100% financial correction for substantial amendment of public works contract without new tender procedure

Şedinţa publică din data de 10 ianuarie 2023

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Cluj la data de 30.08.2016 sub număr de dosar x/2016, reclamanta U.A.T. Municipiul Baia Marea solicitat instanţei de contencios administrativ, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice - Autoritatea De Management P.O.R.:

În principal, anularea în tot a Deciziei nr. 151 din data de 03.06. privind soluţionarea contestaţiei, ca netemeinică şi nelegală; admiterea în tot a contestaţiei administrative şi, pe cale de consecinţă, anularea în tot a Notei de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare cu nr. de înregistrare CSN x/04.04.2016, ca netemeinică şi nelegală; obligarea intimatei la restituirea sumei de 508.229,33 RON (408.249,80 RON + 99.979,54 RON TVA), reprezentând valoarea corecţiei financiare de 100 % pe valoarea lucrărilor NCS de 516.560,97 RON inclusiv T.V.A. din care s-a exclus contribuţia beneficiarului de 2 %.

În subsidiar, anularea în parte a Deciziei nr. 151 din data de 03.06. privind soluţionarea contestaţiei, ca netemeinică şi nelegală; admiterea în parte a contestaţiei administrative şi, pe cale de consecinţă, individualizarea sancţiunii aplicate prin Nota de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare cu nr. de înregistrare CSN x/04.04.2016, în sensul diminuării acesteia la cel mult 25% din valoarea Actului Adiţional nr. 1/18146/25.06.2015; obligarea intimatei la restituirea sumei de 381.172 RON, sumă care include T.V.A., reprezentând diferenţa dintre creanţa bugetară rezultate din aplicarea corecţiei financiare şi achitată de petent, pe de o parte şi suma rezultată în urma individualizării corecţiei financiare aplicate, pe de altă parte.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 43/2021 din 18 februarie 2021, Curtea de Apel Cluj – secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal a respins acţiunea ca neîntemeiată.

3. Cererea de recurs

Împotriva sentinţei civile nr. 43/2021 din 18 februarie 2021 a Curţii de Apel Cluj – secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Baia Mare, invocând motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În motivarea recursului arată că analizând cerea în anulare ce a format dosarul nr. x/2016 de pe rolul Curţii de Apel Cluj se poate constata cu uşurinţă faptul că împotriva Notei de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare încheiată la data de 04.04.2016 înregistrată la emitent sub nr. CSN x/04.04.2016, a formulat patru categorii de critici care ar fi trebuit să conducă la anularea actului administrativ:

1. menţionarea eronată a cuantumului creanţei bugetare încălcarea dispoziţiilor art. 20 alin. (21) din O.U.G. nr. 66/2011;

2. decontarea lucrărilor suplimentare nu poate reprezenta motiv de aplicare a corecţiilor financiare;

3. nu subzista obligaţia organizării unei proceduri competitive pentru lucrări suplimentare neexistând modificări substanţiale ale contractului;

4. nu subzista obligaţia organizării unei proceduri competitive pentru lucrări suplimentare sub pragul prevăzut în O.U.G. nr. 34/2006:

Din considerentele sentinţei criticate rezultă că cele patru categorii au fost apreciate ca fiind neîntemeiate de instanţa de rejudecare, reţinându-se următoarele:

Critica 1 " [...] Curtea subliniază că greşita indicare a cuantumului nominal al corecţiei financiare nu interferează cu valoarea creanţei bugetare stabilite în sarcina reclamantei (doar această menţiune, a valorii creanţei bugetare având caracter obligatoriu în concepţia art. 21 alin. (21) Ut. 11 O.U.G. nr. 66/2011), în condiţiile în care, astfel cum rezultă din cuprinsul Notei de constatare atacate- pg. 21, valoarea creanţei bugetare rezultate din corecţia de 100% se situa la un nivel inferior celui afirmat de reclamantă (385,200.50 RON + 94,356,85 RON TVA= 470.647.35 RON faţă de valoarea reală a lucrărilor atribuite fără publicarea unui anunţ de participare de 416.581.43 RON + 99.979.54 RON TVA=516.560.97 RON), astfel încât nici în acest caz eroarea materială produsă nu i-a cauzat reclamantei vreo o vătămare [...]".

Critica 2 "Cu privire la motivul de nelegalitate constând în încălcarea principiului forţei obligatorii a contractului, instanţa îl găseşte neîntemeiat. în acest sens, conform prevederilor O.U.G. nr. 66/2011, activitatea de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare/corecţiilor financiare este atribuită structurilor de control prevăzute la art. 20 din actul normativ indicat şi nu poate fi paralizată prin efectul încheierii/modificării contractului de finanţare, aspect care rezultă din întreaga configuraţie a articolului 20 din O.U.G. nr. 66/2011-care instituie anumite situaţii de incompatibilitate a structurilor de control care sunt organizate în interiorul autorităţii competente în gestionarea fondurilor europene, în ceea ce priveşte constatarea neregulilor şi stabilirea creanţelor bugetare, în scopul prevenirii conflictului de interese în sens larg. Conchidem că activitatea de control nu este incompatibilă cu cea de gestionare a fondurilor europene prin încheierea contractelor de finanţare, situaţiile de incompatibilitate fiind strict şi limitativ prevăzute de lege, cazuri în care activitatea de control revine în sarcina unor structuri de control care funcţionează în cadrul altor instituţii/autorităţi publice, nefiind exclusă de plano. Drept consecinţă, şi întrucât nu au fost formulate critici legate de eventuala incompatibilitate a structurii de control, critica de nelegalitate formulată se impune a fi respinsă."

Critica 3 şi 4 "Sub aspectul criticilor de netemeinicie, Curtea reţine ca fiind incidente şi relevante cauzei prevederile Cap. II Modificarea contractului de lucrări atribuit prin procedură de achiziţie publica al Ordinului pentru aprobarea Ghidului privind principalele riscuri identificate în domeniul achiziţiilor publice şi recomandările Comisiei Europene ce trebuie urmate de autorităţile de management şi organismele intermediare în procesul de verificare a procedurilor de achiziţii publice nr. x, publicat în Monitorul Oficial nr. 481/1.08.2013.

