Medical disqualification in police recruitment: applicability of strabismus standards to internal affairs staff and scope of complaint review

Şedinţa publică din data de 11 ianuarie 2024

Asupra recursurilor de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cererea de chemare în judecată

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Cluj – secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, la data de 28.04.2022, sub nr. x/2022, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Afacerilor Interne, a solicitat instanţei:

- să constate faptul că a promovat, raportat la baremurile medicale impuse şi la rezultatele examenului teoretic, concursul organizat în data de 25.11.2021 de către pârât, fiind clasat pe primul loc;

- să dispună anularea ca nefondată şi neîntemeiată a soluţiei pronunţate în răspunsul nr. x din 12.02.2022 de soluţionare a contestaţiei formulată, cu privire la decizia "INAPT", stabilită de Comisia Medicală de la Oradea, ca urmare a reevaluării medicale de Comisia de Soluţionare a Contestaţiilor a Direcţiei Medicale din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, ce a avut loc la data de 18.01.2022, prin care i s-a comunicat menţinerea soluţiei de INAPT de către Direcţia Medicală;

- să dispună obligarea pârâtului la angajarea sa pe postul pentru care a susţinut concursul, precum şi obligarea acestuia la plata drepturilor salariale cuvenite, începând cu data introducerii prezentei acţiuni şi până la angajarea sa efectivă, aferente postului pentru care a susţinut concursul, cu cheltuieli de judecată.

2. Hotărârea primei instanţe

Prin sentinţa nr. 316 din 7 decembrie 2022 pronunţată în Dosarul nr. x/2022, Curtea de Apel Cluj – secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal a respins cererea de chemare în judecată completată şi modificată, formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Afacerilor Interne, Direcţia Medicală a Ministerului Afacerilor Interne şi Direcţia Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

3. Recursul principal exercitat în cauză

Împotriva sentinţei nr. 316 din 7 decembrie 2022 a Curţii de Apel Cluj a exercitat recurs reclamantul A..

În dezvoltarea recursului întemeiat în drept pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurentul-reclamant invocă interpretarea greşită a normelor prevăzute în Anexa la Ordinul nr. M.55/107/2.587/C/10.357/210/496/813/2014, Cap. XII – Afecţiuni oftalmologice, paragrafele 197, 198 şi 202, precum şi la art. 7 alin. (6) din Anexa 1 la Ordinul nr. 105/2020 privind metodologia de soluţionare a contestaţiilor.

Paragraful 197, susţine recurentul-reclamant, arată faptul că strabismul (acuitate vizuală până la 1/3, la ochiul cel mai afectat după corecţie) şi/sau mai puţin de 10 grade se aplică pentru persoanele care urmează să fie încadrate, după caz, în rândul cadrelor militare MAI, fiind apte conform Categoriei III din Cap. XII – Afecţiuni oftalmologice, respectiv APT/INAPT la aprecierea comisiilor de expertiză medico-militare, pentru M.Ap. N.

Din interpretarea gramaticală a paragrafului 198 din anexa la ordinul sus-menţionat, rezultă că acesta se adresează persoanelor care urmează să fie chemate/rechemate/încadrate în rândul cadrelor militare din M.Ap. N./MAI/SIE/STS/SPP, poliţiştilor în serviciu/funcţionarilor publici cu statut special din MAPN/MJ, iar paragraful 197, menţionează pentru aceste categorii că APT, APT/INAPT este la aprecierea comisiilor de expertiză medico-militară pentru M.Ap. N.

Cu privire la afecţiunea de strabism, din paragraful 198, INAPT pentru MAI şi STS, rezultă faptul că persoanele pot fi încadrate în rândul MAI în conformitate cu baremele medicale – paragraful 197.

Dacă baremul medical indicat la paragraful 197 era, aşa cum reţine instanţa de fond, o excepţie pentru MAI şi STS, recurentului-reclamant iar fi fost respins dosarul de concurs.

