Exclusion of student with special educational needs; compliance with disability integration regulations and superior interest of the child

Şedinţa publică din data de 11 ianuarie 2024

Asupra recursurilor de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal, la data de 06.12.2021, sub nr. x/2021, reclamantul A. a formulat plângere împotriva Hotărârii nr. 758 din 13.10.2021, emisă de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, solicitând anularea acesteia.

2. Hotărârea primei instanţe

Prin sentinţa nr. 152 din 10 noiembrie 2022 pronunţată în dosarul nr. x/2021, Curtea de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal a admis acţiunea formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, precum şi cererea de intervenţie principală formulată de intervenientul B. şi a dispus anularea în parte a Hotărârii nr. 758/13.10.2021 emisă de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, în ceea ce îi priveşte pe reclamant şi pe intervenientul principal.

3. Recursul exercitat în cauză

Împotriva sentinţei nr. 152 din 10 noiembrie 2022 a Curţii de Apel Galaţi a declarat recurs pârâtul Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării.

În dezvoltarea recursului, întemeiat în drept pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 4 şi pct. 8 din C. proc. civ., recurentul-pârât susţine aplicarea greşită a dispoziţiilor art. 2 alin. (4), art. 11 alin. (1) şi (2) din O.G. nr. 137/2000, disp. art. 14 alin. (1) şi art. 64 din Ordinul nr. 1985/1305/5805/04.10.2016 privind aprobarea metodologiei pentru evaluarea şi intervenţia integrată în vederea încadrării copiilor cu dizabilităţi în grad de handicap, a orientării şcolare şi profesionale a copiilor cu cerinţe educaţionale speciale, precum şi în vederea abilitării şi reabilitării copiilor cu dizabilităţi şi/sau cerinţe educaţionale speciale, dar şi a prevederilor art. 263 din C. civ.

În dezvoltarea criticilor aduse sentinţei de fond, recurentul-pârât arată că prima instanţă nu a avut în vedere cerinţele art. 64 alin. (3) din Ordinul nr. 1985/1305/5805/2016, nu a ţinut seama de principiul interesului superior al copilului şi nu a luat în seamă necesitatea intervenţiei cu celeritate a cadrelor didactice, iar părinţii elevului au fost notificaţi, de către intervenient, despre absenţele acumulate, abia atunci când s-a ajuns la un total de 100 absenţe şi nu după 10-20 absenţe, cum se prevede în regulament, împrejurarea conducând la acordarea notei 2 la purtare.

4. Apărările formulate în cauză

Prin întâmpinarea înregistrată la data de 03.03.2023, intimatul-reclamant a susţinut că motivele de recurs invocate nu se susţin şi nu se încadrează în cele prevăzute de lege, solicitând respingerea recursului şi menţinerea sentinţei de fond.

Intimatul-intervenient principal B. a formulat, la rândul său, întâmpinare faţă de cererea de recurs, la care a ataşat înscrisuri, şi a solicitat respingerea recursului şi menţinerea sentinţei atacate, întrucât prima instanţă a apreciat în mod just situaţia de fapt şi a pronunţat o soluţie legală.

II. Soluţia instanţei de recurs

Examinând sentinţa atacată prin prisma criticilor invocate în recurs, a apărărilor şi susţinerilor formulate prin întâmpinările depuse la dosar, raportat la prevederile legale aplicabile, Înalta Curte constată că recursul pârâtului este nefondat şi îl va respinge, pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.

Analiza motivelor de casare

Criticile de nelegalitate, întemeiate pe disp. art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. cuprind aplicarea greşită a dispoziţiilor art. 14 alin. (1) şi art. 64 alin. (3) din Ordinul nr. 1985/1305/5805/2016 şi art. 263 din C. civ.

Potrivit disp. art. 64 alin. (3) din ordinul menţionat, numirea de către părinţi/reprezentantul legal a unui facilitator se face în urma includerii acestuia în planul de abilitare-reabilitare, respectiv planul de servicii psihoeducaţionale.

Includerea facilitatorului în plan se face fie la solicitarea părinţilor/reprezentantului legal, fie la recomandarea unui profesionist, cu acordul părinţilor/reprezentantului legal.

Potrivit disp. art. 14 alin. (1) din acelaşi ordin, orice profesionist care interacţionează cu un copil cu dizabilităţi şi/sau CES, de exemplu cadrul didactic [...] are obligaţia de a informa familia şi de a semnala situaţia acestuia SPAS/DGASPC de sector, dacă copilul nu este deja încadrat în grad de handicap sau orientat şcolar/profesional, astfel încât acesta să beneficieze de diagnostic precoce şi intervenţie timpurie.

De asemenea, potrivit disp. art. 263 C. civ., orice măsură privitoare la copil, indiferent de autorul ei, trebuie să fie luată cu respectarea interesului superior al copilului.

Înalta Curte reţine din cuprinsul criticilor faptul că recurentul-pârât invocă aplicarea greşită a textelor legale sus-menţionate de către prima instanţă din perspectiva necesităţii intervenţiei cu celeritate pentru rezolvarea situaţiei elevului, în sensul informării imediate a familiei, semnalării situaţiei la SPAS/DGASPC de sector, numirea unui facilitator şi includerea acestuia în planul abilitare-reabilitare.

Criticile sunt nefondate, avându-se în vedere că, începând cu data de 24.09.2019 şi ulterior, în cadrul şedinţelor cu părinţii şi profesorii clasei, s-au luat măsuri de natură să asigure integrarea elevului, acesta a fost însoţit la cursuri de un psiholog şi apoi de o altă persoană, ce au avut rolul de facilitatori.

Certificatul pentru cerinţe educaţionale speciale CES a fost obţinut de către părinţi abia în semestrul II al anului 2019.

În ceea ce priveşte neinformarea părinţilor la timp despre existenţa unor absenţe ale elevului de la cursuri, se remarcă faptul că aceştia nu au participat la şedinţele cu părinţii din lunile septembrie şi octombrie 2019 iar în a doua jumătate a semestrului I, directorul liceului a discutat cu mama elevului despre absenţele acestuia.

Prin urmare, se constată că dispoziţiile legale enunţate prin motivele de recurs au fost interpretate şi aplicate corect de prima instanţă, cadrele didactice au încercat integrarea elevului, au fost anunţate autorităţile competente, iar împrejurarea că elevul nu a putut să mai rămână în liceu, se datorează evaluării lucrărilor la materiile de specialitate (arte) cu media 5 şi nu cu media 6, nota minimă permisă de regulament şi nu unei eventuale întârzieri în existenţa unui plan de abilitare-reabilitare.

Cu privire la încălcarea disp. art. 263 din C. civ., se reţine neîntrunirea criticilor sub acest aspect, recurentul-pârât nu a argumentat modul în care prima instanţă nu a ţinut seama de interesul superior al copilului.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că disp. art. 2 alin. (4) şi art. 11 alin. (1) şi (2) din O.U.G. nr. 137/2000 au fost aplicate corect de prima instanţă, urmând ca în temeiul disp. art. 496 C. proc. civ., coroborat cu art. 20 din Legea nr. 554/2004, modificată şi completată, să se dispună respingerea recursului ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de pârâtul Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării împotriva sentinţei nr. 152 din 10 noiembrie 2022 a Curţii de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 11 ianuarie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.