Potrivit principiilor trasate prin actul normativ indicat, modificarea substanţială a dispoziţiilor unui contract de achiziţie publică în cursul perioadei sale de valabilitate este considerată ca fiind o nouă atribuire şi necesită derularea unei noi proceduri de achiziţie publică în conformitate cu legislaţia în domeniu. Rezultă că de esenţa soluţionării prezentei cauze este stabilirea caracterului substanţial sau, dimpotrivă, nesubstanţial al modificării contractului de achiziţie publică încheiat iniţial de reclamantă cu antreprenorul A.. Poziţia divergentă a părţilor împrocesuate derivă în esenţă, din modalitatea în care reclamanta a înţeles să integreze modificările la contractul de lucrări nr. x/22.08.2014 în două acte juridice diferite, respectiv Actul adiţional nr. x/25.06.2015 şi contractul de lucrări suplimentare nr. x/21.09.2015, reclamanta apreciind o astfel de scindare a modificărilor la contract ca fiind legală, pârâta apreciind, dimpotrivă, un astfel de demers ca fiind nelegal şi sancţionând ca atare procedeul ales de reclamantă, prin încheierea actelor administrative contestate.

Astfel, prin actele administrative contestate reclamantei i se reproşează, în esenţă că prin modul în care a evidenţiat modificările la contractul de achiziţie (prin compensarea NR. cu NCS), a influenţat calificarea modificării ca fiind substanţială, cu consecinţa ignorării obligaţiei de reofertare a contractului. Chiar dacă exprimarea aleasă de organul de control nu excelează prin acurateţe.[...]

Curtea apreciază că punctul de vedere al pârâtei este cel care are suport legal, pentru argumentele ce succed:

Cu titlu preliminar, se impune a se sublinia că, astfel cum rezultă din cuprinsul Cap. II Modificarea contractului de lucrări atribuit prin procedură de achiziţie publică pct. 2.2 par. 1 teza finală şi Nota aferentă din Ordinul pentru aprobarea Ghidului privind principalele riscuri identificate in domeniul achiziţiilor publice şi recomandările Comisiei Europene ce trebuie urmate de autorităţile de management şi organismele intermediare în procesul de verificare a procedurilor de achiziţii publice nr. x, în cazul în care se efectuează mai multe modificări succesive, evaluarea (caracterului substanţial al modificării – subl. ns) se face pe baza valorii cumulate a modificărilor succesive, urmând a se acorda atenţie situaţiilor in care există mai multe modificări minore, dar care cumulate pot conduce la o modificare substanţială a contractului.

[...] Rezultă, aşadar, prin aplicarea cumulată a celor două principii anterior enunţate, că în ceea ce priveşte cuantificarea valorică a modificărilor la contractul de lucrări nr. x/22.08.2014. acestea se situează la nivelul sumei de 416.581,43 RON fără T.V.A. (NCS aferente Actului adiţional nr. x din 25.06.2015)+ 620.406,76 RON fără TVA (aferent contractului de lucrări suplimentare nr. x/21.09.2015 = 1.036.988,19 RON fără TVA. Raportat ia valoarea contractului de lucrări iniţial (7.418.710.15 RON la care se adaugă TVA), modificările se ridică la 14 % din valoarea iniţială a contractului, eu depăşirea valorii ce rezultă din aplicarea procentului de diverse şi neprevăzute (procent situai la 9.92 %. cuantificat la 664.497,26 RON Iară TVA).

Valoarea astfel determinată a modificării contractului iniţial de lucrări depăşeşte, în mod evident şi valoarea prag de 100.000 euro stabilită la art. 19 din O.U.G. nr. 34/2006 invocat de reclamantă, valoare sub nivelul căreia este admisibilă atribuirea directă. In aceste circumstanţe de fapt, raportat şi la criteriile prevăzute la Cap. II pct. 2.1 şi 2.2 din Ordinul 543/04.06.2013. modificările aduse contractului iniţial de lucrări nu pot fi calificate decât ca fiind substanţiale."

Astfel, prin prezenta cerere de recurs se aduc critici de nelegalitate sentinţei instanţei de fond prin prisma modului de soluţionare a criticilor 2, 3 şi 4, fără a critica sentinţa şi prin prisma modului de tranşare a celor vizând menţionarea eronată a cuantumului creanţei bugetare încălcarea dispoziţiilor art. 20 alin. (21) din O.U.G. nr. 66/2011, cu menţiunea că admiterea acestora ar conduce la anularea actelor administrative în cauză.

Motive de nelegalitate constând în aplicarea greşită a principiului forţei obligatorie a contractului

În primul rând, în ceea ce priveşte critica 2, recurenta susţine că nu a criticat o eventuală incompatibilitate a echipei de verificare prin prisma constării potrivit căreia "beneficiarul a decontat valoarea lucrărilor aferente notelor de comandă suplimentară din linia bugetară aferentă cheltuielilor de bază conform contractului de finanţare şi nu din linia bugetară de diverse si neprevăzute", criticile din acţiunea introductivă fiind în fapt următoarele:

• presupusul motiv reţinut de echipa de verificare, nu este sancţionat cu corecţie financiară în cuprinsul H.G. nr. 519/2014;

• sancţiunea aplicabilă în ipoteza în care un beneficiar formulează o cerere de plată/rambursare incorectă (care nu se încadrează pe linia bugetară stabilit prin contractul de finanţare] este respingerea cererii de plată/rambursare, beneficiarul având dreptul de a formula o altă cerere de plată/rambursare în concordanţă cu prevederile contractului de finanţare şi nicidecum sancţiunea aplicării de corecţii financiare;

•în cadrul documentaţiei de atribuire Autoritatea contractantă a publicat liste cu cantităţi de lucrări calculate de către proiectant în cadrul proiectului tehnic iar prin Fişa de date a achiziţiei, cap. IV.4.2) Modul de prezentare a propunerii financiare, s-a impus ofertanţilor să depună formularele FI, F2, F3, conform Ordinului MDLPL nr. 863/2008, cu respectarea exactă a cantităţilor publicate;

•prin Actul Adiţional nr. 2 la contractul de finanţare nr. x/01.04.2013 a fost modificat bugetul proiectului, iar lucrările aferente notei de comandă suplimentară au fost introduse la cap. 4,1 Construcţii şi instalaţii şi nicidecum la cap. 6 diverse şi neprevăzute (bugetul proiectului constituind anexă la Actul adiţional);

•declararea unor sume neeligibile raportat la un eveniment anterior încheierii actului adiţional nr. x Ia contractul de finanţare nr. x/01.04.2013 şi care a fost modificat prin Actul Adiţional nr. 2 la contractul de finanţare nr. x/01.04.2013, reprezintă o veritabilă încălcare a principiului forţei obligatorii a contractului.