În ceea ce priveşte considerentele instanţei de fond referitoare la reexaminarea medicală, prin care s-a considerat că reţinerea unui alt paragraf decât cel avut în vedere anterior de comisia de examinare nu reprezintă o încălcare a legii, recurentul-reclamant susţine că disp. art. 7 alin. (6) din Anexa 1 la Ordinul nr. 105/2020 prevăd că soluţionarea contestaţiei are la bază reexaminarea medicală strict pe criteriul medical din barem, astfel că nu se putea identifica o altă afecţiune, respectiv cea de la paragraful 202.

4. Apărările formulate în cauză şi recursurile incidente

La data de 03.03.2023 a fost înregistrată la dosar întâmpinarea formulată de Direcţia Medicală din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, prin care a invocat excepţia nulităţii recursului reclamantului pentru neîncadrarea criticilor în motivele de casare prevăzute de lege, iar pe fond a solicitat respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea sentinţei atacate.

A formulat întâmpinare şi intimatul-pârât Ministerul Afacerilor Interne, precum şi recurs incident îndreptat împotriva sentinţei de fond, întemeiat în drept pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., în dezvoltarea căruia a arătat faptul că prima instanţă nu a analizat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a MAI, invocată prin întâmpinarea depusă în faţa instanţei de fond.

Recurentul-pârât indică disp. art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004, modificată şi completată şi arată că singurul act ce poate fi considerat vătămător pentru drepturile sau interesul legitim al reclamantului, este Decizia "INAPT" din cuprinsul Fişei medicale – tip nr. x/11.01.2022 emisă de CMDTA Oradea – Centrul medical judeţean Cluj, fără să prezinte relevanţă personalitatea juridică a autorităţii publice, ci capacitatea ei de drept administrativ, respectiv aptitudinea de a emite acte administrative în exercitarea unor prerogative de putere publică ori a unui serviciu public.

Potrivit dispoziţiilor art. 6 şi art. 7 din Anexa nr. 1 la Ordinul MAI nr. 105/2020, emiterea actelor contestate de reclamant intră în competenţa exclusivă a medicilor din cadrul CMDTA Oradea – Centrul medical judeţean Cluj şi din cadrul Direcţiei Medicale a MAI, ministerul, la nivel central neavând competenţe legale în acest sens.

În ceea ce priveşte solicitarea reclamantului de obligare a pârâtului la angajarea pe postul pentru care susţinut concursul şi plata drepturilor salariale, se arată că acesta a participat la un concurs de încadrare organizat la nivelul Direcţiei Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor pentru o funcţie de agent de poliţie la SPCRPCIV Cluj, iar direcţia este organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea MAI.

De asemenea, intimata-pârâtă Direcţia Generală Permise de Conducere şi Înmatriculări a depus întâmpinare şi recurs incident îndreptat împotriva încheierii de şedinţă din data de 14.09.2022, în ceea ce priveşte soluţia de respingere a excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive, invocând în drept dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5 şi pct. 8 din C. proc. civ.

Recurenta-pârâtă susţine nelegalitatea soluţiei prin care s-a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive pentru petitele nr. 2, 3 şi 4 din acţiune, arătând că s-au încălcat disp. art. 425 alin. (1) lit. b) din C. proc. civ., instanţa de fond nu şi-a întemeiat în fapt şi în drept hotărârea şi nu s-a raportat, în concret, la fiecare capăt de cerere, astfel cum s-ar fi impus.

Din perspectiva motivului de casare întemeiat pe disp. art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., se arată că aparţine emitentului actului – Direcţia Medicală – calitatea procesuală pasivă, în conformitate cu disp. art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004, modificată şi completată, în privinţa petitului 2 al acţiunii.

Referitor la petitul al treilea al cererii de chemare în judecată, reclamantul solicită încheierea unui contract individual de muncă cu Instituţia Prefectului judeţului Cluj, astfel că nici cu privire la acest capăt de acţiune recurenta-pârâtă nu are calitate procesuală pasivă.

