie 2022, Curtea de Apel Oradea – secţia de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2022-R1- CAF a respins, ca nefondat, recursul declarat de recurentul reclamant A. împotriva sentinţei civile nr. 437/CA/2022 din 16.06.2022, pronunţate de Tribunalul Bihor; a obligat partea recurentă să plătească părţii intimate suma de 197,6 RON cheltuieli de judecată în recurs.

Cererea de revizuire

Împotriva Deciziei nr. 835/CA/2022-R din data de 12 decembrie 2022, pronunţate de Curtea de Apel Oradea – secţia de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2022-R1- CAF, reclamantul A. a formulat cerere de revizuire, întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 5 şi 8 C. proc. civ.

Cererea a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Oradea – secţia de contencios administrativ şi fiscal sub nr. x/2023.

Prin încheierea de amânare a pronunţării din data de 28 aprilie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Oradea – secţia de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2023, s-a disjuns motivul de revizuire ce vizează contrarietatea de hotărâri şi s-a dispus formularea unui nou dosar, nr. x/2023, în care s-a invocat excepţia necompetenţei materiale a Curţii de Apel Oradea.

Prin Decizia nr. 257 din 12 mai 2023, pronunţată de Curtea de Apel Oradea – secţia de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2023, s-a admis excepţia necompetenţei materiale şi s-a declinat competenţa de soluţionare a cererii de revizuire declarate de revizuentul A. şi întemeiate pe motivul de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., în favoarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Decizia recurată

Prin Decizia nr. 4333 din 4 octombrie 2023, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – secţia de contencios administrativ şi fiscal a respins cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva Deciziei nr. 835/CA/2022-R din data de 12 decembrie 2022, pronunţate de Curtea de Apel Oradea – secţia de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2022-R1- CAF, ca tardiv formulată.

În motivare, a reţinut că cererea de revizuire formulată de revizuentul A. a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., iar termenul în care putea fi formulată este cel prevăzut de dispoziţiile art. 511 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

În cauză, instanţa de revizuire a constatat că, întrucât hotărârea supusă revizuirii a rămas definitivă la data pronunţării acesteia, respectiv la data de 12 decembrie 2022, în raport cu modul de calcul al termenelor de procedură socotite pe luni, prevăzut de art. 181 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ., termenul de exercitare a căii extraordinare de atac a revizuirii s-a împlinit la data de 12 ianuarie 2023.

Or, în speţă, revizuentul A. a transmis cererea de revizuire prin poştă la data de 20.02.2023, conform plicului de corespondenţă aflat la fila x verso din dosarul Curţii de Apel Oradea – secţia de contencios administrativ şi fiscal nr. 90/35/2023, vol. I, cu nerespectarea termenului prevăzut în mod imperativ de art. 511 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

II. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Completul de 5 judecători

Asupra excepţiei nulităţii recursului, invocată de intimată prin întâmpinare, Înalta Curte urmează să o respingă, reţinând că prin memoriul de recurs a fost criticată soluţia respingerii, ca tardive, a cererii de revizuire; ca urmare, se constată că aceste susţineri pot fi încadrate în motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., din perspectiva căruia urmează a fi analizate.

Cu privire la fondul recursului de faţă, Înalta Curte constată următoarele:

Recurentul a criticat sumar soluţia instanţei, prin care cererea sa de revizuire a fost apreciată ca tardivă, susţinând că termenul legal pentru formularea căii extraordinare de atac este cel de o lună de la comunicarea hotărârii.

Aceste susţineri sunt nefondate, urmând a fi respinse.

Conform dispoziţiilor art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., termenul de revizuire este de o lună şi se va socoti, în cazul prevăzut la art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., care este temeiul juridic al cererii formulate de recurentul revizuent, de la data rămânerii definitive a ultimei hotărâri.

Termenul de o lună are caracterul unui termen legal, imperativ şi absolut, a cărui încălcare atrage sancţiunea decăderii părţii din dreptul de a mai exercita calea de atac.

În cauză, prin cererea de revizuire, s-a susţinut că Decizia nr. 835CA/2022-R din 12 decembrie 2022 a Curţii de Apel Oradea dată în dosarul nr. x/2022-R1-CAF este contradictorie cu Decizia nr. 364 din 7 mai 2021 pronunţată de aceeaşi instanţă în dosarul nr. x/2020.

Ultima hotărâre judecătorească a cărei anulare se solicită prin cererea de revizuire este Decizia nr. 835CA/2022-R din 12 decembrie 2022 a Curţii de Apel Oradea, care, fiind pronunţată în recurs, are caracter definitiv de la pronunţare, potrivit art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ.

În consecinţă, data pronunţării Deciziei nr. 835CA/2022-R din 12 decembrie 2022 este data la care această hotărâre judecătorească a rămas definitivă şi momentul de la care curge termenul de declarare a căii de atac extraordinare a revizuirii.

În aplicarea art. 181 alin. (1) C. proc. civ., care reglementează calculul termenelor procedurale, termenul de o lună a curs de la 12 decembrie 2022 şi s-a împlinit la 12 ianuarie 2023, care a fost o zi lucrătoare.

Or, cererea de revizuire pentru contrarietate de hotărâri a fost formulată de revizuent la 20 februarie 2023, conform plicului cu care a fost expediat memoriul, sens în care Înalta Curte constată că în mod legal instanţa de revizuire a reţinut incidenţa în cauză a sancţiunii decăderii revizuentului din dreptul de a exercita calea extraordinară de atac, potrivit art. 185 alin. (1) C. proc. civ.

Aşadar, termenul de declarare al căii extraordinare de atac nu curge de la data comunicării hotărârii către recurent, cum se susţine în memoriul de recurs, ci sancţiunea anulării, ca tardivă, a cererii de revizuire a intervenit ca urmare a nedeclarării în termenul legal imperativ a căii extraordinare de atac, care a curs de la data la care a rămas definitivă hotărârea a cărei anulare se solicită.

Cu privire la acest aspect, Curtea Constituţională (de exemplu, prin Deciziile nr. 766/2011, nr. 470/2012 şi nr. 655/2014), a constatat că obligaţia părţilor de a-şi exercita drepturile procesuale în cadrul termenelor stabilite de lege reprezintă expresia aplicării principiului privind dreptul persoanei la judecarea procesului său în mod echitabil şi într-un termen rezonabil, potrivit prevederilor art. 6 pct. 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, instituirea unor termene procesuale servind unei mai bune administrări a justiţiei, precum şi necesităţii aplicării şi respectării drepturilor şi garanţiilor procesuale ale părţilor.

De asemenea, în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (e.g. Cauza Ashingdane c. Regatului Unit, Cauza Golder c. Regatului Unit), s-a decis în mod constant că statele dispun de o marjă de apreciere care cuprinde şi reglementarea regimului căilor de atac, esenţial fiind ca accesul la un tribunal şi dreptul la un proces echitabil să nu fie afectate în substanţa lor.

Pentru toate considerentele arătate, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul de 5 judecători constată că hotărârea ce formează obiectul recursului este legală şi temeinică, nefiind identificate motive de reformare în sensul art. 488 alin. (1) pct. 5, C. proc. civ., astfel că, în temeiul art. 496 C. proc. civ., va fi respins, ca nefondat, recursul declarat în cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepţia nulităţii recursului invocată de intimata Garda Forestieră Cluj.

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul A. împotriva Deciziei nr. 4333 din 4 octombrie 2023 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – secţia de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2023.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 18 martie 2024.