Astfel, motivul de nelegalitate ce se circumscrie art. 488 pct. 8) din noul C. proc. civ., constă în nesocotirea dispoziţiilor de drept material prevăzute de art. 1270 din noul C. civ. 2 în analiza criticii nr. 2 din acţiunea introductivă.

În acest sens, evidenţiază faptul că prin Actul Adiţional nr. 2 la contractul de finanţare nr. x/01.04.2013 a fost modificat bugetul proiectului, iar lucrările aferente notei de comandă suplimentară au fost introduse la cap. 4.1 Construcţii şi instalaţii şi nicidecum la cap. 6 diverse şi neprevăzute din bugetul proiectului.

Prin urmare cererea de plată/rambursare a lucrărilor aferente notei de comandă suplimentară în mod corect s-a realizat din cap. 4.1 Construcţii şi instalaţii, decontarea fiind realizată în conformitate cu clauzele contractuale modificate prin Actul Adiţional nr. 2 la contractul de finanţare nr. x/01.04.2013.

În ipoteza în care reclamanta ar fi decontat lucrările suplimentare aferente notei de comandă suplimentară din cap. 6 diverse şi neprevăzute ar fi încălcat principiul forţei obligatorii a contractului deoarece actul adiţional nr. x a introdus aceste lucrări în cap. 4.1. Construcţii şi instalaţii, devizul general fiind revizuit.

Acest susţineri au fost probate, în prezenta cauză cu următoarele înscrisuri:

- Notificarea privind depunerea Proiectului Tehnic revizuit nr. 16 din 07.05.2015;

-Solicitarea de clarificări emisă de organismul intermediar prin adresa nr. x/18.05.2015;

- Răspunsul recurentului la solicitarea de clarificări prin adresa nr. x din data de 25.05.2015;

-adresa din 29.05.2015 emisă de organismul intermediar prin care a solicitat documentaţia tehnico-economică cu valori;

- devizul general pentru proiectul tehnic revizuit şi pentru toată investiţia respectiv Autorizaţia de construire pentru investiţie;

- răspunsul recurentului la solicitarea organismului intermediar, prin adresa cu nr. x/05.06.2015;

-adresa cu nr. x din 15.06.2015, în cuprinsul căreia se confirmă faptul că proiectul tehnic revizuit este conform respectiv se dispune "continuarea derulării contractului de finanţare, luând în considerare noul DG (deviz general) al investiţiei, conform calendarului activităţilor");

-Actul Adiţional nr. 2 la contractul de finanţare nr. x/01.04.2013.

Motive de nelegalitate constând în aplicarea greşită a ordinului pentru aprobarea Ghidului privind principalele riscuri identificate în domeniul achiziţiilor publice recomandărilor Comisiei Europene

Analizând considerentele sentinţei instanţei de fond se poate constata cu uşurinţă faptul că s-au apreciat neîntemeiate criticile vizând caracterul nesubstanţial al modificărilor aduse contractului de lucrări actul adiţional nr. x/25.06.2015 apreciind în mod total nelegal că aceste modificări se cumulează cu modificările substanţiale aduse prin contractul de lucrări nr. x/21.09.2015, contract încheiat în urma organizării unei proceduri competitive distincte de procedura de la baza contractului de lucrări iniţial.

Astfel, motivul de nelegalitate ce se circumscrie art. 488 pct. 8) din noul C. proc. civ., constă în nesocotirea dispoziţiilor de drept material care reglementează modul de stabilire a modificărilor substanţiale a contractului de achiziţie publică prevăzute în Ordinul MFE nr. 543/2013 şi preluate şi în cuprinsul art. 4 din Instrucţiunea A.N.A.P nr. 1/2016.

În primul rând, cele reţinute în sentinţa criticată potrivit cărora "în cazul în care se efectuează mai multe modificări succesive, evaluarea (caracterului substanţial al modificării) se face pe baza valorii cumulate a modificărilor succesive, urmând a se acorda atenţie situaţiilor in care există mai multe modificări minore, dar care cumulate pot conduce la o modificare substanţială a contractului [...]", sunt în mod evident lipsite de aplicabilitate în prezenta cauză.

Situaţia redată de instanţa de fond se aplică în ipoteza în care există mai multe modificări aparent nesubstanţiale (există mai multe modificări minore] care împreună/cumulate pot conduce la o modificare substanţială a contractului şi nicidecum în situaţia în care există o modificare substanţială pentru care se organizează o noua procedură competitivă şi se atribuie un contract de achiziţie publică şi o singură modificare nesubstanţială pentru care se încheie un act adiţional.

În acest sens, arată faptul că sunt incidente dispoziţiile Instrucţiunii nr. 92/31.08.2012, punctul III "Revizuirea Proiectului Tehnic fără rezilierea contractului de lucrări şi încheierea unui act adiţional la contractul de lucrări/contract de lucrări suplimentare", încheierea unui act adiţional la contractul iniţial este posibilă sub condiţia ca prin acesta să nu fie atribuite lucrări ce reprezintă modificări substanţiale ale contractului.

Totodată, nu este lipsit de relevanţă faptul că aspectele reţinute în considerentele sentinţei nu au fost reţinute în actele administrative a căror anulare se solicită, echipa de control reţinând următoarele "Apreciem ca în urma încheierii Actului adiţional nr. x/25.06.2015 la contractul de lucrări nr. x/22.08.2014, obiectul contractului de lucrări a suferit o modificare substanţială, devenind diferit faţă de contractul încheiat iniţial, astfel au fost introduse următoarele tipuri de lucrări:

1. Lucrări de drum: suplimentarea structurii rutiere cu un strat de formă din balast stabilizat cu ciment în grosime de 20 cm, necesar pentru consolidarea patului străzii pe tronsonul de drum situat de la intersecţia străzii Electrolizei cu strada x până la intersecţia cu strada x, pe suprafaţa unde se execută sistem rutier nou.

2. Lucrări edilitare, Racorduri canalizare: suplimentarea cu 30 de cămine de record canalizare, racordarea utilizatorilor la reţeaua de canalizare.