În legătură cu petitul patru al acţiunii, drepturile salariale se plătesc de către autoritatea publică angajatoare, prin urmare, recurenta-pârâtă nu are calitate procesuală pasivă în dosar.

Direcţia Generală Permise de Conducere şi Înmatriculări a depus şi răspunsuri la întâmpinările intimaţilor-pârâţi Ministerul Afacerilor Interne şi Direcţia Medicală a Ministerului Afacerilor Interne, achiesând la apărările formulate de aceştia, precum şi întâmpinare la recursul incident înaintat de recurentul-pârât Ministerul Afacerilor Interne.

Recurentul-reclamant a depus, la rândul său, răspuns la întâmpinările formulate de intimatele-pârâte Direcţia Generală Permise de Conducere şi Înmatriculări şi Direcţia Medicală din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, prin intermediul căruia a solicitat respingerea apărărilor formulate de acestea şi a reiterat argumentele invocate în susţinerea recursului. Totodată, a depus şi două seturi de note scrise, la care a anexat înscrisuri doveditoare.

Asupra excepţiei nulităţii recursului reclamantului, invocată de Direcţia Medicală din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Înalta Curte s-a pronunţat la termenul de dezbateri din 11.01.2024, în sensul respingerii şi constatării existenţei în cererea de recurs a unor motive ce se circumscriu cazului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

La acelaşi termen din 11.01.2024 recurentul-reclamant a solicitat, în susţinerea recursului, administrarea probei cu înscrisuri privind ambliopia, probă încuviinţată de către Înalta Curte.

II. Soluţia instanţei de recurs

Examinând sentinţa şi încheierea de şedinţă atacate, prin prisma criticilor invocate în cererile de recurs şi a apărărilor formulate prin întâmpinările, răspunsurile la întâmpinări, notele scrise şi înscrisurile depuse în cauză, raportat la dispoziţiile legale aplicabile, Înalta Curte constată că atât recursul principal, cât şi recursurile incidente sunt nefondate şi le va respinge pentru considerentele ce succed.

1. Cu privire la recursul principal formulat de recurentul-reclamant A.

Înalta Curte reţine din conţinutul Anexei la Ordinul nr. M55/107/2587/C/10357/210/496/813/2014, Capitolul XII – Afecţiuni oftalmologice pentru categoria a III-a – Persoane care urmează să fie chemate/rechemate/încadrate, după caz, în rândul cadrelor militare din M.Ap. N./MAI/SIE/STS/SPP/poliţiştilor în serviciu/funcţionarilor publici cu statut special din ANP/MJ, că la poziţiile 196 – Ambliopie*, pentru MAI şi STS şi 198 – Strabismul pentru MAI şi STS, afecţiunile conduc la declararea ca INAPT a candidatului.

Poziţia 197 se referă la strabism (acuitate vizuală până la 1/3, la ochiul cel mai afectat după corecţie) şi/sau mai puţin de 10 grade, iar la rubrica pentru categoria a III-a sunt înscrise două soluţii, respectiv APT şi APT/INAPT la aprecierea comisiilor de expertiză medico-militară pentru M.Ap. N.

Recurentul-reclamant face parte din categoria persoanelor care urmează să fie încadrate în MAI, categoria a III-a, însă poziţia 197 nu îi este aplicabilă şi nu poate fi declarat din punct de vedere medical APT, întrucât poziţia 198, ce se aplică exclusiv pentru MAI şi STS, nu permite angajarea persoanelor cu strabism în orice formă, chiar dacă acesta este operat.

Prin urmare, poziţia 196 se referă la celelalte persoane înscrise la categoria a III-a, mai puţin MAI şi STS, criticile fiind nefondate, iar instanţa de fond a realizat o interpretare corectă a normelor invocate de către recurentul-reclamant, prin aceea că poziţiile 196 şi 198 exclud aplicarea poziţiei 197 din ordin.