3. Lucrări de reamplasare reţea de contact troleibuz: reamplasarea reţelei de contact troleibuz afectată de modernizarea străzii, respectiv reamplasarea liniilor de contact în giraţiile străzii Electrolizei cu strada x şi cu strada x şi reamplasarea liniilor de contact în 4 staţii de autobuz/troleibuz de pe strada x, inclusive montarea stâlpilor.

modificări care, dacă ar fi fost incluse în procedura iniţială de achiziţie, ar fi permis participarea şi/sau selectarea altor operatori economici decât cei selectaţi iniţial, sau ar fi permis atribuirea contractului unui alt ofertant".

Din constatarea echipei de control rezultă că modificările aduse prin actul adiţional nr. x/25.06.2015 au fost apreciate ca fiind substanţiale şi nicidecum modificările cumulate cu cele din contractul de lucrări suplimentare nr. x/21.09.2015

Vis-a-vis de acest aspect, arătăm faptul că definiţia noţiunii de "modificare substanţială" este dată în cuprinsul Ghidului privind principalele riscuri identificate în domeniul achiziţiilor publice şi recomandările Comisiei Europene ce trebuie urmate de autorităţile de management/organismele intermediare în procesul de verificare a procedurilor de achiziţii publice din 04.06.2013, aprobat prin Ordinul MFE nr. 543/2013 (dispoziţii preluate şi în cuprinsul art. 4 din Instrucţiunea A.N.A.P nr. 1/2016], pe care din raţiuni practice îl reproducem în cele ce urmează:

"Din jurisprudenţa Curţii Europene de Justiţie, astfel cum a specificat Comisia Europeană (prin DGMarkt] în Adresa nr. Ares (2012] 601434 - 21/05/2012, modificarea unui contract în cursul perioadei sale de valabilitate este considerată substanţială atunci când, prin această modificare, contractul devine substanţial diferit faţă de cel încheiat iniţial.

O modificare este considerată substanţială atunci când este îndeplinită una dintre următoarele condiţii:

a) Modificarea introduce condiţii care, dacă ar fi fost incluse în procedura iniţială de achiziţie, ar fi permis participarea şi/sau selectarea altor operatori economici decât cei selectaţi iniţial sau ar fi permis atribuirea contractului unui alt ofertant

b) Modificarea schimbă echilibrul economic al contractului în favoarea contractantului.

c) Modificarea extinde în mod considerabil aria de acoperire a contractului, astfel încât acesta să includă bunuri, servicii sau lucrări care nu erau incluse iniţial

De asemenea, art. 5 din Instrucţiunea A.N.A.P. nr. 1 din 2 martie 2016, prevede în mod expres faptul că " (1) în aplicarea condiţiilor prevăzute la art. 4 alin. (2), la luarea deciziei privind încadrarea unei modificări ca fiind nesubstanţială, autoritatea contractantă va analiza dacă sunt îndeplinite, în mod cumulativ, următoarele condiţii:

- respectiva modificare este aferentă unui contract de servicii sau de lucrări aferent realizării investiţiilor publice şi/sau a lucrărilor de intervenţie asupra acestora;

- în urma exprimării în termeni monetari, valoarea modificării nu depăşeşte valoarea ce rezultă din aplicarea procentului de "cheltuieli diverse şi neprevăzute" (definit în devizul general al proiectului şi/sau în contract, conform legislaţiei incidente) sau 10% din preţul contractului iniţial (în situaţia în care nu există deviz sau prin deviz/contract nu au fost stabilite asemenea cheltuieli);

- respectiva modificare este strict necesară pentru îndeplinirea contractului de achiziţie publică;

- respectiva modificare este în directă corelare cu obiectul contractului de achiziţie publică;

- nu este schimbat caracterul general al obiectului contractului, fapt ce presupune că scopul contractului (aşa cum a fost descris în cadrul procedurii prin care a fost atribuit iniţial), precum şi indicatorii principali ce caracterizează rezultatul respectivului contract rămân nemodificaţi."

Lucrările NCS rezultate în urma revizuirii proiectului tehnic în perioada de execuţie a contractului de lucrări nr. x/22.08.2014, nu reprezintă modificări substanţiale, raportat la următoarele argumente:

- modificările cu valoare pozitivă obţinută prin suplimentarea cantităţilor de lucrări (NCS) rezultate în urma revizuirii proiectului tehnic, reprezintă lucrări necesare care nu ar fi putut fi separate de contractul iniţial, fiind strâns legate de succesiunea operaţiilor tehnologice necesare pentru execuţia părţii carosabile pe tronsonul de drum situat de la intersecţia străzii Electrolizei cu str. x până la intersecţia străzii Electrolizei cu strada x (tronson aflat în execuţie în momentul revizuirii proiectului tehnic);

- modificările aduse au fost strict necesare pentru îndeplinirea contractului de achiziţie publică de lucrări nr. x/22.08.2014 şi sunt în corelare cu obiectul contractului de achiziţie publică;

- categoriile de lucrări au fost ofertate în cadrul propunerii financiare câştigătoare, nu reprezintă categorii de lucrări noi si nu necesită o altă achiziţie competitivă deoarece nu afectează condiţiile iniţiale ale competiţiei si nu încalcă principiile care au stat la baza atribuirii contractului de achiziţie publică;

- nu este schimbat caracterul general al obiectului contractului nr. x/22.08.2014, fapt ce presupune că scopul contractului (asa cum a fost descris în cadrul procedurii prin care a fost atribuit iniţial), precum si indicatorii principali ce caracterizează rezultatul respectivului contract rămân nemodifîcati;

- suma modificările nesubstanţiale care nu au fost prevăzute în contractul iniţial, nu conduc la o modificare substanţială a contractului, valoarea modificărilor (de - 0,01 RON) nu depăşeşte valoarea cheltuielilor diverse şi neprevăzute de 664.497,26 RON exclusiv TVA.

Aceste susţineri au fost probate în cauză cu următoarele înscrisuri (anexate răspunsului la întâmpinare):

- extras din oferta financiară depusă iniţial de operatorului economic S.C. A. S.A.;

- Note de comandă suplimentară întocmite de operatorul economic S.C. A. S.A.;

La o analiză comparativă a înscrisurilor rezultă în mod fără echivoc faptul că prin actul adiţional au fost incluse doar lucrări suplimentare/cantităţi suplimentare ce au fost prevăzute iniţial în oferta prezentată de S.C. A. ŞI A. SA

De altfel, toate modificările substanţiale ale contractului de achiziţie publică de lucrări rezultate în urma revizuirii proiectului tehnic au fost atribuite de Municipiul Baia Mare printr-o procedură competitivă, de cerere de ofertă iniţiată prin publicarea în SEAP a invitaţiei de participare cu nr. x/15.07.2015, procedură finalizată cu încheierea contractului de lucrări nr. x/21.09.2015 cu S.C. A. S.A. (neexistând un alt operator economic care să fi depus ofertă).

Motive de nelegalitate constând în aplicarea greşită a prevederilor O.U.G. nr. 34/2006:

Lucrările aferente notei de comandă suplimentară au fost în valoare totală de 416.581,43 RON la care se adaugă T.V.A. şi nicidecum în valoare de "516.560,97 RON la care se adaugă T.V.A. în sumă de 123.974,63 RON", cum s-a reţinut în cuprinsul notei de constatare cât şi în decizia de soluţionare a contestaţiei, iar valoarea de 416,581,43 RON reprezintă mai puţin de 100.000 Euro, indiferent de cursul valutar la care ne raportăm.

Dispoziţiile art. 19 din O.U.G. nr. 34/2006 (în vigoare la momentul atribuirii contractului cât şi la momentul emiterii actului administrativ) prevedea următoarele:

"Autoritatea contractantă achiziţionează direct produse, servicii sau lucrări, în măsura în care valoarea achiziţiei, estimată conform prevederilor secţiunii a 2-a a prezentului capitol, nu depăşeşte echivalentul în RON a 30.000 euro exclusiv T.V.A. pentru fiecare achiziţie de produse ori servicii, respectiv a 100.000 euro exclusiv T.V.A. pentru fiecare achiziţie de lucrări. Achiziţia se realizează pe bază de document justificativ." Dispoziţiile art. 19 din O.U.G. nr. 34/2006, conferă beneficiarului dreptul de a achiziţiona direct lucrările aferente notei de comandă suplimentară în valoare totală de 416.581,43 RON la care se adaugă T.V.A., achiziţie directă pentru care nu există obligaţia de publicare a invitaţiei/anunţului de participare.

Aspectele vizând cumularea modificărilor aduse contractului de lucrări actul adiţional nr. x/25.06.2015 cu modificările substanţiale aduse prin contractul de lucrări nr. x/21.09.2015, contract încheiat în urma organizării unei proceduri competitive distincte de procedura de la baza contractului de lucrări iniţial, deplin aplicabile şi pentru acest motiv au fost expuse la capitolul precedent şi nu le vom relua.

Pentru toate aceste considerente, solicită, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea 554/2004, raportat la art. 488 pct. 8) din noul C. proc. civ., admiterea cererii de recurs, iar pe cale de consecinţă casarea în tot a sentinţei atacate ca nelegală, cu reţinerea cauzei spre rejudecare;

În urma rejudecării cauzei, solicită, în temeiul art. 18 alin, (1) din Legea 554/2004, admiterea în tot a acţiunii în contencios administrativ şi, pe cale de consecinţă, anularea în tot a Deciziei nr. 151 din data de 03.06.2016 privind soluţionarea contestaţiei, ca netemeinică şi nelegală, admiterea în tot a contestaţiei administrative şi, pe cale de consecinţă, anularea în tot a Notei de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare nr. x/04.04.2016, ca netemeinică şi nelegală, obligarea intimatei la restituirea sumei de 516.560,97 RON, sumă care include T.V.A. reprezentând creanţa bugetară rezultată din aplicarea corecţiei financiare achitată de către recurent.

4. Apărările formulate în cauză

Intimatul Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

În motivare arată că UAT Baia Mare susţine prin memoriul de recurs că aduce critici de nelegalitate sentinţei atacate numai "prin prisma modului de soluţionare a criticilor 2, 3 şi 4", iar în mod concret, consideră că motivul de nelegalitate constând în aplicarea greşită a principiului forţei obligatorii a contractului se circumscrie art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. şi constă "în nesocotirea dispoziţiilor de drept material prevăzute de art. 1270 C. civ., în analiza criticii nr. 2 din acţiunea introductivă."

Referitor la critica 2, UAT Baia Mare susţine că neregula reţinută nu este sancţionată cu corecţie financiară în cuprinsul H.G. nr. 519/2014, apreciind că sancţiunea aplicată ar fi putut fi, cel mult, respingerea cererii de plată ori de rambursare.

În combaterea acestor argumente, intimatul menţionează că a constatat că recurenta-reclamantă nu s-a folosit de dreptul de a demara o altă procedură de achiziţie ori de a încadra cheltuielile aferente acestor articole în linia de "diverse şi neprevăzute", corespunzătoare liniei bugetare aprobată prin contractul de finanţare, corespunzătoare totodată menţiunii cu privire la diverse şi neprevăzute consemnată la atribuirea contractului de lucrări.

Aplicarea corecţiei s-a datorat includerii de lucrări suplimentare, care nu au fost prevăzute iniţial şi care sunt remedieri ca urmare a deficienţelor identificate în proiectul tehnic şi adaptării la situaţia existentă pe teren şi pentru care nu a fost organizată o procedură de atribuire, ori utilizată corespunzător suma prevăzută ca "diverse şi neprevăzute" pentru contractul de lucrări.

Precizează faptul că a fost sancţionată modalitatea de atribuire directă a Lucrărilor suplimentare de către UAT Baia Mare, iar nu necesitatea acestora, nefiind depuse toate diligentele necesare pentru respectarea principiilor care stau la baza atribuirii contractelor de achiziţie publică, deoarece recurenta nu a organizat o nouă procedură pentru atribuirea lucrărilor suplimentare apărute în urma modificării substanţiale ale obiectului contractului.

Raportat la valoarea contractului de lucrări iniţial (7.418.710,15 RON la care se adaugă TVA), modificările se ridică la 14 % din valoarea iniţială a contractului, depăşind valoarea ce rezultă din aplicarea procentului de diverse şi neprevăzute (procent situat la 9,92 %, cuantificat la 664.497,26 RON fără TVA), după cum a reţinut şi instanţa de fond în sentinţa pronunţată.