În ceea ce priveşte reţinerea afecţiunii prevăzute în baremul indicat la paragraful 202 – Nistagmus – de către Comisia de Soluţionare a Contestaţiilor, deşi comisia era sesizată numai cu reexaminarea medicală pentru paragrafele 196, 197 şi 198, Înalta Curte constată, într-adevăr o depăşire a limitelor învestirii, însă aceasta nu este de natură să conducă la anularea actului atacat, deoarece, nu este întrunită condiţia vătămării, recurentul-reclamant este declarat inapt, în conformitate cu paragrafele 196 şi 198 din ordin.

În consecinţă, Înalta Curte va reţine neîntrunite criticile formulate de recurentul-reclamant împotriva sentinţei de fond şi va respinge recursul ca nefondat.

2. Cu privire la recursul incident declarat de pârâtul Ministerul Afacerilor Interne

Recurentul-pârât Ministerul Afacerilor Interne invocă prin recursul incident faptul că prima instanţă nu s-a pronunţat asupra excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive susţinute prin întâmpinarea depusă în dosarul de fond şi că autorităţile ce au calitate procesuală în cauză sunt CMDTA Oradea – Centrul medical judeţean Cluj, Direcţia Medicală din cadrul MAI, DRPCIV, în prezent Direcţia Generală Permise de Conducere şi Înmatriculări, precum şi Instituţia Prefectului.

Înalta Curte reţine că recursul incident este întemeiat pe dispoziţiile art. 472 C. proc. civ., coroborat cu disp. art. 494 C. proc. civ. şi art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., potrivit cărora intimatul este în drept, după împlinirea termenului de apel/recurs, să formuleze apel/recurs în scris, în cadrul procesului în care se judecă apelul/recursul făcut de partea potrivnică, printr-o cerere proprie care să tindă la schimbarea hotărârii primei instanţe.

În speţă, instanţa de fond a respins ca neîntemeiată acţiunea reclamantului, iar în faza de recurs, cererea reclamantului a fost apreciată ca nefondată, astfel că nu sunt întrunite dispoziţiile art. 472 C. proc. civ. coroborate cu disp. art. 494 C. proc. civ., eventuala admitere a excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului nu poate conduce la schimbarea hotărârii primei instanţe, urmând a se respinge recursul incident ca nefondat.

3. Referitor la recursul incident formulat de pârâta Direcţia Generală Permise de Conducere şi Înmatriculări împotriva încheierii de şedinţă din data de 14.09.2022

Recurenta-pârâtă critică soluţia primei instanţe referitoare la respingerea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive pentru petitele nr. 2, 3 şi 4 din acţiunea reclamantului.

Recursul incident, întemeiat pe disp. art. 472 C. proc. civ., coroborat cu disp. art. 494 C. proc. civ. şi art. 488 alin. (1) pct. 5 şi 8 C. proc. civ., urmează să fie respins ca nefondat pentru considerentele deja arătate la pct. 2, avându-se în vedere că eventuala admitere a excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive nu poate conduce la schimbarea încheierii atacate, acţiunea de fond fiind respinsă ca neîntemeiată.

Faţă de acestea, în temeiul disp. art. 496 C. proc. civ., coroborat cu disp. art. 20 din Legea nr. 554/2004, modificată şi completată, recursul principal şi recursurile incidente vor fi respinse ca nefondate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamantul A. şi recursul incident declarat de pârâtul Ministerul Afacerilor Interne, ambele împotriva sentinţei nr. 316 din 7 decembrie 2022 a Curţii de Apel Cluj – secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, precum şi recursul incident declarat de pârâta Direcţia Generală Permise de Conducere şi Înmatriculări împotriva încheierii din data de 14 septembrie 2022 a Curţii de Apel Cluj – secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondate.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 11 ianuarie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.