Astfel, valoarea modificării contractului iniţial de lucrări depăşeşte în mod evident şi valoarea pragului de 100.000 euro stabilită la art. 19 din O.U.G. nr. 34/2006, valoare sub nivelul căreia este admisibilă atribuirea directă, astfel că raportat şi la criteriile prevăzute la Cap. II pct. 2.1 şi 2.2 din Ordinul 543/04.06.2013, modificările aduse contractului iniţial de lucrări nu pot fi calificate decât ca fiind substanţiale.

Intimatul solicită respingerea susţinerilor recurentei-reclamante referitoare la incidenţa în speţă a dispoziţiilor Instrucţiunii nr. 1/07.03.2016 privind modificarea contractului de achiziţie publică în cursul perioadei sale de valabilitate şi a încadrării acestor modificări ca fiind substanţiale sau nesubstanţiale, pentru că acestea nu derogă de la prevederile Ordinului 543/04.06.2013.

În prezentul litigiu, modificările aduse contractului de achiziţie publică încheiat iniţial nu pot fi calificate ca fiind nesubstanţiale, nefiind îndeplinită condiţia ca modificarea să nu extindă în mod considerabil aria de acoperire a contractului, astfel încât acesta să includă bunuri, servicii sau lucrări care nu erau incluse iniţial - art. 4 lit. c) şi nici condiţia ca în urma exprimării în termeni monetari, valoarea modificării să nu depăşească valoarea ce rezultă din aplicarea procentului de "cheltuieli diverse şi neprevăzute", prevăzută la art. 5, deoarece toate condiţiile trebuie îndeplinite cumulativ.

Pe cale de consecinţă, nu sunt îndeplinite condiţiile legale privind solicitarea la rambursare a cantităţilor de lucrări suplimentare în cuantum de 516.560,97 RON fără TVA rezultate în urma încheierii actului adiţional.

Prin revizuirea proiectului tehnic a avut loc în fapt o modificare substanţială a contractului, definită conform art. 1 lit. c) din cap II al Ordinului nr. 543/2013, ca fiind "modificarea care extinde în mod considerabil aria de acoperire a contractului, astfel încât acesta să includă bunuri, servicii sau lucrări care nu erau incluse iniţial."

Trebuie observat că prin compararea listelor cuprinzând cantităţile de lucrări înainte şi după revizuirea proiectului tehnic se constată că în cadrul lucrărilor sunt introduse lucrări noi, respectiv articole care nu au fost ofertate în cadrul achiziţiei publice privind atribuirea contractului de lucrări atribuit conform procedurii de cerere de ofertă iniţiată prin Invitaţia de participare nr. x/06.05.2014.

Intimatul mai arată faptul că, ulterior încheierii Actului adiţional nr. x/25.06.2015, recurenta-reclamantă a iniţiat şi o procedură de cerere de ofertă pentru atribuirea contractului de lucrări suplimentare, prin publicarea în SEAP a invitaţiei de participare nr. x/15.07.2015.

Astfel, pentru execuţia de lucrări suplimentare în cadrul proiectului "Creşterea accesibilităţii urbane prin modernizarea străzii Electrolizei din Municipiut Baia Mare", UAT Municipiul Baia Mare a încheiat atât un act adiţional în care sunt incluse NCS-urile, cât şi un contract de lucrări suplimentare.

În urma constatărilor structurii de control s-a reţinut faptul că, în baza contractului de lucrări iniţial, recurenta-reclamantă a efectuat cheltuieli şi a solicitat la plată în cadrul Cererii de rambursare nr. x facturi (ex. factura nr. x/11.08.2015 cu valoarea de 365.380,1 RON la care se adaugă TVA în valoare de 87.691,22 RON) care includ lucrări aferente Notelor de comandă suplimentară.

Astfel, UAT Baia Mare a prezentat la plată factura nr. x/11.08.2015 care face referire la situaţia de plată aferentă lunii iunie 2015 şi prezintă ca şi documente suport, situaţii de plată în care se menţionează "OBIECTUL (...) NCS - (..,)".

Întrucât data solicitării la plată este anterioară datei atribuirii contractului de lucrări suplimentare, rezultă fără echivoc faptul că recurenta-reclamantă a atribuit lucrări suplimentare către S.C. A. Napoca, în afara aplicării procedurii de atribuire.

Pentru aceste motive intimatul solicită respingerea recursului ca nefondat, precum şi menţinerea ca temeinică şi legală a sentinţei civile nr. 43/18.02.2021, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal.

5. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Examinând sentinţa atacată prin prisma motivelor de recurs invocate de recurentă, a apărărilor formulate de intimat prin întâmpinare, precum şi a dispoziţiilor legale incidente în cauză, Înalta Curte constată că recursul este nefondat pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

Se invocă motivul de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., susţinându-se că respingând contestaţia, ca neîntemeiată, prima instanţă a încălcat sau a aplicat greşit, în primul rând prevederile art. 21 alin. (21) din O.U.G. nr. 66/2011, text ce reglementează elementele procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare ("procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţei bugetare trebuie să conţină următoarele elemente: denumirea autorităţii emitente, data la care a fost emis, datele de identificare a debitorului sau a persoanei împuternicite de debitor, cuantumul creanţei bugetare stabilite în urma constatărilor, motivele de fapt, temeiul de drept, numele şi semnătura conducătorului autorităţii emitente, posibilitatea de a fi contestat, termenul de depunere a contestaţiei şi autoritatea la care se depune contestaţia, menţiuni privind punctul de vedere al debitorului şi poziţia exprimată de structura de control competentă, ca urmare a aplicării prevederilor alin. (14) şi (15)").

Prin cererea de chemare în judecată s-a susţinut că textul menţionat reglementează elemente obligatorii ale notei de constatare, ale căror lipsă sau indicare eronată conduce la nulitatea actului administrativ fiscal.

Prima instanţă reţine că, în interpretarea art. 21 alin. (21) din O.U.G. nr. 66/2011 nu poate fi reţinută o cauză de anulare a Notei de constatare, rezultând din indicarea numărului de participanţi la procedura de atribuire a contractului, respectiv din indicarea cuantumului valoric al corecţiei financiare, apreciind că acestea sunt erori materiale.

În plus, reţine ca element obligatoriu al notei de constatare valoarea creanţei bugetare stabilite în sarcina reclamantei şi nu cuantumul valoric (nominal) al corecţiei financiare iar în subsidiar se apreciază lipsa unei vătămări, în susţinerea criticilor de anulare a notei de constatare .

Luând în considerare faptul că recurenta reia aceste critici prin motivele de recurs, Înalta Curte constată că, prin Nota de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare încheiată la data de 04.04.2016 înregistrată la emitent sub nr. CSN x/04.04.2016, prin care s-a aplicat o corecţie financiară în cuantum de "516.560,97 RON +123.974,63 RON T.V.A., respectiv 100% reprezentând valoarea lucrărilor atribuite fără procedura, aferente actului adiţional nr. x/25.06.2015.

Se susţine indicarea greşită, în cadrul motivelor de fapt, a numărului de participanţi la o procedură de atribuire, precum şi indicarea greşită a cuantumului valoric al corecţiei financiare aplicate .

Înalta Curte observă faptul că, potrivit art. 2 alin. (6) din O.U.G. nr. 66/2011, "Notei de constatare a neregulilor şi de aplicare a corecţiilor financiare i se aplică toate prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă aplicabile procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare".

Ca urmare, elementele notei de constatare sunt similare celor ale procesului-verbal de constatare, fiind în mod direct aplicabile prevederile art. 21 alin. (21) din O.U.G. nr. 66/2011.

Iar aceste prevederi au fost în mod corect interpretate şi aplicate de către instanţa de fond.

Astfel, elementele prevăzute de text, relevante cauzei, sunt cuantumul creanţei bugetare stabilite în urma constatărilor, motivele de fapt şi temeiul de drept; într-o interpretare similară celei date de către recurentă, aceste elemente sunt obligatorii, aspect decurgând din formularea imperativă a textului (procesul-verbal... trebuie să conţină următoarele elemente).

Cu privire la motivarea în fapt, validitatea notei de constatare poate fi afectată de lipsa totală a motivării sau de insuficienţa calitativă a acesteia şi nu de existenţa unei împrejurări de fapt irelevantă din perspectiva aplicării corecţiei financiare .

Iar în speţă, corecţia financiară a fost aplicată, după cum indică chiar recurenta, pentru modificări substanţiale ale contractului de achiziţie publică, atribuit legal şi nu pentru încălcarea procedurii de atribuire a contractului; ca urmare, indicarea greşită a numărului de participanţi în procedura de atribuire nu poate conduce la invalidarea notei de constatare .

În ceea ce priveşte cuantumul valoric al corecţiei recurenta tinde spre extinderea sferei elementelor obligatorii ale notei de constatare, întrucât astfel cum în mod corect indică instanţa de fond, valabilitatea notei de constatare depinde de indicarea cuantumului creanţei stabilite .

Ca urmare, nu poate fi reţinută încălcarea art. 21 alin. (21) din O.U.G. nr. 66/2011, în raport de criticile formulate.

Pe de altă parte, făcând o paralelă între regimul notei de constatare şi cel aplicabil altor categorii de acte administrative, inclusiv al celor administrativ fiscale, Înalta Curte reţine că anularea poate interveni şi pentru încălcarea altor prevederi legale.

Dar în speţă, recurenta nu susţine încălcarea altor prevederi legale, limitându-se la modalitatea de interpretare şi aplicare a art. 21 alin. (21) din O.U.G. nr. 66/2011; chiar dacă ar fi indicat prevederile legale presupus a fi încălcate, similar criticilor privind încălcarea art. 21 din O.U.G. nr. 66/2011, lipsind reglementarea unei sancţiuni exprese, nulitatea invocată prezintă caracter virtual şi astfel cum în mod corect a reţinut instanţa de fond este o nulitate condiţionată de existenţa unei vătămări; dar în speţă, astfel cum reţine instanţa de fond, recurenta nu justifică o vătămare prin indicarea corectă a procentului corecţiei, dar indicarea greşită a cuantumului valoric al acesteia, în cuprinsul notei de constatare .

În ceea ce priveşte aplicarea greşită a principiului forţei obligatorii a contractului, reglementat de art. 1270 C. civ.,Înalta Curte apreciază că argumentele aduse în sprijinul acestei critici nu rezistă controlului judiciar .

Astfel, prin nota de constatare se reţine că autoritatea contractantă a compensat NR. (lucrările la care se renunţă) cu NCS (lucrările suplimentare), fără as aduce modificări cheltuielilor diverse, respectiv din linia bugetară aferentă, conform contractului de finanţare (pct. 9 al notei), iar această concluzie a constituit un argument de fapt al neregulilor constatate şi anume existenţa unor lucrări suplimentare, pentru care nu a fost organizată o procedură de atribuire .

Este în mod direct aplicabilă O.U.G. nr. 66/2011, act normativ ce include Anexa, partea I lit. A), reţinute ca şi temei în drept al neregulilor privind atribuirea contractului, dar şi al celor privind implementarea contractului, nereguli aplicabile şi cazul contractelor a căror valoare intră sub incidenţa lit. B); ca urmare şi în condiţiile în care H.G. nr. 519/2014 aprobă ratele aferente reducerilor procentuale/corecţiilor financiare, prevăzute în anexa nr. 1, pe care autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene, precum şi structurile de control prevăzute la art. 20 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 142/2012, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare ordonanţă de urgenţă, le aplică abaterilor din anexa nr. 1 la ordonanţa de urgenţă (100% valoarea contractului pentru neregula de la lit. A) şi 25% pentru neregula de la lit. B), fiind aplicată conform art. 17 din O.U.G. nr. 66/2011 corecţia prevăzută pentru prima neregulă – pag. 20 din notă).

Nu pot fi reţinute nici criticile privind respectarea cantităţilor de lucrări, conform proiectului tehnic, atât timp cât acesta a fost modificat în cursul implementării contractului, fiind incluse în obiectul contractului, astfel cum indică şi recurenta, lucrările suplimentare, prin actul adiţional nr. x la contractul de finanţare nr. x/2013 (modificarea bugetului, cu includerea costurilor lucrărilor suplimentare).

Raportat la aceste elemente de fapt, nu poate fi reţinută încălcarea principiului forţei obligatorii a contractului; astfel, chiar dacă lucrările au fost incluse în cadrul proiectului, prin modificarea contractului de finanţare, aceasta nu poate invalida răspunderea beneficiarului pentru respectarea normelor de atribuire a contractului privind lucrări suplimentare .

Cu alte cuvinte, modificarea contractului de finanţare nu confirmă modul deficient de atribuire a lucrărilor suplimentare finanţate, întrucât clauzele contractuale privind răspunderea beneficiarului, inclusiv pentru aceste aspecte, rămân în continuare în vigoare şi nemodificate (secţiunea Audit şi Control, secţiunea Atribuirea Contractelor şi Politici Comunitare din cuprinsul contractului de finanţare nr. x).

Recurenta prezintă critici de aplicare greşită a Ordinului MFE nr. 543/2013 şi a Instrucţiunii ANAP nr. 1/2016, cu privire la reţinerea caracterului substanţial al lucrărilor suplimentare, apreciind ca nefiind aplicabile în speţă considerentele instanţei de fond privind existenţa mai multor modificări minore ce pot conduce, cumulat, la o modificare substanţială a obiectului contractului.

Prima instanţă reţine această modalitate de modificare substanţială a contractului, prin interpretarea Cap. II -Modificarea contractului de lucrări atribuit prin procedură de achiziţie publică pct. 2.2 par 1 teza finală şi Nota aferentă din Ordinul 543/2013, excluzând totodată calculul valorii ca rezultantă a compensării Notelor de renunţare (NR) cu Notele de comandă suplimentară (NCS), în temeiul Cap. II pct. 3 al aceluiaşi Ordin nr. 543/04.06.2013 .

Iar raportat la cantitatea de lucrări suplimentare, normele ordinului menţionat au fost aplicate corect de către instanţa de fond .

De menţionat şi faptul că se citează Instrucţiunea AMPOR nr. 92/2012, apreciindu-se incidente prevederile pct. III, dar instrucţiunea permite revizuirea proiectului tehnic, fără rezilierea contractului de lucrări şi încheierea unui act adiţional sau un contract de lucrări suplimentare, doar în ipoteza expresă a unor modificări nesubstanţiale, iar din această perspectivă trebuie reţinut că instanţa de fond arată că valoarea lucrărilor suplimentare este în total de 1.036.988,19 RON fără TVA, iar raportat la valoarea contractului de lucrări iniţial (7.418.710,15 RON la care se adaugă TVA), modificările se ridică la 14 % din valoarea iniţială a contractului, cu depăşirea valorii ce rezultă din aplicarea procentului de diverse şi neprevăzute (procent situat la 9,92 %, cuantificat la 664.497,26 RON fără TVA), depăşind, în mod evident şi valoarea prag de 100.000 euro stabilită la art. 19 din O.U.G. nr. 34/2006 invocat de reclamantă, valoare sub nivelul căreia este admisibilă atribuirea directă.

Chiar şi în ipoteza aplicării regulilor de atribuire directă, ce excludeau de principiu aplicarea normelor O.U.G. nr. 34/2006, recurenta avea obligaţia respectării principiilor achiziţiilor publice (relevante fiind transparenţa eficienţa şi nediscriminarea), potrivit jurisprudenţei ICCJ (decizia 751/2016) raportată la Anexa O.U.G. nr. 66/2011, partea I lit. B) impun necesitatea unui anunţ de participare.

Acest aspect rezultă şi din memoriul justificativ privind modificarea bugetului proiectului, semnat de către primarul Mun. Baia Mare (ultim paragraf-"pentru aceste lucrări suplimentare, se va organiza achiziţia publică pentru atribuirea contractului de lucrări suplimentare").

Rezultă chiar din Notificarea x/07.05.2015, depusă la dosar, aplicarea pct. III din Instrucţiunea 92/2012, în sensul revizuirii proiectului tehnic, fără rezilierea contractului de lucrări şi cu încheierea unui contract de lucrări suplimentare .

Şi din perspectiva definiţiei "modificării substanţiale" susţinută de către recurentă ("o modificare devine substanţială atunci când este îndeplinită una dintre următoarele condiţii: .. lit. c) modificarea extinde în mod considerabil aria de acoperire a contractului, astfel încât acesta să includă bunuri, servicii sau lucrări care nu erau incluse iniţial"), raportat la considerentele instanţei de fond privind caracterul substanţial al lucrărilor suplimentare, conduce la aceeaşi concluzie .

Astfel, Înalta Curte reţine că au existat lucrări suplimentare, ce au necesitat revizuirea proiectului tehnic iar acestea au prezentat o valoare determinantă, fiind corect aplicate pct. 2.1 şi 2.2 din Cap. II al Ordinului 543/04.06.2013.

Totodată, valoarea acestor lucrări suplimentare, astfel cum reţine instanţa de fond exclude aplicarea condiţiilor cumulativ reglementate de art. 5 din Instrucţiunea ANAP 1/2016, recurenta prezentând şi o solicitare de reanalizare a situaţiei de fapt şi reevaluarea materialului probator (extras ofertă financiară, şi nota de comandă suplimentară), cu consecinţa stabilirii unei situaţii de fapt contrare celei avute în vedere de instanţa de fond şi care să conducă la o soluţie favorabilă în recurs.

Din această perspectivă este de menţionat valoarea totală eligibilă de 8.096.604,84 RON a contractului de finanţare 3671 (finanţare şi contribuţie proprie), după modificarea clauzelor contractuale, valoarea contractului de lucrări x/2014, de 7.418.710,15 RON, precum şi valoarea indicată prin răspunsul la clarificări având ca obiect devizul de cheltuieli lucrări suplimentare cu suma 697.346,14 RON, din care 620.406,76 RON valoarea lucrărilor suplimentare defalcate pe reglementare reţele troleibuz, modernizare drum, reţele edilitare, această sumă fiind corect reţinută de către prima instanţă, în cuantificarea valorică a lucrărilor suplimentare şi procentuală a caracterului substanţial al modificărilor.

Astfel, rezultatul examinării legalităţii sentinţei, prin prisma motivului de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 8) din noul C. proc. civ. invocat de către recurentă conduce la concluzia caracterului nefondat al recursului, în condiţiile în care instanţa de fond a analizat în mod corect validitatea deciziei de soluţionare a contestaţiei administrative, respectiv a notei de constatare şi a constatat că cele două nereguli subzistă, iar corecţiile financiare au fost corect aplicate .

Ca urmare, având în vedere prevederile art. 496 alin. (1) C. proc. civ., urmează a fie respins recursul declarat de către UAT Baia Mare împotriva Sentinţei 43/2021 a Curţii de Apel Cluj, ca nefondat .

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Baia Mare împotriva sentinţei civile nr. 43/2021 din 18 februarie 2021 a Curţii de Apel Cluj – secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 10 ianuarie 2023.